pinchuk-cu-gonciaruc

(doc) Ucraineni „platonici”, cu afaceri la Chişinău

Ole­k­sandr Pin­chuk, cetă­ţean ucrai­nean, fost şef al Biro­u­lui Naţio­nal al Asi­gu­ra­to­ri­lor de Auto­ve­hi­cule din R. Mol­dova în peri­oada în care aso­ci­a­ţia a fost pre­ju­di­ci­ată cu peste 30 de mili­oane de lei, este figu­ran­tul prin­ci­pal într-un dosar penal instru­men­tat de Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie şi Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie, fiind cău­tat de aproape un an de auto­ri­tă­ţile din R. Mol­dova. În acest răs­timp, Pin­chuk, un avo­cat de suc­ces din Ucraina, merge zil­nic la ser­vi­ciu, se întâl­neşte cu dive­rşi par­te­neri şi par­ti­cipă la eve­ni­mente publice din ţara vecină, fără vreo pro­blemă. Noi l-am găsit şi chiar am reu­şit să dis­cu­tăm cu el, deşi orga­nele de drept de la Chi­şi­nău încearcă, fără suc­ces, cel puţin ofi­cial, abia să-l loca­li­zeze. Pin­chuk este doar unul din­tre ucrai­ne­nii mis­te­ri­oşi impli­caţi în afa­ceri sau scheme dubi­oase în R. Mol­dova. În ulti­mii ani, dive­rşi cetă­ţeni ai Ucrai­nei au deve­nit, în R. Mol­dova, şefi de com­pa­nii sau acţio­nari de bănci, deşi numele lor în ţara vecină nu spun mare lucru.

opinchuk-18-decembrie-2015Ole­k­sandr Pin­chuk este cetă­ţean ucrai­nean. El are 36 de ani. În decem­brie 2014 a fost anga­jat la Chi­şi­nău în fun­cţia de vice­di­rec­tor al Biro­u­lui Naţio­nal al Asi­gu­ra­to­ri­lor de Auto­ve­hi­cule (BNAA), aso­ci­a­ţie care reu­neşte toate com­pa­ni­ile de asi­gu­rare din R. Mol­dova şi care ges­tio­nează sis­te­mul inter­na­ţio­nal de asi­gu­rări „Carte Verde”. Între 23 ianu­a­rie – 12 mar­tie 2015, peri­oadă în care, printr-o deci­zie a jude­că­toa­rei Jude­că­to­riei Cen­tru din Chi­şi­nău, Adela Andro­nic, a fost sus­pen­dată acti­vi­ta­tea noii con­du­ceri a BNAA, aleasă pe 13 ianu­a­rie 2015, Pin­chuk a fost recu­nos­cut de fili­a­lele a două bănci din ţară, Mol­dind­con­bank şi Mol­do­va­A­gro­in­d­bank (MAIB), direc­tor inte­ri­mar al aso­ci­a­ţiei. În această peri­oadă, cu sem­nă­tura şi auto­ri­za­ţia lui Pin­chuk, BNAA a fost impli­cată în mai multe tranza­cţii mai mult decât dubi­oase, care au dus, într-un final, la pre­ju­di­cii de mili­oane, iar ulte­rior, la un dosar penal.

Schimb valutar în defavoarea instituţiei

Ast­fel, în peri­oada 23 — 26 ianu­a­rie 2015, se pre­ci­zează în ordo­nanţa pro­cu­ro­ri­lor, MAIB acceptă ca din con­tu­rile BNAA-ului con­dus de Pin­chuk să fie trans­fe­raţi, către patru com­pa­nii de asi­gu­rări, „Asito”, „Mol­da­sig”, „Vic­to­ria Asi­gu­rări” şi „Dona­ris VIG”, 823 mii de euro, sumă înre­gis­trată în con­tu­rile aso­ci­a­ţiei pen­tru pla­sa­rea garanţiei finan­ci­are externe, care, ulte­rior, nefi­ind pla­sată, a dus la exclu­de­rea R. Mol­dova din sis­te­mul „Carte Verde”. La 30 ianu­a­rie 2015, Mol­dind­con­bank încheie cu Pin­chuk un con­tract de depo­zit prin care banii BNAA, mai exact 5,32 mili­oane de lei, sunt pla­saţi cu titlu de depo­zit până în febru­a­rie 2018, deşi la data de 30 ianu­a­rie 2015 ucrai­nea­nul, con­form infor­ma­ţi­i­lor deţi­nute de orga­nele de drept, nici măcar nu se afla în R. Mol­dova. La 20 febru­a­rie 2015, fun­cţio­na­rii MAIB au accep­tat o altă cerere sus­pectă a lui Pin­chuk, de cum­pă­rare din con­tul ban­car în lei al BNAA a valu­tei în sumă de 537900 USD con­tra sumei de 11,29 mili­oane de lei la cur­sul de 20,99 MDL/USD, cur­sul ofi­cial al BNM fiind în acea zi de 20,18 MDL pen­tru 1 USD. În ace­eaşi zi, banii au fost pla­saţi sub formă de depo­zit la MAIB, iar peste 4 zile, con­trac­tul de depo­zit nomi­na­li­zat este rezi­liat, iar cei 537900 USD sunt vân­duţi con­tra sumei de 8,98 mili­oane de lei la cur­sul de 16,70 MDL/USD. Ast­fel, doar printr-o sin­gură ope­ra­ţiune ban­cară, BNAA a fost pre­ju­di­ciat cu 2,3 mili­oane de lei, sin­gu­rul bene­fi­ciar ofi­cial fiind MAIB.

