Acuzații: la o școală din Chișinău, un „Maugli” – lovit cu o carte în cap
Vara trecută au revenit la Chișinău din Suedia, unde au locuit timp de patru ani. Perioada de adaptare a fost întâi legată de școlarizarea celor două fiice. „S-au acomodat ușor. Le-a luat maxim o lună să se acomodeze, să-și facă prieteni. Avem rezultate bune, deci, sub aspectul instruirii, sunt bine. Marea problemă ține de atmosfera moral-psihologică și de securitatea fizică din clasa uneia dintre fiice, deoarece s-au comis și se mai comit mai multe ilegalități și abuzuri în raport cu elevii, colegi ai fetiței mele”, ne-a sesizat Elena Borș, mama celor două surori care au copilărit în Suedia și care au revenit cu părinții la baștină.
Până acum, copilul nostru nu văzuse așa ceva vreodată
Deși copiii Elenei nu au fost supuși unor situații de stres, ea a decis să alerteze societatea cu privire la faptul că într-o clasă de-a 3-a a școlii primare „Anatol Popovici” din sectorul Ciocana al capitalei, învățătoarea și-ar permite să bruscheze, să eticheteze, să lovească ori să ofenseze copiii. „Ceea ce vedea copilul nostru la școală, ne povestea acasă. Până acum ea nu văzuse așa ceva vreodată: un copil a fost numit cu vorbe urâte, altul a fost lovit cu o carte în cap, altă dată profesoara i-a acuzat și a plâns în clasă, spunând că din cauza lor ea se îmbolnăvește. Apoi, învățătoarea le-ar fi cerut cadouri, spunându-le că nu i-au adus măcar o floare. Tot fiica a povestit cum o fetiță, colegă de clasă, a fost lovită cu o carte în cap. Inițial, m-am gândit dacă nu cumva copilul meu minte, pentru că, mă rog, uneori copiii mai inventează. Dar am aflat că a doua zi mămica fetiței venise la școală să clarifice situația. După ce a plecat, învățătoarea a scos-o în fața clasei pe fetiță și a întrebat-o de ce i-a spus mamei că „te-am lovit cu cartea în cap”. Copilul i-ar fi răspuns: „Da, i-am spus, pentru că asta s-a întâmplat.” În final, învățătoarea a întrebat clasa: „Copii, s-a întâmplat la noi așa ceva vreodată?” Copiii au tăcut, iar câțiva au spus „nu”. La recreație, copiii s-ar fi întrebat unii pe alții de ce au negat, la care cei cu răspunsul „nu” au zis că au făcut-o de teamă că profesoara s-ar putea supăra pe ei”, povestește Elena, argumentând că acesta a fost primul incident care a îngrijorat-o. Atunci și-a zis: nu avem dreptul să acoperim astfel de cazuri.
Ulterior, Elena a discutat cu părinții unor copii, care i-au recunoscut faptul că, de frică, deseori, copiii lor plâng și nu vor la școală. „Anul trecut, din această clasă au plecat 7 copii. Am luat legătura cu părinții lor, care mi-au spus că au schimbat școala pentru că aceștia au fost bătuți. Unii au fost etichetați, umiliți. Cineva a fost numit „Maugli”, altcineva a fost numit „putoare” în prezența copiilor din clasă”, povestește Elena, amintind că atunci când a întrebat învățătoarea de ce își permite astfel de metode, aceasta a spus că procedează astfel pentru a-i motiva să învețe mai bine. „Și alți părinți mi-au scris despre abuzurile profesoarei. Unii s-au «clarificat», alții și-au retras copiii din școală. Când am decis să depunem petiții de protest, mai mulți părinți au fost de acord să semneze, dar, după ce au fost chemați la directoare, m-au contactat și au insistat să nu le afișez numele, deoarece copiii ar putea fi expuși sau că profesoara s-ar putea răzbuna. Am foarte multe probe, dar nu le pot afișa la toată lumea”, mai povestește Elena.
