Norvegia: lectura ca mod de viață și biblioteca – drept „arenă a democrației”

Pe „arena principală a democrației”, așa cum sunt numite bibliotecile în Norvegia, se discută și se dezbat toate problemele societății. Aici, politicienii citesc cărți pentru copii, tații învață să împletească fiicelor cosițe, vârstnicii deprind abilități digitale, iar tinerii dau concerte și realizează expoziții. Bibliotecile norvegiene sunt spații deschise, incluzive și multifuncționale, adaptate tuturor vârstelor și nevoilor, care funcționează drept huburi creative, conectând cultura, educația și tehnologia. 

Despre această infrastructură esențială pentru educație, democrație și coeziune socială cunoaște cel mai bine Lia Ciobanu Andresen, directoarea bibliotecii din Ålesund, un oraș-port din vestul Norvegiei cu peste 65 de mii de locuitori, unde lectura este un mod de viață.

Lia Ciobanu Andersen, originară din orașul Bălți, este stabilită în Norvegia din 2008, când a plecat la studii.

De aproape un an este directoare a bibliotecii publice „Ålesund”, care include șase biblioteci, inclusiv una situată într-un penitenciar și una amplasată strategic în cel mai mare centru comercial din țară.

Norvegia se află în topul țărilor europene care citesc cel mai mult (timp mediu zilnic de lectură și număr de cărți cumpărate per locuitor). Un sondaj din 2024 arată că un sfert din populația Norvegiei citește cărți tipărite într-o zi obișnuită. Proporția celor care citesc zilnic cărți pe hârtie a rămas stabilă în ultimii zece ani, de la 23% în 2015 la 24% în 2024. Este important de subliniat faptul că cifrele din acest sondaj se aplică lecturii recreative. Cărțile folosite în legătură cu munca, școala sau alte activități educaționale nu sunt luate în considerare. 

Primii „pași” în lectură 

Cultura lecturii este adânc înrădăcinată în felul de a fi al norvegienilor, consideră Lia Ciobanu Andresen, pentru că, spune aceasta, părinții își aduc la bibliotecă copiii de la două-trei luni și le cultivă dragostea de carte, astfel încât lectura să devină o rutină. De cealaltă parte, bibliotecile sunt spații prietenoase și interesante, cu activități și cărți pentru orice vârstă.

„La grădiniță, în fiecare zi se citesc cărți. Copiii merg la creșă de la nouă luni sau un an și acolo educatorii, înainte de somn, le citesc o carte copiilor, cel puțin o carte. Și le citesc în grupuri mici, astfel încât toți copiii să poată să urmărească educatorul, să poată să urmărească cartea. Educatorul principal tot timpul are o colaborare strânsă cu biblioteca. Bibliotecarul recomandă cărți potrivite vârstei, dar și care dezvoltă gândirea critică”, explică directoarea bibliotecii publice din Ålesund.

O dată pe săptămână, copiii de la grădiniță și elevii din ciclul primar merg la bibliotecă împreună cu educatorul și acolo bibliotecarul le citește cărți și îi învață cum să aleagă o carte potrivită.

„Se spune că fiecare om poate fi un bun cititor dacă îi alegi cartea potrivită”, punctează Lia Ciobanu Andresen, care precizează că fiicele sale nu au lecturi obligatorii la școală, așa cum se întâmplă în R. Moldova, dar singure caută cărțile care le interesează.

Un mod de a încuraja lectura în vacanța de vară și a reduce pierderea competențelor de citit este concursul „Sommerles” (cititul de vară, n.r.). Acesta reprezintă o campanie digitală națională organizată de bibliotecile publice din Norvegia pentru copiii de până la 13 ani. Participanții își creează cont pe o platformă web și înregistrează acolo cărțile citite și numărul de pagini parcurse. Cititorii avansează pe niveluri și primesc badge-uri digitale sau premii fizice (cărți, stickere, surprize) pe măsură ce avansează în lectură. Fiecare ediție are o poveste originală în mai multe capitole, publicată pe site, în care personajele evoluează odată cu progresul copiilor.

„Multe biblioteci raportează o creștere a numărului de împrumuturi în lunile de vară, deci  copiii citesc mai mult decât în timpul anului de învățământ. Și o fac din propria inițiativă. Nu sunt impuși”, concluzionează bibliotecara.

Bibliotecile înseamnă oameni, nu cărți

„Când eram în Moldova, mă gândeam că biblioteca este locul în care se păstrează cărțile. În Norvegia, nu cărțile sunt cele mai importante, sunt oamenii. Aceasta este diferența cea mai mare pe care o văd eu: toate serviciile pe care le oferim, toate cărțile pe care le avem trebuie să răspundă cerințelor oamenilor. Nu este despre ce cred eu sau ce cred angajații mei că este bine pentru bibliotecă. Ce vor oamenii ne dictează, într-un fel, și strategia: ce trebuie să facem, ce inițiative trebuie să susținem”, explică Lia Ciobanu Andresen.