Uti­li­zând ace­eaşi schemă, la soli­ci­ta­rea şi prin inter­me­diul lui Pin­chuk, la 20 febru­a­rie 2015, repre­zen­tanţii Mol­dind­con­bank au rezi­liat 5 con­tracte de depo­zit, după care, în ace­eaşi zi, au accep­tat cere­rile de con­ver­tire a mij­loa­ce­lor băneşti din lei mol­do­ve­neşti în USD. Într-un caz, banca a accep­tat pro­cu­ra­rea sumei de 1,16 mili­oane USD con­tra sumei de 24,42 mili­oane lei la cur­sul de 20,99 lei pen­tru 1 USD, cur­sul ofi­cial al BNM fiind de 20,18 MDL/USD. Tot în ace­eaşi zi a fost accep­tată pro­cu­ra­rea sumei de 30347 USD con­tra sumei de 636983 lei, iar suma totală de 1,19 mil. USD obţi­nuţi din aceste două tranza­cţii a fost accep­tată ca şi depo­zit. După câteva zile de la efec­tu­a­rea aces­tor ope­ra­ţiuni, în spe­cial pe data de 24 febru­a­rie 2015, fun­cţio­na­rii băn­cii au accep­tat cere­rea lui Pin­chuk de rezi­li­ere a con­trac­tu­lui de depo­zit, după care au accep­tat cere­rea aces­tuia de con­ver­tire a sumei depo­zi­tu­lui în mărime de 1,19 mili­oane USD în lei mol­do­ve­neşti, la cur­sul de schimb de doar 16,60 MDL/USD, cur­sul ofi­cial al BNM fiind de 19,43 MDL/USD. Ast­fel, doar prin aceste ope­ra­ţiuni de schimb valu­tar, BNAA a fost pre­ju­di­ciat cu 5,2 mili­oane de lei, sin­gu­rul bene­fi­ciar ofi­cial al veni­tu­lui obţi­nut fiind Mol­dind­con­bank.

45 de zile de interimat, cu prejudicii de milioane

Ulte­rior, la 26 febru­a­rie 2015, suma deţi­nută în con­tu­rile ban­care ale BNAA la MAIB, mai exact 37,3 mil. de lei, este pla­sată de Pin­chuk cu titlu de depo­zit pe un ter­men de 1096 de zile, până la 27 febru­a­rie 2018. În con­trac­tul de depo­zit a fost fixată o cla­uză mai mult decât dubi­oasă. Ast­fel, în caz de rezi­li­ere a con­trac­tu­lui, BNAA tre­buia să achite o pena­li­tate în mărime de 15% din suma de 37,3 mil. de lei, iar liti­gi­ile ce ţin de exe­cu­ta­rea con­trac­tu­lui să fie solu­ţio­nate de jude­cata arbi­trală din Moscova. În con­di­ţii simi­lare, au fost pla­saţi 19,8 mili­oane de lei şi în con­tu­rile Mol­dind­con­bank. În total, în urma aces­tor tranza­cţii, repre­zen­tanţii BNAA afirmă că aso­ci­a­ţia a sufe­rit atunci pre­ju­di­cii de peste 30 de mili­oane de lei.

