Principală  —  Investigatii  —  Dosar   —   Judecătoria Chişinău: Cu 27 de…

Judecătoria Chişinău: Cu 27 de judecători noi, dar fără preşedinte şi fără claritate

Judecătoria Chişinău, formată din 1 ianuarie 2017, prin unificarea celor cinci instanţe din Chişinău, s-a ales, la începutul săptămânii trecute, cu 27 de judecători noi, care au fost propuşi şefului statului de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii pentru numirea în funcţie. Instanţa nou creată însă nu are preşedinte şi activează după vechile principii. „Real, noi încă nu am simţit nimic cum ar putea să funcţioneze Judecătoria Chişinău, pentru că noi acum lucrăm pe vechi. Ştatele de personal sunt vechi, cele noi nefiind încă aprobate. Este o altă problemă, ce ţine de asigurarea tehnico-materială. Aici, absolut nu se face nimic. Totul stagnează. Noi acum lucrăm din rezervele pe care le avem, real. Toner, hârtie…. Dar, deja sunt întrebări. O să vedem. Eu, totuşi, sunt sceptic faţă de acest proces”, spune Oleg Melniciuc, desemnat de CSM la funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău.

Judecătoria Chişinău s-a format de la 1 ianuarie 2017 prin unificarea Judecătoriilor Centru, Botanica, Râşcani, Buiucani şi Ciocana, după ce, în aprilie 2016, Parlamentul R. Moldova a adoptat legea cu privire la reorganizarea instanţelor judecătoreşti. Actul legislativ prevedea fuzionarea instanţelor de fond, fiind create 15 instanţe judecătoreşti noi.

Şapte candidaţi la funcţiile de vicepreşedinţi şi unul – la cea de preşedinte

Prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din octombrie 2016, a fost anunţat concurs pentru suplinirea a cinci funcţii de vicepreşedinte la Judecătoria Chişinău. Pe parcurs, cereri de participare la concurs au depus şapte magistraţi. Luiza Gafton, preşedinta Judecătoriei Botanica, Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău, Victor Burduh, preşedintele interimar al Judecătoriei Ciocana, Dorin Dulghieru, preşedintele Judecătoriei Buiucani, dar şi judecătorii Ghenadie Pavliuc de la aceeaşi instanţă, Ion Ţurcan, de la Judecătoria Centru, şi Lilia Lupaşco, de la Judecătoria Râşcani. Ulterior, la 28 noiembrie 2016, Ghenadie Pavliuc a depus cerere de retragere din concurs, iar în decembrie 2016 CSM a desemnat patru vicepreşedinţi, pe Luiza Gafton, Oleg Melniciuc, Victor Burduh şi Dorin Dulghieru, adică pe foştii preşedinţi ai instanţelor comasate. Totodată, în urma votării, judecătorii Ion Ţurcan şi Lilia Lupaşco nu au obţinut numărul necesar de voturi. Astfel, Plenul Consiliului a anunţat un nou concurs, pentru suplinirea unei funcţii vacante de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău. Deocamdată, preşedintele R. Moldova nu a semnat decretele de numire în funcţie a celor patru vicepreşedinţi ai Judecătoriei Chişinău.

Odată cu concursul pentru cele cinci funcţii de vicepreşedinţi s-a desfăşurat şi concursul pentru suplinirea funcţiei de preşedinte al Judecătoriei Chişinău. La acest concurs a participat un singur candidat, Radu Ţurcanu, vicepreşedintele Judecătoriei Botanica. În urma votului deschis exprimat de membrii prezenţi la şedinţa Plenului CSM, s-a constatat însă că Ţurcanu nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi promovat în această funcţie. Astfel, concursul pentru suplinirea funcţiei de preşedinte s-a considerat eşuat, iar CSM a anunţat un nou concurs. Deşi reprezentanţii CSM au refuzat să ne ofere lista judecătorilor care aspiră la această poziţie, ZdG a aflat că la concurs s-a înscris iarăşi doar Radu Ţurcanu, deşi nu a întrunit numărul de voturi necesar la concursul anterior.

27 de judecători noi. „Încercăm să ieşim din situaţie”

Fără preşedinte desemnat şi fără un post de vicepreşedinte acoperit, marţi, 17 ianuarie 2017, CSM a organizat un concurs pentru suplinirea celor 27 de locuri vacante de judecător la Judecătoria Chişinău. La concurs s-au înscris 54 de persoane, printre care mai mulţi foşti procurori, dar şi doi fii de judecători cu trecut controversat: Petru Harmaniuc, fiul fostului magistrat Valeriu Harmaniuc, anterior cercetat penal, şi Corneliu Creţu, fiul lui Gheorghe Creţu, fostul judecător condamnat în dosarul morţii lui Sorin Paciu după vânătoarea din „Pădurea Domnească”. Aceştia au fost respinşi anterior de fostul preşedinte Nicolae Timofti în urma avizului SIS. Amintim că şi ZdG a scris că cei doi deţineau averi nejustificate. Niciunul dintre aceşti candidaţi însă nu a fost selectat de membrii CSM pentru numirea în funcţii. În lista aprobată de CSM regăsim mai mulţi absolvenţi ai Institutului Naţional al Justiţiei, pe Valentin Lastaveţchi, şeful Aparatului CSJ, Natalia Clevadî, fiica magistratei Valentina Clevadî, propusă recent de CSM Parlamentului pentru funcţia de vicepreşedintă a CSJ, dar şi avocaţi. Candidaturile celor 27 de aspiranţi urmează să fie propuse, spre numire, preşedintelui R. Moldova, Igor Dodon, care le poate refuza, conform legii, doar o singură dată.

