(doc) Ucraineni „platonici”, cu afaceri la Chişinău

Oleksandr Pinchuk, cetăţean ucrainean, fost şef al Biroului Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule din R. Moldova în perioada în care asociaţia a fost prejudiciată cu peste 30 de milioane de lei, este figurantul principal într-un dosar penal instrumentat de Centrul Naţional Anticorupţie şi Procuratura Anticorupţie, fiind căutat de aproape un an de autorităţile din R. Moldova. În acest răstimp, Pinchuk, un avocat de succes din Ucraina, merge zilnic la serviciu, se întâlneşte cu diverşi parteneri şi participă la evenimente publice din ţara vecină, fără vreo problemă. Noi l-am găsit şi chiar am reuşit să discutăm cu el, deşi organele de drept de la Chişinău încearcă, fără succes, cel puţin oficial, abia să-l localizeze. Pinchuk este doar unul dintre ucrainenii misterioşi implicaţi în afaceri sau scheme dubioase în R. Moldova. În ultimii ani, diverşi cetăţeni ai Ucrainei au devenit, în R. Moldova, şefi de companii sau acţionari de bănci, deşi numele lor în ţara vecină nu spun mare lucru.

opinchuk-18-decembrie-2015Oleksandr Pinchuk este cetăţean ucrainean. El are 36 de ani. În decembrie 2014 a fost angajat la Chişinău în funcţia de vicedirector al Biroului Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule (BNAA), asociaţie care reuneşte toate companiile de asigurare din R. Moldova şi care gestionează sistemul internaţional de asigurări „Carte Verde”. Între 23 ianuarie – 12 martie 2015, perioadă în care, printr-o decizie a judecătoarei Judecătoriei Centru din Chişinău, Adela Andronic, a fost suspendată activitatea noii conduceri a BNAA, aleasă pe 13 ianuarie 2015, Pinchuk a fost recunoscut de filialele a două bănci din ţară, Moldindconbank şi MoldovaAgroindbank (MAIB), director interimar al asociaţiei. În această perioadă, cu semnătura şi autorizaţia lui Pinchuk, BNAA a fost implicată în mai multe tranzacţii mai mult decât dubioase, care au dus, într-un final, la prejudicii de milioane, iar ulterior, la un dosar penal.

Schimb valutar în defavoarea instituţiei

Astfel, în perioada 23—26 ianuarie 2015, se precizează în ordonanţa procurorilor, MAIB acceptă ca din conturile BNAA-ului condus de Pinchuk să fie transferaţi, către patru companii de asigurări, „Asito”, „Moldasig”, „Victoria Asigurări” şi „Donaris VIG”, 823 mii de euro, sumă înregistrată în conturile asociaţiei pentru plasarea garanţiei financiare externe, care, ulterior, nefiind plasată, a dus la excluderea R. Moldova din sistemul „Carte Verde”. La 30 ianuarie 2015, Moldindconbank încheie cu Pinchuk un contract de depozit prin care banii BNAA, mai exact 5,32 milioane de lei, sunt plasaţi cu titlu de depozit până în februarie 2018, deşi la data de 30 ianuarie 2015 ucraineanul, conform informaţiilor deţinute de organele de drept, nici măcar nu se afla în R. Moldova. La 20 februarie 2015, funcţionarii MAIB au acceptat o altă cerere suspectă a lui Pinchuk, de cumpărare din contul bancar în lei al BNAA a valutei în sumă de 537900 USD contra sumei de 11,29 milioane de lei la cursul de 20,99 MDL/USD, cursul oficial al BNM fiind în acea zi de 20,18 MDL pentru 1 USD. În aceeaşi zi, banii au fost plasaţi sub formă de depozit la MAIB, iar peste 4 zile, contractul de depozit nominalizat este reziliat, iar cei 537900 USD sunt vânduţi contra sumei de 8,98 milioane de lei la cursul de 16,70 MDL/USD. Astfel, doar printr-o singură operaţiune bancară, BNAA a fost prejudiciat cu 2,3 milioane de lei, singurul beneficiar oficial fiind MAIB.