În luna mar­tie 2015, după ce deci­zia jude­că­toa­rei Adela Andro­nic a fost anu­lată de Cur­tea de Apel (CA) Chi­şi­nău, iar direc­to­rul ales al BNAA, repus în drep­turi, au fost depuse mai multe plân­geri la orga­nele de drept. La 24 mar­tie 2015, Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie (CNA) a des­chis un dosar penal pen­tru tranza­cţi­ile de schimb valu­tar efec­tu­ate de fili­a­lele celor două bănci şi BNAA, urmă­ri­rea penală fiind con­dusă de pro­cu­ro­rul Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie, Ser­giu Catan. Deşi a tre­cut exact un an, rezul­tate vizi­bile pe această cauză penală nu au fost înre­gis­trate.

ZdG a scris des­pre acest dosar în luna sep­tem­brie 2015, când pro­cu­ro­rul ne informa că „cetă­ţea­nul ucrai­nean (Pin­chuk) a fost citat de mai multe ori, la adre­sele pe care le avea indi­cate în R. Mol­dova, însă nu s-a pre­zen­tat nici­o­dată la audi­eri. E com­pli­cat, pen­tru că-i cetă­ţean ucrai­nean. Nu a fost încă loca­li­zat şi nu am luat legă­tura cu el”, menţiona atunci pro­cu­ro­rul Catan.

dominion-pincjhuk4Făptaşul, căutat doar în declaraţii

Fre­do­lin Lecari, şeful Cen­tru­lui coo­pe­rare poli­ţie­nească inter­na­ţio­nală al Inspec­to­ra­tu­lui Gene­ral al Poli­ţiei (IGP) al Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Interne (MAI), con­firmă că ucrai­nea­nul Ole­k­sandr Pin­chuk este anu­nţat în cău­tare, pre­ci­zând că se încearcă abia loca­li­za­rea sa. „Sunt două tipuri de cău­tare. O per­soană poată fi cău­tată pen­tru arest, dar şi pen­tru a fi loca­li­zată. Pin­chuk este cău­tat pen­tru a fi loca­li­zat. Nu putem să vă fur­ni­zăm alte infor­ma­ţii, pen­tru că noi comu­ni­căm ofi­cial doar cu repre­zen­tanţii orga­nu­lui de urmă­rire penală care l-au anu­nţat în cău­tare. De la ei puteţi afla alte deta­lii”, pre­ci­zează Lecari.

Pen­tru că Ole­k­sandr Pin­chuk nu poate fi găsit de auto­ri­tăţi, dosa­rul penal se află prac­tic pe linie moartă. Aşa era în sep­tem­brie 2015, aşa este şi acum, în luna mar­tie 2016. „Este por­nit dosar de cău­tare şi este anu­nţat în cău­tare prin ordo­nanţă. Este o sub­di­vi­ziune aparte a CNA care se ocupă anume cu cău­ta­rea per­soa­ne­lor”, zice pro­cu­ro­rul Catan. Între­bat dacă ar exista un man­dat de arest pe numele lui Pin­chuk, pro­cu­ro­rul s-a rezu­mat să ne spună doar că acesta este anu­nţat în cău­tare, iar odată cu găsi­rea lui, „se vor lua toate măsu­rile de rigoare. Mai mult decât atât nu vă pot spune. În cazul în care era găsit, avea să fie audiat”, zice acu­za­to­rul de stat. Repre­zen­tanţii Ser­vi­ci­u­lui evi­denţe spe­ci­ale şi cău­ta­rea per­soa­ne­lor din cadrul CNA ne-au con­fir­mat că Pin­chuk este anu­nţat în cău­tare, informându-ne că acesta încă nu a fost găsit.

Pen­tru a-l găsi pe Pin­chuk este nece­sară o cola­bo­rare între auto­ri­tă­ţile de la Chi­şi­nău şi cele de la Kiev. Doar că, Minis­te­rul Afa­ce­ri­lor Interne din ţara vecină infirmă fap­tul că, cel puţin până la 24 febru­a­rie 2016, Olel­sandr Pin­chuk ar fi fost anu­nţat în cău­tare pe teri­to­riul Ucrai­nei.

birou-avocati-dominionUnde poate fi găsit omul acuzat că a prejudiciat BNAA

În mod nor­mal, Ole­k­sandr Pin­chuk ar putea să nu fie loca­li­zat sau găsit doar dacă nu se doreşte acest lucru. Pen­tru că, în ţara sa natală, Ucraina, acesta este un avo­cat de suc­ces şi unul din­tre şefii gru­pu­lui de drept „Domi­nion”, un birou de avo­caţi din Kiev, capi­tala Ucrai­nei.