Părinții – determinați să-și retragă pretențiile
Ea spune că prima petiție a fost depusă în 4 martie la Ministerul Educației și la Direcția Educație. „Nu știu cum s-a întâmplat, dar în aceeași zi, informația din cererea mea a ajuns la directoarea școlii, cu tot cu probe video, astfel încât ea a chemat părinții și i-a convins să își retragă pretențiile, «că totul va fi bine cu copiii lor».”
Despre posibilele soluții, Elena Borș spune că nu le vede în situația în care autoritățile tergiversează soluționarea acestor grave probleme. „Eu îi tot întreb la ce etapă e ancheta, că e deja sfârșit de an școlar. Motivează în fel și chip, devenind clar că o soluționare echitabilă a cazului este amânată”, argumentează Elena.
Acum câteva zile, paharul răbdării Elenei s-a umplut. Dimineața, venind cu fetițele la școală, învățătoarea a contactat-o telefonic și a anunțat-o că la prima oră copiii vor susține un test de evaluare. „M-a anunțat în ultimul moment, deoarece, cu ceva timp în urmă, tot ea m-a exclus din chatul părinților. Fiica, atunci când a auzit despre evaluare, a refuzat să între în școală. Am încercat să discut cu directoarea, dar mi-a închis ușa în față, ordonându-mi să ies afară din școală, după care s-a închis în cantină și nu a mai vrut să vorbească. Am întrebat-o dacă asta e singura soluție. Atunci a zis să chemăm psihologul și să discute cu copilul. Am acceptat, ca să nu spună că eu am trișat, or, au mai fost și astfel de situații când a spus că eu îmi fac audiență online cu videourile postate, deși niciodată nu am postat astfel de videouri. Psihologa a discutat cu fetița, dar copilul oricum a refuzat să intre la prima lecție”, spune mama fetiței, amintind că în Suedia, unde au locuit timp de patru ani, nu s-au confruntat cu astfel de situații.
E un risc, dar probabil părinții ar trebui să-și asume și riscurile în anumite situații
Am întrebat-o dacă nu riscă făcând aceste declarații publice. „E un risc, dar probabil părinții ar trebui să-și asume și riscurile în anumite situații. De altfel, învățătoarea mi-a și zis să-mi iau copilul și să schimb școala, dar fetițele m-au rugat să nu plecăm. M-am și gândit că ar fi prea mare povara emoțională asupra lor, care au trecut recent printr-un stres al adaptării după revenirea din Suedia. E și o decizie foarte grea pentru mine. I-am zis profesoarei, poate ar fi bine să plece ea, mai ales că foarte mulți copii s-au retras din această clasă”, explică Elena.
Despre solidaritatea, uneori nocivă a părinților, aceasta crede că, în mare parte, aceștia tac de frică. „De obicei, comitetele părintești sunt docile profesorilor și conducerii școlii, în schimb, copiii lor sunt favorizați. Așa că aceste grupuri de părinți sunt cele mai străduitoare la colectarea banilor. Noi, bunăoară, achităm în fiecare lună câte 400 de lei pentru alimentare, câte 80 de lei în fondul școlii, câte 150 de lei în fondul clasei și câte 450 de lei în calitate de adaos pentru profesorul care rămâne la programul prelungit cu elevii. Apropo, în clasă avem 37 de elevi”, continuă Elena.
ZdG a căutat-o pe Maria Melnic, directoarea școlii primare „Anatol Popovici”. Ni s-a spus că, din motive de sănătate, nu este la școală. În schimb, una dintre vicedirectoare ne-a promis că ar putea discuta cu noi dacă directoarea ar accepta, urmând să revină cu un răspuns. Nu a revenit și nici nu a mai răspuns la telefon.
Învățătoarea vizată în acest caz, contactată de ZdG, ne-a spus: „Eu nu discut. Vă cer scuze și vă doresc o seară frumoasă”.
Daniela Garbuz, șefa Direcției Managementul Instituțional de la Direcția Educație a Primăriei Chișinău, ne-a spus că ancheta e pe sfârșite, că o comisie a efectuat o investigație complexă, motiv din care a fost nevoie de mai mult timp. „Toate constatările au fost transmise Direcției juridice pentru stabilirea unui verdict legal”, ne-a spus Daniela Garbuz.
Pentru conformitate, A.G.