Utilizând aceeaşi schemă, la solicitarea şi prin intermediul lui Pinchuk, la 20 februarie 2015, reprezentanţii Moldindconbank au reziliat 5 contracte de depozit, după care, în aceeaşi zi, au acceptat cererile de convertire a mijloacelor băneşti din lei moldoveneşti în USD. Într-un caz, banca a acceptat procurarea sumei de 1,16 milioane USD contra sumei de 24,42 milioane lei la cursul de 20,99 lei pentru 1 USD, cursul oficial al BNM fiind de 20,18 MDL/USD. Tot în aceeaşi zi a fost acceptată procurarea sumei de 30347 USD contra sumei de 636983 lei, iar suma totală de 1,19 mil. USD obţinuţi din aceste două tranzacţii a fost acceptată ca şi depozit. După câteva zile de la efectuarea acestor operaţiuni, în special pe data de 24 februarie 2015, funcţionarii băncii au acceptat cererea lui Pinchuk de reziliere a contractului de depozit, după care au acceptat cererea acestuia de convertire a sumei depozitului în mărime de 1,19 milioane USD în lei moldoveneşti, la cursul de schimb de doar 16,60 MDL/USD, cursul oficial al BNM fiind de 19,43 MDL/USD. Astfel, doar prin aceste operaţiuni de schimb valutar, BNAA a fost prejudiciat cu 5,2 milioane de lei, singurul beneficiar oficial al venitului obţinut fiind Moldindconbank.

45 de zile de interimat, cu prejudicii de milioane

Ulterior, la 26 februarie 2015, suma deţinută în conturile bancare ale BNAA la MAIB, mai exact 37,3 mil. de lei, este plasată de Pinchuk cu titlu de depozit pe un termen de 1096 de zile, până la 27 februarie 2018. În contractul de depozit a fost fixată o clauză mai mult decât dubioasă. Astfel, în caz de reziliere a contractului, BNAA trebuia să achite o penalitate în mărime de 15% din suma de 37,3 mil. de lei, iar litigiile ce ţin de executarea contractului să fie soluţionate de judecata arbitrală din Moscova. În condiţii similare, au fost plasaţi 19,8 milioane de lei şi în conturile Moldindconbank. În total, în urma acestor tranzacţii, reprezentanţii BNAA afirmă că asociaţia a suferit atunci prejudicii de peste 30 de milioane de lei.

În luna martie 2015, după ce decizia judecătoarei Adela Andronic a fost anulată de Curtea de Apel (CA) Chişinău, iar directorul ales al BNAA, repus în drepturi, au fost depuse mai multe plângeri la organele de drept. La 24 martie 2015, Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a deschis un dosar penal pentru tranzacţiile de schimb valutar efectuate de filialele celor două bănci şi BNAA, urmărirea penală fiind condusă de procurorul Procuraturii Anticorupţie, Sergiu Catan. Deşi a trecut exact un an, rezultate vizibile pe această cauză penală nu au fost înregistrate.

ZdG a scris despre acest dosar în luna septembrie 2015, când procurorul ne informa că „cetăţeanul ucrainean (Pinchuk) a fost citat de mai multe ori, la adresele pe care le avea indicate în R. Moldova, însă nu s-a prezentat niciodată la audieri. E complicat, pentru că-i cetăţean ucrainean. Nu a fost încă localizat şi nu am luat legătura cu el”, menţiona atunci procurorul Catan.

dominion-pincjhuk4Făptaşul, căutat doar în declaraţii

Fredolin Lecari, şeful Centrului cooperare poliţienească internaţională al Inspectoratului General al Poliţiei (IGP) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), confirmă că ucraineanul Oleksandr Pinchuk este anunţat în căutare, precizând că se încearcă abia localizarea sa. „Sunt două tipuri de căutare. O persoană poată fi căutată pentru arest, dar şi pentru a fi localizată. Pinchuk este căutat pentru a fi localizat. Nu putem să vă furnizăm alte informaţii, pentru că noi comunicăm oficial doar cu reprezentanţii organului de urmărire penală care l-au anunţat în căutare. De la ei puteţi afla alte detalii”, precizează Lecari.