De fapt, foto­gra­fia lui Pin­chuk este figura prin­ci­pală de pe site-ul biro­u­lui de avo­caţi, dominion.ua. Zil­nic, Pin­chuk poate fi găsit pe str. Artema 14-A, ofi­ciul 43, din Kiev.

dominionpinchuk111111Lângă biroul în care lucrează, ne-am întâl­nit şi noi cu el, pen­tru a dis­cuta des­pre subiec­tul dosa­ru­lui penal în care figu­rează numele său. Doar că, auzind des­pre dosa­rul de la Chi­şi­nău, deşi nu s-a ară­tat sur­prins, a refu­zat să poarte cu noi orice dia­log. Pe faţa lui nu putea fi obser­vată nici îngri­jo­rare, nici mirare, nici frică pen­tru fap­tul că orga­nele de drept din R. Mol­dova încearcă să-l loca­li­zeze.

Într-un final, chiar mier­curi, 9 mar­tie 2016, Pin­chuk ne-a răs­puns la câteva între­bări legate de dosa­rul de la Chi­și­nău, adre­sate pe o rețea de soci­a­li­zare. „Nu cunosc des­pre dosa­rul penal din R. Mol­dova. Ba mai mult, eu nu înțe­leg cum puteam să pro­duc pre­ju­di­cii. Sin­gu­rul lucru pe care eu l-am auzit e că după ce am ple­cat, noua con­du­cere a BNAA a scos depo­zi­tul ban­car și, în con­for­mi­tate cu acor­dul cu banca, a fost plătită o amendă. Nimeni din Mol­dova nu m-a cău­tat. Nu-l cunosc pe Vea­ce­slav Pla­ton”, ne-a zis acesta. Coin­ci­dență sau nu, dar avo­ca­tul ne-a răs­puns la câteva ore după ce am pur­tat un dia­log și cu Vea­ce­slav Pla­ton la acest subiect.

De pe site-ul de soci­a­li­zare cu care am dis­cu­tat cu Ole­k­sandr Pin­chuk aflăm că acesta duce un stil de viaţă activ, par­ti­ci­pând la diverse întâl­niri publice, de afa­ceri sau con­fe­rinţe de presă în ţara sa, deşi, ofi­cial, orga­nele de drept din R. Mol­dova anu­nţă că îl caută de aproape un an de zile, fără suc­ces.

pinchuk-si-gonciarucPartenerul bănuitului, şef la ASITO şi avocatul R. Moldova

La „Domi­nion”, Ole­k­sandr Pin­chuk este par­te­ner şi pri­e­ten cu Mikha­ylo Gon­ci­a­ruk, un alt ucrai­nean ajuns într-o fun­cţie impor­tantă în R. Mol­dova. Gon­ci­a­ruk a con­dus, deşi se afla în Kiev, până la mij­lo­cul lunii febru­a­rie 2016, com­pa­nia de asi­gu­rări „Asito” de la Chi­şi­nău, cu acţio­nari în zone off-shore, dar care, susţin inclu­siv surse din cadrul Comi­siei Naţio­nale a Pieţei Finan­ci­are (CNPF), ar fi con­tro­lată de con­tro­ver­sa­tul busi­ne­ss­man Vea­ce­slav Pla­ton. La 10 febru­a­rie 2016, acţio­na­rii com­pa­niei de asi­gu­rări au ales un nou direc­tor, tot un cetă­ţean ucrai­nean, Andrii Lupyr. Acesta le-a spus repre­zen­tanţi­lor CNPF, care i-au apro­bat can­di­da­tura, că va con­duce între­prin­de­rea din Chi­şi­nău nu ca pre­de­ce­so­rul său, care era „şef” din Ucraina. Lupyr a con­dus până acum com­pa­nia „Ритейл-Страхование” din Kiev, care din 2015 şi-a schim­bat denu­mi­rea în „Tалисман-Страхование”, com­pa­nie deţi­nută de un fond de inves­ti­ţii din Rega­tul Unit al Marii Bri­ta­nii şi Irlan­dei de Nord, „New Europe Insu­rance Fund”.

În peri­oada în care Asito-ul a fost con­dus de Mikha­ylo Gon­ci­a­ruk, com­pa­nia a fost impli­cată în mai multe scan­da­luri. Unul din­tre aces­tea este legat de pen­si­ile spe­ci­ale pen­tru câteva mii de per­soane, pen­sii pe care com­pa­nia nu le-a mai plătit după ce o instanţă de jude­cată, la soli­ci­ta­rea a doi acţio­nari ucrai­neni, a dis­pus sus­pen­da­rea aces­tor plăţi. Liti­giul încă nu are o fina­li­tate.