De la această filosofie pornește și conceptul bibliotecilor norvegiene: centre sociale și culturale, locuri unde comunitatea se întâlnește, dezbate și creează, astfel fiind sprijinită democrația și coeziunea socială.

Lia Ciobanu Andresen consideră biblioteca norvegiană modernă drept „arena principală a democrației”, un loc unde politicienii, artiștii, elevii, seniorii și noii veniți în comunitate stau la aceeași masă.

Aici se discută problemele orașului, se organizează expoziții, concerte, ateliere și cursuri de alfabetizare digitală.

„Avem foarte multe dezbateri, discuții cu participarea diverselor personalități, a politicienilor. Biblioteca este locul în care toți oamenii sunt acceptați. Nu contează nivelul lor social, nivelul lor cultural, limba, religia – toți sunt bineveniți. Toate serviciile noastre sunt gratis.

Spre exemplu, în fața unor provocări precum poluarea apelor din regiunea fiordurilor, biblioteca noastră a devenit platformă de dialog între pescari, autorități, ONG-uri și cetățeni, organizând dezbateri, expoziții și lecții de ecologie.

La prima vedere, s-ar părea: ce are de-a face biblioteca aici? Doar că biblioteca norvegiană se numără printre instituțiile în care oamenii au cea mai mare încredere, peste 90%, respectiv, acest lucru ne responsabilizează”, povestește Lia Ciobanu Andresen.

Totul sub același acoperiș

Bibliotecile din Ålesund, exemplifică directoarea, au spații speciale pentru copii, adolescenți și adulți, tehnologie de ultimă generație, zone de relaxare, o scenă și chiar cafenele. Lunar, găzduiesc expoziții ale artiștilor locali și evenimente care aduc împreună întreaga comunitate, inclusiv sub formă de voluntariat.

Biblioteca oferă cursuri gratuite de verificare a surselor, de recunoaștere a știrilor false și de folosire responsabilă a inteligenței artificiale. Seniorii primesc instruire pentru a naviga platformele digitale, iar persoanele cu dizabilități beneficiază de cărți audio sau în format adaptat.

„Încercăm tot timpul să vedem care este nevoia oamenilor, ce ar vrea să învețe acum sau ce informație le lipsește. Mereu încercăm să fim cu un pas înaintea cerințelor și să actualizăm serviciile noastre. Spre exemplu, în fiecare săptămână avem cafenele de împletit sau de artă manuală, așa cum pe timpuri în Moldova erau șezătorile. Și se adună foarte mulți oameni, de toate vârstele. Lucrul acesta s-ar putea organiza și în satele noastre, cu puține resurse financiare”, susține directoarea și exemplifică cum biblioteca unește generațiile.

„În fiecare zi de marți, la bibliotecă vin tații alături de bebeluși. Și avem un bibliotecar, la fel tată, care citește cărți bebelușilor și le arată bărbaților cum să o facă, pentru că ei sunt mai nesiguri. Este o evoluție extraordinară. Se observă prin felul în care ulterior acești tătici vorbesc cu copiii lor. Sunt mai aproape de propriii copii.

Apoi, într-o sâmbătă, dacă trimiți copiii la bunici, aceștia aleg să vină împreună la bibliotecă. Bunicul poate să citească ziarul la cafenea, nepotul poate să programeze roboți, nepoțica poate să citească, bunica poate să participe la împletit. Deci, toți au activitate în același loc –  gratuit, sigur. Îi unește într-un fel oarecare”, ilustrează Lia Ciobanu Andresen.

Biblioteca centrală din Ålesund este  amplasată strategic în cel mai mare centru comercial din localitate, dar și din toată Norvegia. „Sâmbăta, majoritatea oamenilor pleacă la cumpărături și cam toți trec pe la bibliotecă. Și vedem că și în zilele în care nu avem nicio activitate la bibliotecă, avem câte 800–1000 de vizitatori. Este un număr semnificativ pentru o localitate cu 65 de mii de locuitori”, consideră directoarea.

Lia Ciobanu Andresen consideră că într-o lume în care ecranele concurează tot mai puternic cu paginile de carte, Norvegia demonstrează că lectura poate rămâne un obicei viu și iubit, dacă este cultivată corect, iar R. Moldova ar putea să se inspire din modelul norvegian și să demareze schimbări cu puține resurse, dar cu oameni implicați.