Pentru că Oleksandr Pinchuk nu poate fi găsit de autorităţi, dosarul penal se află practic pe linie moartă. Aşa era în septembrie 2015, aşa este şi acum, în luna martie 2016. „Este pornit dosar de căutare şi este anunţat în căutare prin ordonanţă. Este o subdiviziune aparte a CNA care se ocupă anume cu căutarea persoanelor”, zice procurorul Catan. Întrebat dacă ar exista un mandat de arest pe numele lui Pinchuk, procurorul s-a rezumat să ne spună doar că acesta este anunţat în căutare, iar odată cu găsirea lui, „se vor lua toate măsurile de rigoare. Mai mult decât atât nu vă pot spune. În cazul în care era găsit, avea să fie audiat”, zice acuzatorul de stat. Reprezentanţii Serviciului evidenţe speciale şi căutarea persoanelor din cadrul CNA ne-au confirmat că Pinchuk este anunţat în căutare, informându-ne că acesta încă nu a fost găsit.

Pentru a-l găsi pe Pinchuk este necesară o colaborare între autorităţile de la Chişinău şi cele de la Kiev. Doar că, Ministerul Afacerilor Interne din ţara vecină infirmă faptul că, cel puţin până la 24 februarie 2016, Olelsandr Pinchuk ar fi fost anunţat în căutare pe teritoriul Ucrainei.

birou-avocati-dominionUnde poate fi găsit omul acuzat că a prejudiciat BNAA

În mod normal, Oleksandr Pinchuk ar putea să nu fie localizat sau găsit doar dacă nu se doreşte acest lucru. Pentru că, în ţara sa natală, Ucraina, acesta este un avocat de succes şi unul dintre şefii grupului de drept „Dominion”, un birou de avocaţi din Kiev, capitala Ucrainei.

De fapt, fotografia lui Pinchuk este figura principală de pe site-ul biroului de avocaţi, dominion.ua. Zilnic, Pinchuk poate fi găsit pe str. Artema 14-A, oficiul 43, din Kiev.

dominionpinchuk111111Lângă biroul în care lucrează, ne-am întâlnit şi noi cu el, pentru a discuta despre subiectul dosarului penal în care figurează numele său. Doar că, auzind despre dosarul de la Chişinău, deşi nu s-a arătat surprins, a refuzat să poarte cu noi orice dialog. Pe faţa lui nu putea fi observată nici îngrijorare, nici mirare, nici frică pentru faptul că organele de drept din R. Moldova încearcă să-l localizeze.

Într-un final, chiar miercuri, 9 martie 2016, Pinchuk ne-a răspuns la câteva întrebări legate de dosarul de la Chișinău, adresate pe o rețea de socializare. „Nu cunosc despre dosarul penal din R. Moldova. Ba mai mult, eu nu înțeleg cum puteam să produc prejudicii. Singurul lucru pe care eu l-am auzit e că după ce am plecat, noua conducere a BNAA a scos depozitul bancar și, în conformitate cu acordul cu banca, a fost plătită o amendă. Nimeni din Moldova nu m-a căutat. Nu-l cunosc pe Veaceslav Platon”, ne-a zis acesta. Coincidență sau nu, dar avocatul ne-a răspuns la câteva ore după ce am purtat un dialog și cu Veaceslav Platon la acest subiect.