Mikha­ylo Gon­ci­a­ruk, pri­e­te­nul şi par­te­ne­rul lui Pin­chuk, avo­cat fiind, are şi alte tan­genţe cu R. Mol­dova. El a par­ti­ci­pat, în 2010, în deja cele­brul pro­ces din­tre firma ucrai­ne­ană „Ener­goa­li­ans” şi două com­pa­nii din sec­to­rul ener­ge­tic din R. Mol­dova: „Mol­d­transe­lec­tro” şi „Mol­de­lec­trica”, pro­ces care durează deja de peste un dece­niu. Ini­ţial, a repre­zen­tat firma ucrai­ne­ană „Meridian-K”, care a inter­ve­nit în pro­ces în urma unui con­tract de răs­pun­dere soli­dară, iar ulte­rior, la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie din Ucraina, Gon­ci­a­ruk apare chiar în cali­tate de repre­zen­tant al auto­ri­tă­ţi­lor R. Mol­dova. Com­pa­ni­ile din ţara noas­tră au pier­dut, într-un final, pro­ce­sul cu firma din Ucraina, iar anul tre­cut, pen­tru dato­rii de 47 mili­oane USD, con­tu­rile din Bel­gia ale Între­prin­de­rii de Stat „Mol­datsa”, res­pon­sa­bilă de diri­ja­rea avi­oa­ne­lor ce sur­vo­lează spa­ţiul aerian al ţării noas­tre, au fost blo­cate, după ce repre­zen­tanţii com­pa­niei „Kom­stroy”, care din 2013 a deve­nit suc­ce­soa­rea de drept a fir­mei „Ener­goa­li­ans”, au soli­ci­tat exe­cu­ta­rea deci­ziei Tri­bu­na­lu­lui de la Paris pe mar­gi­nea cazu­lui, în mai multe ţări, inclu­siv în Bel­gia, acolo unde sunt des­chise con­tu­rile Mol­datsa. Acum, con­tu­rile sunt încă blo­cate, iar părţile aşteaptă deci­zia Curţii de Apel din Paris pe mar­gi­nea liti­gi­u­lui, ne-a spus Nico­lae Eșanu, vice­mi­nis­trul Jus­ti­ției.

actionarii-bancii-smart-bank-schemaSmartBank din Ucraina, deţinută de Asito-ul din România al Moldasig-ului

Presa de la Chi­şi­nău a scris de mai multe ori că şi acest liti­giu l-ar avea, în umbră, pe Vea­ce­slav Pla­ton, un con­tro­ver­sat om de afa­ceri, impli­cat de-a lun­gul tim­pu­lui în diverse scheme în Ucraina sau R. Mol­dova. Iar unele legă­turi par să le dea drep­tate. Or, firma „Kom­stroy” îi are în cali­tate de fon­da­tori pe Dmi­tri Sar­na­ţki şi firma ucrai­ne­ană „Avto­sila”. Sar­na­ţ­chi a fost, la rându-i, par­te­ner de afa­ceri cu Vitali Pod­vi­şe­v­s­kii la com­pa­nia Transbud. Tot Pod­vi­şe­v­s­kii deţine, în acte, 50% din SRL „Avto­sila”, doar că din Rusia, dar şi coo­pe­ra­tiva „Evans” din Ucraina, care are ace­laşi număr de tele­fon cu cel al fir­mei „Jet Busi­ness Limi­ted”, com­pa­nie din Ucraina, fon­dată de Vea­ce­slav Pla­ton. Ace­laşi număr de tele­fon este uti­li­zat şi într-un anunţ pla­sat pe site-urile ucrai­nene de spe­cia­li­tate, prin care se vinde un auto­mo­bil de lux, Land Rover, cu aproape 50 mii de euro. Vitali Pod­vi­şe­v­s­kii este şi unul din­tre acţio­na­rii ucrai­neni ai Mol­dind­con­bank, insti­tu­ţie finan­ci­ară din R. Mol­dova, cu 4,33%, fiind par­te­ner cu ace­laşi Pla­ton.