„Cei 27 de judecători sunt numiţi la Judecătoria Chişinău. Ulterior, CSM îi va repartiza după sediu, fiindcă, anterior, noi am adoptat o hotărâre prin care am stabilit judecătorii instanţei nou-formate după sedii”, susţine Dumitru Visternicean, membru al CSM. El susţine că instituţia „încearcă să găsească soluţii, deoarece sunt probleme complicate. Încercăm să ne conformăm prevederilor legale care din start au fost nu prea bine gândite. Orice optimizare presupune o perioadă de tranziţie, de patru-cinci luni, în care are loc trecerea de la un sistem la altul. Această tranzacţie nu a fost gândită. Încercăm să ieşim din situaţie”, explică membrul CSM.

„De facto, nu e nicio schimbare, dar, juridic, schimbări sunt. Astăzi există Judecătoria Chişinău, care-l are ca preşedinte interimar pe Dorin Dulghieru, desemnat printr-o hotărâre a CSM. Instanţa are vicepreşedinţi”, spune Anatolie Ţurcan, un alt membru al CSM. Acesta, însă, admite că schimbările au provocat mai multe neclarităţi. „Sună procurorul oraşului şi întreabă unde să trimită dosarele, deoarece acum avem o judecătorie, dar mai multe sedii, iar Codul de Procedură Penală nu prevede repartizarea dosarelor pe sedii. Pot fi şi alte situaţii ciudate. De exemplu, cineva vrea ca dosarul lui să ajungă la un anumit judecător. El poate depune cinci cereri, în toate cele cinci sedii şi aşteaptă ca ele să fie repartizate, iar ulterior se uită unde a ajuns cererea şi îşi alege judecătorul la care vrea să-i fie examinat dosarul. Legea nu interzice să depui cererea la mai multe sedii. Totodată, astăzi, Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) nu este încă unificat. El mai repartizează pe vechi, doar între judecătorii unei instanţe”, menţionează Anatolie Ţurcan. „Suntem în proces de unificare a PIGD”, spun reprezentanţii Agenţiei de Administrare a Instanţelor Judecătoreşti.

Melniciuc: „Lucrăm din rezervele pe care le avem”

În decembrie 2016, Oleg Melniciuc a fost desemnat în funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău, după ce anterior a condus Judecătoria sect. Râşcani. Când se discuta despre comasarea instanţelor, Melniciuc era, practic, cel mai aprig critic al acestor schimbări, precizând că punerea lor în practică ar crea mai multe obstacole în efectuarea justiţiei. „Real, noi încă nu am simţit cum ar putea să funcţioneze Judecătoria Chişinău, deoarece mai lucrăm pe vechi. Statele de personal sunt vechi, cele noi nefiind încă aprobate. O altă problemă ţine de asigurarea tehnico-materială. Aici, totul stagnează. Acum lucrăm din rezervele pe care le avem, real. Toner, hârtie…. Dar, deja sunt întrebări. Totuşi, eu sunt sceptic faţă de acest proces”, spune Melniciuc. Despre cei 27 de judecători propuşi de CSM la Judecătoria Chişinău, Melniciuc afirmă că aceştia „vor fi repartizaţi prin sedii, dar reieşind din numărul mare de judecători, cred că principala problemă va fi câţi noi vom putea amplasa în sedii. Personal, voi evalua încăperile de care dispun, după care îi voi prezenta dlui Micu informaţia despre numărul maxim al judecătorilor care pot fi amplasaţi aici, ca să fie funţional, să aibă birou. La noi este de unde, sunt locuri, dar problema e numărul de judecători pe care să-i poţi găzdui, ca spaţiu”, zice magistratul.

Noul vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău relevă şi altă problemă care ar putea apărea – suprasolicitarea instanţelor. „Conform ultimelor modificări la lege, acţiunea ce ţine de competenţa Chişinăului poate fi depusă în oricare sediu. Judecătorul din acel sediu, primind-o repartizată prin PIGD, e obligat să o examineze. Deci, dacă anterior o acţiune ar fi fost, de exemplu, de competenţa Judecătoriei Botanica, acum, ea fiind depusă la Râşcani, se repartizează aici şi judecătorul care o primeşte e obligat să o examineze. Nu o mai poate strămuta la Botanica. În consecinţă, putem avea situaţii în care unele instanţe să fie, inechitabil, suprasolicitate. Acest aspect nu este reglementat de lege”, susţine Oleg Melniciuc.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.