De pe site-ul de socializare cu care am discutat cu Oleksandr Pinchuk aflăm că acesta duce un stil de viaţă activ, participând la diverse întâlniri publice, de afaceri sau conferinţe de presă în ţara sa, deşi, oficial, organele de drept din R. Moldova anunţă că îl caută de aproape un an de zile, fără succes.

pinchuk-si-gonciarucPartenerul bănuitului, şef la ASITO şi avocatul R. Moldova

La „Dominion”, Oleksandr Pinchuk este partener şi prieten cu Mikhaylo Gonciaruk, un alt ucrainean ajuns într-o funcţie importantă în R. Moldova. Gonciaruk a condus, deşi se afla în Kiev, până la mijlocul lunii februarie 2016, compania de asigurări „Asito” de la Chişinău, cu acţionari în zone off-shore, dar care, susţin inclusiv surse din cadrul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), ar fi controlată de controversatul businessman Veaceslav Platon. La 10 februarie 2016, acţionarii companiei de asigurări au ales un nou director, tot un cetăţean ucrainean, Andrii Lupyr. Acesta le-a spus reprezentanţilor CNPF, care i-au aprobat candidatura, că va conduce întreprinderea din Chişinău nu ca predecesorul său, care era „şef” din Ucraina. Lupyr a condus până acum compania „Ритейл-Страхование” din Kiev, care din 2015 şi-a schimbat denumirea în „Tалисман-Страхование”, companie deţinută de un fond de investiţii din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, „New Europe Insurance Fund”.

În perioada în care Asito-ul a fost condus de Mikhaylo Gonciaruk, compania a fost implicată în mai multe scandaluri. Unul dintre acestea este legat de pensiile speciale pentru câteva mii de persoane, pensii pe care compania nu le-a mai plătit după ce o instanţă de judecată, la solicitarea a doi acţionari ucraineni, a dispus suspendarea acestor plăţi. Litigiul încă nu are o finalitate.

Mikhaylo Gonciaruk, prietenul şi partenerul lui Pinchuk, avocat fiind, are şi alte tangenţe cu R. Moldova. El a participat, în 2010, în deja celebrul proces dintre firma ucraineană „Energoalians” şi două companii din sectorul energetic din R. Moldova: „Moldtranselectro” şi „Moldelectrica”, proces care durează deja de peste un deceniu. Iniţial, a reprezentat firma ucraineană „Meridian-K”, care a intervenit în proces în urma unui contract de răspundere solidară, iar ulterior, la Curtea Supremă de Justiţie din Ucraina, Gonciaruk apare chiar în calitate de reprezentant al autorităţilor R. Moldova. Companiile din ţara noastră au pierdut, într-un final, procesul cu firma din Ucraina, iar anul trecut, pentru datorii de 47 milioane USD, conturile din Belgia ale Întreprinderii de Stat „Moldatsa”, responsabilă de dirijarea avioanelor ce survolează spaţiul aerian al ţării noastre, au fost blocate, după ce reprezentanţii companiei „Komstroy”, care din 2013 a devenit succesoarea de drept a firmei „Energoalians”, au solicitat executarea deciziei Tribunalului de la Paris pe marginea cazului, în mai multe ţări, inclusiv în Belgia, acolo unde sunt deschise conturile Moldatsa. Acum, conturile sunt încă blocate, iar părţile aşteaptă decizia Curţii de Apel din Paris pe marginea litigiului, ne-a spus Nicolae Eșanu, viceministrul Justiției.

actionarii-bancii-smart-bank-schemaSmartBank din Ucraina, deţinută de Asito-ul din România al Moldasig-ului