Mikha­ylo Gon­ci­a­ruk, fos­tul avo­cat al Mol­do­vei şi ex-şeful Asito, deţine, în Ucraina, prin inter­me­diul unui off-shore, „Glo­bal World Trade”, 2,29% din acţiu­nile Smar­tBank, insti­tu­ţie finan­ci­ară la care apar mai mulţi acţio­nari de la două bănci din R. Mol­dova, la care vom reveni puţin mai târ­ziu. Cert este că 40% din acţiu­nile aces­tei bănci sunt deţi­nute de com­pa­nia de asi­gu­rări „Asito Kapi­tal” SA din Româ­nia prin inter­me­diul altei com­pa­nii de asi­gu­rări din Ucraina, „Star-Polis”, pe care com­pa­nia din Româ­nia a preluat-o în 2015. La rându-i, com­pa­nia de asi­gu­rări din Bucu­reşti, „Asito Kapi­tal” SA este deţi­nută, din 2011, de o altă com­pa­nie de asigu­rări din R. Mol­dova, „Mol­da­sig”, la fel afi­li­ată lui Vea­ce­slav Pla­ton.

micbFirmele şi avocaţii lui Platon din Ucraina

Mol­dind­con­bank şi Moldova-Agroindbank, cele două bănci din R. Mol­dova impli­cate în tranza­cţi­ile dubi­oase orches­trate de ucrai­nea­nul Ole­k­sandr Pin­chuk, au şi ele mai mulţi acţio­nari ucrai­neni. De exem­plu, la Mol­dind­con­bank, şapte per­soane fizice şi juri­dice de pe teri­to­riul Ucrai­nei deţin 29,95% din acţiu­nile băn­cii. Ast­fel, firma ucrai­ne­ană „Jet Busi­ness Limi­ted”, care are 3,76% din acţiu­nile băn­cii, a fost fon­dată de însuşi Vea­ce­slav Pla­ton. „Fera Mana­ge­ment”, un alt SRL ucrai­nean care deţine 4,39%, îl are în cali­tate de fon­da­tor pe Vea­ce­slav Majeru, fost mem­bru al Con­si­li­u­lui de admi­nis­tra­ţie al Mol­dind­con­bank şi un apro­piat al lui Vea­ce­slav Pla­ton. Majeru, cetă­ţean al R. Mol­dova, acum în vâr­stă de 69 de ani, a fost deco­rat în 2007 de Vla­di­mir Voro­nin cu Ordi­nul “Glo­ria Mun­cii” pen­tru merite în dezvol­ta­rea indus­triei zahă­ru­lui, el fiind mana­ge­rul între­prin­de­rii cu capi­tal străin „MARR Sugar Mol­dova”, care deţi­nea mai multe fabrici de zahăr.

firme-platon-lichidate-intr-o-ziPe un site de anu­nţuri din Ucraina, firma lui Majeru indică ace­laşi număr de tele­fon ca şi cel al fir­mei „Jet Busi­ness Limi­ted”, fon­dată de Pla­ton, dar și ca și cel al fir­mei “Evans”, con­dusă de Pod­vi­șe­v­s­kii. Al tre­i­lea SRL ucrai­nean de la Mol­dind­con­bank, „Ver­loc Deve­lo­p­ment”, care are 4,52% din acţiu­nile băn­cii, este deţi­nut de Ali­ona Stra­şe­v­s­kaia, care a fost, până în 2012, vice­preşe­dinta Con­si­li­u­lui de admi­nis­tra­ţie al Mol­dind­con­bank, fiind şi ea o apro­pi­ată a lui Vea­ce­slav Pla­ton. Din 2013, aceasta a fost anu­nţată în cău­tare pen­tru a fi audi­ată în cadrul unui dosar penal. Inte­re­sant este fap­tul că toate aceste trei firme sunt acum în pro­ces de lichi­dare, pro­ce­dura fiind ini­ţi­ată în ace­eaşi zi, 13 mai 2014. De atunci, deşi au tre­cut aproape 2 ani, ele con­ti­nuă însă să acti­veze.

Pe lângă ucrai­nea­nul Vitali Pod­vi­şe­v­s­kii, la care ne-am refe­rit mai sus, Igor Ciuiko, un alt ucrai­nean de la Mol­dind­con­bank, deţine 4,25% din acţiuni. Acesta a fost avo­cat la biroul „VVD”, prin inter­me­diul căruia, scrie presa din Ucraina, Vea­ce­slav Pla­ton a încer­cat, în anii 2000, să scoată din Între­prin­de­rea de Stat ucrai­ne­ană „Ener­goa­tom” nu mai puţin de 18 mili­oane USD. Tatăl lui Ciuiko a lucrat în Ser­vi­ci­ile Secrete Ucrai­nene. O scurtă peri­oadă de timp, Ciuiko a fost dat în cău­tare de auto­ri­tă­ţile din Ucraina, fiind învi­nuit de escro­che­rii în pro­porţii deo­se­bit de mari. Acum, Ciuiko acti­vează în cali­tate de avo­cat la biroul „Pro­co­penko, Ciuiko şi Aso­ci­a­ţii” din Kiev.

