Cum explică Iurie Ciocan noua funcție în care a fost propus de premierul Filip

Iurie Ciocan, membru și fost președinte al Comisiei Electorale Centrale, a fost numit în funcția de șef al Centrului de Implementare a Reformelor (CIR), entitate creată acum o săptămână printr-o hotărâre de Guvern. Aceasta va avea rolul de a realiza obiectivele Programului de activitate al Guvernului și implementării Strategiei privind reforma administrației publice pentru anii 2016-2020, precum și eficientizarea procesului de implementare a reformelor.

„Este o instituție foarte importantă pentru noi în contextul în care ne propunem ca 2017 și 2018 să fie anii reformelor. Nu este vorba numai despre reforma administrației publice, avem un plan ambițios de reforme și în alte domenii”, spunea premierul Filip, acum o săptămână. Fondator al Centrului de Implementare a Reformelor este Cancelaria de Stat, iar noua instituție va avea scopul „de a acorda Guvernului asistență în implementarea reformelor la nivel guvernamental, pentru crearea unui sistem modern şi eficient de administrare”.

Centrul este persoană juridică, dispune de autonomie administrativă şi financiară, are conturi bancare în contul unic trezorerial al Ministerului Finanțelor, dispune de ştampilă proprie. Acesta îşi desfăşoară activitatea în baza principiilor legalităţii, transparenţei, integrității profesionale şi autoadministrării. În activitatea sa, Centrul va trebui să evite apariţia conflictelor de interese.

Funcțiile de bază ale Centrului sunt implementarea reformelor, elaborarea propunerilor de politici publice și proiecte de acte normative, cooperarea cu instituțiile internaționale în vederea atragerii expertizei necesare și asistenței externe pentru implementarea reformelor și asigurarea funcționalității Centrului, evaluarea gradului de implementare a reformelor în sistemul administrației publice și îndeplinirea sarcinilor stabilite de către prim-ministru și/sau Guvern.

Pe lângă directorul desemnat, noua instituție va avea un Consiliu de administrare, care va fi organul colegial al Centrului, care supraveghează funcţionarea acestuia şi adoptă decizii. Componenţa nominală a Consiliului de administrare se stabileşte de către fondator. Numărul membrilor nu poate fi mai mic de cinci şi mai mare de șapte persoane. Activitatea în cadrul Consiliului de administrare nu se remunerează, în timp ce directorul Centrului consiliază prim-ministrul în domeniul implementării reformelor. El este numit și eliberat din funcție de către Consiliul de administrație.

Finanțarea activității Centrului se va efectua din contul subvențiilor de la bugetul de stat, prin intermediul Cancelariei de Stat, donaţiilor instituțiilor donatoare, și „altor surse legale”.

Iurie Ciocan a declarat pentru ZdG că noua funcție „este una pentru care nu sunt foarte fericit și nu știu dacă să mă bucur sau nu prea”. Ciocan afirmă însă că noua oportunitate i s-a părut interesantă, iar din acest motiv a hotărât s-o accepte.

„Este un Centru pentru implementarea reformelor. Este o instituție care va colabora strâns cu donatorii internaționali. A fost concepută după exemplul unor state membre ale Uniunii Europene… tot ce ține de reforme, spitalicească, din oricare domeniu din activitatea Guvernului, va fi centrată pe seama acestei instituții. Sunt angajați experți internaționali, care vor veni cu consultanță. Ei sunt finanțați inclusiv din fonduri internaționale. Eu din câte știu, candidatura mea a fost discutată inclusiv cu instituțiile donatoare. A fost o propunere din partea dlui Filip, dar dlui m-a anunțat că a fost discutată candidatura mea inclusiv cu instituțiile donatoare și ea a fost de comun acceptată. O bună parte din finanțarea acestei instituții și suportul o să vină de la donatorii internaționali”, explică Ciocan.

Acesta susține că noua funcție este compatibilă și cu cea de membru al CEC. „Nu este nici funcție publică, nici funcție de demnitate publică, nu am statut de funcționar public. Este o funcție de expertiză.” Despre salariu, Ciocan a refuzat să discute. „Nu. E o chestie pe care eu refuz s-o discut. E și dată cu caracter personal. E o chestiune pe care vreau s-o păstrez pentru mine și familia mea. E un salariu pe care l-am negociat inclusiv cu donatorii internaționali”, susține noul director al CIR. Iurie Ciocan precizează că din Consiliul de administrare al instituției vor face parte cel puțin cinci persoane: ministrul Finanțelor (Octavian Armașu), ministrul Justiției (Vladimir Cebotari), ministrul Muncii Protecției Sociale și Familiei (Stela Grigoraș), prim-ministrul (Pavel Filip) și șefa Cancelariei de Stat (Lilia Palii). „Din câte știu eu, vor fi cinci persoane în Consiliu”, a precizat Iurie Ciocan.