Presa de la Chişinău a scris de mai multe ori că şi acest litigiu l-ar avea, în umbră, pe Veaceslav Platon, un controversat om de afaceri, implicat de-a lungul timpului în diverse scheme în Ucraina sau R. Moldova. Iar unele legături par să le dea dreptate. Or, firma „Komstroy” îi are în calitate de fondatori pe Dmitri Sarnaţki şi firma ucraineană „Avtosila”. Sarnaţchi a fost, la rându-i, partener de afaceri cu Vitali Podvişevskii la compania Transbud. Tot Podvişevskii deţine, în acte, 50% din SRL „Avtosila”, doar că din Rusia, dar şi cooperativa „Evans” din Ucraina, care are acelaşi număr de telefon cu cel al firmei „Jet Business Limited”, companie din Ucraina, fondată de Veaceslav Platon. Acelaşi număr de telefon este utilizat şi într-un anunţ plasat pe site-urile ucrainene de specialitate, prin care se vinde un automobil de lux, Land Rover, cu aproape 50 mii de euro. Vitali Podvişevskii este şi unul dintre acţionarii ucraineni ai Moldindconbank, instituţie financiară din R. Moldova, cu 4,33%, fiind partener cu acelaşi Platon.

Mikhaylo Gonciaruk, fostul avocat al Moldovei şi ex-şeful Asito, deţine, în Ucraina, prin intermediul unui off-shore, „Global World Trade”, 2,29% din acţiunile SmartBank, instituţie financiară la care apar mai mulţi acţionari de la două bănci din R. Moldova, la care vom reveni puţin mai târziu. Cert este că 40% din acţiunile acestei bănci sunt deţinute de compania de asigurări „Asito Kapital” SA din România prin intermediul altei companii de asigurări din Ucraina, „Star-Polis”, pe care compania din România a preluat-o în 2015. La rându-i, compania de asigurări din Bucureşti, „Asito Kapital” SA este deţinută, din 2011, de o altă companie de asigurări din R. Moldova, „Moldasig”, la fel afiliată lui Veaceslav Platon.

micbFirmele şi avocaţii lui Platon din Ucraina

Moldindconbank şi Moldova-Agroindbank, cele două bănci din R. Moldova implicate în tranzacţiile dubioase orchestrate de ucraineanul Oleksandr Pinchuk, au şi ele mai mulţi acţionari ucraineni. De exemplu, la Moldindconbank, şapte persoane fizice şi juridice de pe teritoriul Ucrainei deţin 29,95% din acţiunile băncii. Astfel, firma ucraineană „Jet Business Limited”, care are 3,76% din acţiunile băncii, a fost fondată de însuşi Veaceslav Platon. „Fera Management”, un alt SRL ucrainean care deţine 4,39%, îl are în calitate de fondator pe Veaceslav Majeru, fost membru al Consiliului de administraţie al Moldindconbank şi un apropiat al lui Veaceslav Platon. Majeru, cetăţean al R. Moldova, acum în vârstă de 69 de ani, a fost decorat în 2007 de Vladimir Voronin cu Ordinul “Gloria Muncii” pentru merite în dezvoltarea industriei zahărului, el fiind managerul întreprinderii cu capital străin „MARR Sugar Moldova”, care deţinea mai multe fabrici de zahăr.

firme-platon-lichidate-intr-o-ziPe un site de anunţuri din Ucraina, firma lui Majeru indică acelaşi număr de telefon ca şi cel al firmei „Jet Business Limited”, fondată de Platon, dar și ca și cel al firmei “Evans”, condusă de Podvișevskii. Al treilea SRL ucrainean de la Moldindconbank, „Verloc Development”, care are 4,52% din acţiunile băncii, este deţinut de Aliona Straşevskaia, care a fost, până în 2012, vicepreşedinta Consiliului de administraţie al Moldindconbank, fiind şi ea o apropiată a lui Veaceslav Platon. Din 2013, aceasta a fost anunţată în căutare pentru a fi audiată în cadrul unui dosar penal. Interesant este faptul că toate aceste trei firme sunt acum în proces de lichidare, procedura fiind iniţiată în aceeaşi zi, 13 mai 2014. De atunci, deşi au trecut aproape 2 ani, ele continuă însă să activeze.