maibSmartBank şi MAIB, acţionari comuni

Moldova-Agroindbank, impli­cată şi ea în tranza­cţi­ile dubi­oase cu banii BNAA, are şase acţio­nari cu cetă­ţe­nie ucrai­ne­ană. Dacă trei din­tre ei deţin acţiuni nesem­ni­fi­ca­tive, alţi trei figu­rează în datele ofe­rite de bancă drept bene­fi­ci­ari efec­tivi a aproape 12% din acţiu­nile băn­cii. Ast­fel, ucrai­nea­nul Valen­tyn Kana­v­chenko, prin inter­me­diul com­pa­niei din Marea Bri­ta­nie „Hes­sond Solu­tion Limi­ted”, este bene­fi­ci­a­rul din acte a 4,49% din acţiu­nile Moldova-Agroindbank. Kana­v­chenko deţine şi 0,79% din acţiu­nile Smar­tBank din Ucraina, des­pre care am scris ante­rior, prin inter­me­diul Soci­e­tă­ţii pe Acţiuni „Атомпрофоздоровниця”, la care este acţio­nar. Soci­e­ta­tea deţine în Ucraina două sana­to­rii: „Gor­nii” din or. Ialta şi „Pri­kar­pa­tia” din or. Trus­ka­veţ.

valentin-kanavchenko,-maibLa Smar­tBank, prin inter­me­diul acţiu­ni­lor de la „Атомпрофоздоровниця”, mai deţin acţiuni Iurie Osian (0,79%), admi­nis­tra­to­rul fir­mei „Fera Mana­ge­ment”, des­pre care scriam că deţine acţiuni şi la Mol­dind­con­bank şi are ace­laşi număr de tele­fon ca şi cel al fir­mei „Jet Busi­ness Limi­ted” care apa­rţine lui Vea­ce­slav Pla­ton, Andrii Pri­lipco, prin inter­me­diul off-shore-ului Dres­fond Invest Limi­ded, care deţine şi 4,48% din acţiu­nile Moldova-Agroindbank, dar şi alte per­soane legate între ele, prin­tre care Vita­lii Ria­ba­kon, un alt acţio­nar de la MAIB. Amin­tim că bene­fi­ci­a­rul final al altor 40% din acţiu­nile Smar­tBank este com­pa­nia de asi­gu­rări din R. Mol­dova „Mol­da­sig”.

Vik­tor Chor­no­bay, care deţine, tot printr-o firmă din Marea Bri­ta­nie, „Mul­ti­gold Pro­duc­tion Limi­ted”, 4,24% din acţiu­nile MAIB, este ori­gi­nar din ace­laşi oraş, Kre­me­neţ, ca şi Valen­tyn Kana­v­chenko. Via­ce­slav Slo­bo­d­s­kyi, un alt ucrai­nean, direc­to­rul unei alte firme bri­ta­nice, „Dun­lin Invest”, este bene­fi­ci­a­rul din acte a 3,64% din acţiu­nile MAIB. Ca şi alţi ucrai­neni cu afa­ceri în R. Mol­dova, acesta este jurist de pro­fe­sie.

Platon despre ucrainenii din Moldova

La înce­pu­tul lunii mar­tie 2016, Bancavis_400
Naţio­nală a Mol­do­vei (BNM) a blo­cat drep­tul de vot în cadrul Con­si­li­u­lui Băn­cii unui grup de acţio­nari ai MAIB,
acu­zaţi că ar acţiona con­cer­tat după ce au achi­zi­ţio­nat ante­rior o cotă sub­stanţi­ală în capi­ta­lul social al băn­cii în mărime cumu­la­tivă de 39,58 la sută, fără a dis­pune de per­mi­siu­nea pre­a­la­bilă scrisă a Băn­cii Naţio­nale. În listă se regă­sesc şi cei trei acţio­nari ucrai­neni impor­tanţi des­pre care am scris mai sus, semn că bene­fi­ci­a­rul final al acţiu­ni­lor deţi­nute de aceş­tia este o sin­gură per­soană. Alţi doi acţio­nari ai MAIB din acea listă, învi­nuiţi că ar acţiona con­cer­tat, sunt Mol­da­sig, deţi­nă­toa­rea a 40% din banca ucrai­ne­ană Smar­tBank, şi Mol­dind­con­bank, insi­tu­ţie la care deţine acţiuni Vea­ce­slav Pla­ton. MAIB a pre­ci­zat ulte­rior, printr-un comu­ni­cat de presă, că acţiu­nea Băn­cii Cen­trale nu influ­enţează acti­vi­ta­tea insti­tu­ţiei.