Iurie Ciocan este membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC) încă din 2003. În 2005 a devenit secretarul acestei structuri, iar în 2011 a fost ales preşedinte. Dacă e să analizăm declaraţiile pe venit din ultimii ani, Iurie Ciocan şi-a sporit semnificativ averea de când conduce Comisia. De exemplu, pentru anul 2011, când devenea preşedinte, Ciocan nu a arătat în acte nici case, nici maşini. Atunci declara o datorie de 30 de mii de USD, un salariu anual de aproape 180 mii de lei, suma de 400 de mii de lei pe care a obţinut-o în urma vânzării unui automobil, precum şi 7 mii de euro şi 14,5 mii de USD, sume obţinute în afara ţării. Tot în acel an, Ciocan arăta în declaraţia de interese că este cofondator al organizaţiei neguvernamentale Centrul de drept necomercial, iar soţia sa, interpreta Nona Marian (oficial Eleonora Marian – n.r.), este asociată la „Elvicom Impex” SRL cu 50% şi la „Privesc.eu” SRL cu 5%, firmă care deţine portalul cu acelaşi nume.

Ciocan: „Din păcate, nu am suficiente resurse financiare ca să finisez lucrările la casă”

Abia în declaraţia pentru 2012, Iurie Ciocan indică un apartament cu o suprafaţă de aproape 104 m. p. cu o valoare cadastrală de 43,56 mii de USD, imobil pe care l-a dobândit în aprilie 2004, la scurt timp după ce a devenit membru al CEC. Tot în declaraţia din 2012, preşedintele CEC arată o casă în capitală, pe strada Stolniceni, aflată în construcţie, scrisă pe numele soţiei sale. Locuinţa se afla în fază de construcţie, valorând cadastral 62 de mii de euro. În acel an, Iurie Ciocan a dobândit o maşină de model Mercedes E 230, fabricată în 2008, cu o valoare de 20 de mii de euro, pe care a luat-o în leasing.

În ultima sa declaraţie cu privire la venituri şi proprietate, cea pentru anul 2015, Iurie Ciocan arată un salariu de 245 de mii de lei, un onorariu pentru asistenţă electorală în afara ţării de peste 12.000 de USD şi circa 2500 de lei pe care soţia sa i-a obţinut din drepturi de autor. Preşedintele CEC a trecut în declaraţie şi dividendele de peste 240 mii de lei din activitatea companiilor unde Eleonora Marian deţine acţiuni (Privesc.eu SRL – 29,85%, Privesc.eu WEB SRL în România – 35%, Elvicom SRL – 50%, Marsan SRL – 50%). Şi în 2015, casa de pe strada Stolniceni rămâne, în acte, în proces de construcţie. În registrul Cadastrului, la adresa familiei Ciocan, apare o locuinţă de 64 m.p., pe un teren de circa opt ari. În realitate, locuinţa a fost deja ridicată, fiind una impunătoare, de circa 260 m.p., potrivit lui Iurie Ciocan. În vecinătate, într-o casă de peste 230 m.p., locuiesc şi socrii preşedintelui CEC. „Din păcate, nu am suficiente resurse financiare să o duc la bun sfârşit. Faptul că locuinţa este ridicată nu înseamnă că este finisată. Am făcut cu soţia anumite calcule şi credem că va mai dura trei-patru ani, pentru că nu reuşim. E vorba despre toate finisajele pe interior şi exterior, iar din spusele constructorilor asta înseamnă 50 — 60% din costul total al proiectului. Ceea ce am declarat este tot ce am reuşit să adun”, ne-a spus Iurie Ciocan.

De două ori, la Procuratură

În 2013, Iurie Ciocan a ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), care a sesizat Procuratura Generală (PG) pe motiv că oficialul a ascuns o parte din avere: un automobil, câteva imobile aflate în construcţie pe care le-ar deţine în ţară, o casă în România, dar şi cotele-părţi de la mai multe societăţi comerciale pe care le deţine împreună cu soţia. Atunci presa titra că oficialul riscă până la un an de închisoare sau o amendă de 12 mii de lei. În scurt timp, cazul a fost însă clasat. „Am mers cu toate actele le CNI şi la Procuratură. Procuratura a emis o încheiere de neîncepere a urmăririi penale, pentru că faptele nu s-au confirmat. În realitate, bunurile din România care mi-au fost atribuite, au alţi proprietari”, a precizat Iurie Ciocan.

Tot în 2013, Iurie Ciocan a ajuns în vizorul opiniei publice după ce în presă au apărut mai multe înregistrări audio ale convorbirilor pe care Nicolae Vicol, fost şef al Fiscului, le-a purtat cu demnitari de rang înalt. În una dintre aceste discuţii, Ciocan încerca să se asigure de faptul că toate controalele de la compania de mezeluri „Basarabia Nord” nu depăşesc norma legală. „Am fost invitat la Procuratură, am dat depoziţii. Ştiu că şi Vicol a dat depoziţii. Cunosc proprietarii de la „Basarabia Nord” şi i-am spus lui Vicol despre controlul despre care m-au informat prietenii mei”, a mai spus ex-preşedintele CEC.