Pe lângă ucraineanul Vitali Podvişevskii, la care ne-am referit mai sus, Igor Ciuiko, un alt ucrainean de la Moldindconbank, deţine 4,25% din acţiuni. Acesta a fost avocat la biroul „VVD”, prin intermediul căruia, scrie presa din Ucraina, Veaceslav Platon a încercat, în anii 2000, să scoată din Întreprinderea de Stat ucraineană „Energoatom” nu mai puţin de 18 milioane USD. Tatăl lui Ciuiko a lucrat în Serviciile Secrete Ucrainene. O scurtă perioadă de timp, Ciuiko a fost dat în căutare de autorităţile din Ucraina, fiind învinuit de escrocherii în proporţii deosebit de mari. Acum, Ciuiko activează în calitate de avocat la biroul „Procopenko, Ciuiko şi Asociaţii” din Kiev.

maibSmartBank şi MAIB, acţionari comuni

Moldova-Agroindbank, implicată şi ea în tranzacţiile dubioase cu banii BNAA, are şase acţionari cu cetăţenie ucraineană. Dacă trei dintre ei deţin acţiuni nesemnificative, alţi trei figurează în datele oferite de bancă drept beneficiari efectivi a aproape 12% din acţiunile băncii. Astfel, ucraineanul Valentyn Kanavchenko, prin intermediul companiei din Marea Britanie „Hessond Solution Limited”, este beneficiarul din acte a 4,49% din acţiunile Moldova-Agroindbank. Kanavchenko deţine şi 0,79% din acţiunile SmartBank din Ucraina, despre care am scris anterior, prin intermediul Societăţii pe Acţiuni „Атомпрофоздоровниця”, la care este acţionar. Societatea deţine în Ucraina două sanatorii: „Gornii” din or. Ialta şi „Prikarpatia” din or. Truskaveţ.

valentin-kanavchenko,-maibLa SmartBank, prin intermediul acţiunilor de la „Атомпрофоздоровниця”, mai deţin acţiuni Iurie Osian (0,79%), administratorul firmei „Fera Management”, despre care scriam că deţine acţiuni şi la Moldindconbank şi are acelaşi număr de telefon ca şi cel al firmei „Jet Business Limited” care aparţine lui Veaceslav Platon, Andrii Prilipco, prin intermediul off-shore-ului Dresfond Invest Limided, care deţine şi 4,48% din acţiunile Moldova-Agroindbank, dar şi alte persoane legate între ele, printre care Vitalii Riabakon, un alt acţionar de la MAIB. Amintim că beneficiarul final al altor 40% din acţiunile SmartBank este compania de asigurări din R. Moldova „Moldasig”.

Viktor Chornobay, care deţine, tot printr-o firmă din Marea Britanie, „Multigold Production Limited”, 4,24% din acţiunile MAIB, este originar din acelaşi oraş, Kremeneţ, ca şi Valentyn Kanavchenko. Viaceslav Slobodskyi, un alt ucrainean, directorul unei alte firme britanice, „Dunlin Invest”, este beneficiarul din acte a 3,64% din acţiunile MAIB. Ca şi alţi ucraineni cu afaceri în R. Moldova, acesta este jurist de profesie.

Platon despre ucrainenii din Moldova

La începutul lunii martie 2016, Bancavis_400
Naţională a Moldovei (BNM) a blocat dreptul de vot în cadrul Consiliului Băncii unui grup de acţionari ai MAIB,
acuzaţi că ar acţiona concertat după ce au achiziţionat anterior o cotă substanţială în capitalul social al băncii în mărime cumulativă de 39,58 la sută, fără a dispune de permisiunea prealabilă scrisă a Băncii Naţionale. În listă se regăsesc şi cei trei acţionari ucraineni importanţi despre care am scris mai sus, semn că beneficiarul final al acţiunilor deţinute de aceştia este o singură persoană. Alţi doi acţionari ai MAIB din acea listă, învinuiţi că ar acţiona concertat, sunt Moldasig, deţinătoarea a 40% din banca ucraineană SmartBank, şi Moldindconbank, insituţie la care deţine acţiuni Veaceslav Platon. MAIB a precizat ulterior, printr-un comunicat de presă, că acţiunea Băncii Centrale nu influenţează activitatea instituţiei.