Veaceslav Platon

Vea­ce­slav Pla­ton

La rân­dul său, Vea­ce­slav Pla­ton, omul de care se inte­re­sec­tează numele mai mul­tor ucrai­neni acţio­nari la băn­cile din­tre Mol­dova, susţine că, des­pre unii din ei, aude pen­tru prima dată. „Da, pe Pod­vi­şe­v­s­kii îl cunosc, dar foarte puţin. Doar ne-am salu­tat de câteva ori”, a pre­ci­zat Pla­ton, care susţine că nu îi cunoa­şte pe Ole­k­sandr Pin­chuk şi Mikha­ylo Gon­ci­a­ruk. Acesta a mai pre­ci­zat că e o nor­ma­li­tate ca oameni din Ucraina să aibă afa­ceri în R. Mol­dova, încer­când să ne con­vingă că el nu ar avea nicio legă­tură cu ei. „Şi ce dacă ei sunt avo­caţi şi vi se pare că nu au bani? Eu cunosc mulţi oameni de afa­ceri din Mol­dova care au bani, dar con­duc maşini sim­ple”, zice Pla­ton. Deci­zia BNM de a bloca drep­tul de vot la MAIB al mai mul­tor acţio­nari ai băn­cii, Pla­ton o con­si­deră inco­rectă. Acesta crede că, din cauza aces­tei deci­zii, R.Moldova ar putea fi acţio­nată în jude­cată pen­tru daune de până la 100 de mili­oane USD, bani care vor tre­bui achi­taţi din con­tul sta­tu­lui. „Îmi pare rău de aceşti băieţi, pen­tru că ei au avut de sufe­rit pur şi sim­plu pen­tru nimic, pot doar să-i com­pă­ti­mesc şi, la rân­dul meu, pot să afirm că sunt, de ase­me­nea, acţio­nar şi la Mobi­a­s­bancă, iar Group Soci­été Générale este doar de formă. Aştept de la Banca Naţio­nală să-mi blo­cheze acţiu­nile de la Mobi­a­s­bancă”, a spus, iro­nic, Pla­ton. „S-a ajuns la o situ­a­ţie în care de tot ce e rău în ţară e vino­vat Pla­ton. Am ajuns ca cei de la Mol­dind­con­bank să mă roage să-mi vând cele 4% din acţiuni, pen­tru că spun că le fac numai pro­bleme”.

Citește și: Inter­viu cu Vea­ce­slav Pla­ton: Afa­ce­rile din Mol­dova, rela­ți­ile cu Pla­ho­t­niuc, Țopa și Usa­tîi, mili­ar­dul furat și Uni­rea cu Româ­nia

 

Victor MOŞNEAG, Ecaterina MADENS, Arcadii TOPOV
Această investigaţie a fost realizată ca parte a proiectului “Iniţiativa anticorupţie Moldova — Ucraina”, implementat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Institutul de Informaţii în Masă şi Freedom House, cu suportul financiar al Guvernului Canadei.

 

 


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

  • Vasile Bodrug

    Asa-i in mol­do­vi­oara me , gin­desc rusii , dau ordin hoho­lii , exe­cuta gagau­jii. Da mol­do­vanu linga sapa s-o nas­cut si linga sapa o sa moara

  • Ana­to­lie Mere­uta

    de ce vrea Pla­ton cu Romania?Simplu,in zona de est nu-i mai merg afa­ce­rile cum ii mergeau,pt,ca ina­inte in Ukraina si Rusia ii mergeau,iar acum este la mij­loc fiind moldovean,ukrainienii se uita urat pt,ca il con­si­dera dusman,ca pe toti rusofonii,iar rusii il cred filo­u­krai­nean pt,ca are acolo afa­ceri si ca afa­ce­rist nu are decat o cale -UE,dar Mol­dova nu va intra repede si sin­gura vari­anta rapida este uni­rea macar eco­no­mica cu Romania,care ii des­chide dru­mul spre UE,acum cand rusii nu mai sunt bine primiti,dar mol­do­ve­nii si ukrai­nie­nii DA,deci inte­re­sul finan­ciar si de afaceri,iar banca lui este cu o mare banca franceza,care are banca si in Romania,cea mai mare chiar-BCR,care are fili­ala si in Mol­dova,,