Veaceslav Platon

Veaceslav Platon

La rândul său, Veaceslav Platon, omul de care se interesectează numele mai multor ucraineni acţionari la băncile dintre Moldova, susţine că, despre unii din ei, aude pentru prima dată. „Da, pe Podvişevskii îl cunosc, dar foarte puţin. Doar ne-am salutat de câteva ori”, a precizat Platon, care susţine că nu îi cunoaşte pe Oleksandr Pinchuk şi Mikhaylo Gonciaruk. Acesta a mai precizat că e o normalitate ca oameni din Ucraina să aibă afaceri în R. Moldova, încercând să ne convingă că el nu ar avea nicio legătură cu ei. „Şi ce dacă ei sunt avocaţi şi vi se pare că nu au bani? Eu cunosc mulţi oameni de afaceri din Moldova care au bani, dar conduc maşini simple”, zice Platon. Decizia BNM de a bloca dreptul de vot la MAIB al mai multor acţionari ai băncii, Platon o consideră incorectă. Acesta crede că, din cauza acestei decizii, R.Moldova ar putea fi acţionată în judecată pentru daune de până la 100 de milioane USD, bani care vor trebui achitaţi din contul statului. „Îmi pare rău de aceşti băieţi, pentru că ei au avut de suferit pur şi simplu pentru nimic, pot doar să-i compătimesc şi, la rândul meu, pot să afirm că sunt, de asemenea, acţionar şi la Mobiasbancă, iar Group Société Générale este doar de formă. Aştept de la Banca Naţională să-mi blocheze acţiunile de la Mobiasbancă”, a spus, ironic, Platon. „S-a ajuns la o situaţie în care de tot ce e rău în ţară e vinovat Platon. Am ajuns ca cei de la Moldindconbank să mă roage să-mi vând cele 4% din acţiuni, pentru că spun că le fac numai probleme”.

Citește și: Interviu cu Veaceslav Platon: Afacerile din Moldova, relațiile cu Plahotniuc, Țopa și Usatîi, miliardul furat și Unirea cu România

 

Victor MOŞNEAG, Ecaterina MADENS, Arcadii TOPOV
Această investigaţie a fost realizată ca parte a proiectului “Iniţiativa anticorupţie Moldova—Ucraina”, implementat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Institutul de Informaţii în Masă şi Freedom House, cu suportul financiar al Guvernului Canadei.

 

 


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

4 comentarii

  1. Vasile Bodrug

    Asa-i in moldovioara me , gindesc rusii , dau ordin hoholii , executa gagaujii. Da moldovanu linga sapa s-o nascut si linga sapa o sa moara

  2. Anatolie Mereuta

    de ce vrea Platon cu Romania?Simplu,in zona de est nu-i mai merg afacerile cum ii mergeau,pt,ca inainte in Ukraina si Rusia ii mergeau,iar acum este la mijloc fiind moldovean,ukrainienii se uita urat pt,ca il considera dusman,ca pe toti rusofonii,iar rusii il cred filoukrainean pt,ca are acolo afaceri si ca afacerist nu are decat o cale -UE,dar Moldova nu va intra repede si singura varianta rapida este unirea macar economica cu Romania,care ii deschide drumul spre UE,acum cand rusii nu mai sunt bine primiti,dar moldovenii si ukrainienii DA,deci interesul financiar si de afaceri,iar banca lui este cu o mare banca franceza,care are banca si in Romania,cea mai mare chiar-BCR,care are filiala si in Moldova,,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *