pinchuk-cu-gonciaruc

(doc) Ucraineni „platonici”, cu afaceri la Chişinău

Ole­k­san­dr Pin­chuk, cetă­ţean ucrai­ne­an, fost şef al Biro­u­lui Naţio­nal al Asi­gu­ra­to­ri­lor de Auto­ve­hi­cu­le din R. Mol­do­va în peri­oa­da în care aso­ci­a­ţia a fost pre­ju­di­ci­a­tă cu pes­te 30 de mili­oa­ne de lei, este figu­ran­tul prin­ci­pal într-un dosar penal instru­men­tat de Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie şi Pro­cu­ra­tu­ra Anti­co­ru­pţie, fiind cău­tat de aproa­pe un an de auto­ri­tă­ţi­le din R. Mol­do­va. În acest răs­timp, Pin­chuk, un avo­cat de suc­ces din Ucrai­na, mer­ge zil­nic la ser­vi­ciu, se întâl­neş­te cu dive­rşi par­te­ne­ri şi par­ti­ci­pă la eve­ni­men­te publi­ce din ţara veci­nă, fără vreo pro­ble­mă. Noi l-am găsit şi chiar am reu­şit să dis­cu­tăm cu el, deşi orga­ne­le de drept de la Chi­şi­nău încear­că, fără suc­ces, cel puţin ofi­ci­al, abia să-l loca­li­ze­ze. Pin­chuk este doar unul din­tre ucrai­ne­nii mis­te­ri­oşi impli­ca­ţi în afa­ce­ri sau sche­me dubi­oa­se în R. Mol­do­va. În ulti­mii ani, dive­rşi cetă­ţe­ni ai Ucrai­nei au deve­nit, în R. Mol­do­va, şefi de com­pa­nii sau acţio­na­ri de băn­ci, deşi nume­le lor în ţara veci­nă nu spun mare lucru.

opinchuk-18-decembrie-2015Ole­k­san­dr Pin­chuk este cetă­ţean ucrai­ne­an. El are 36 de ani. În decem­brie 2014 a fost anga­jat la Chi­şi­nău în fun­cţia de vice­di­rec­tor al Biro­u­lui Naţio­nal al Asi­gu­ra­to­ri­lor de Auto­ve­hi­cu­le (BNAA), aso­ci­a­ţie care reu­neş­te toa­te com­pa­ni­i­le de asi­gu­ra­re din R. Mol­do­va şi care ges­tio­nea­ză sis­te­mul inter­na­ţio­nal de asi­gu­ră­ri „Car­te Ver­de”. Între 23 ianu­a­rie – 12 mar­tie 2015, peri­oa­dă în care, printr-o deci­zie a jude­că­toa­rei Jude­că­to­ri­ei Cen­tru din Chi­şi­nău, Ade­la Andro­nic, a fost sus­pen­da­tă acti­vi­ta­tea noii con­du­ce­ri a BNAA, alea­să pe 13 ianu­a­rie 2015, Pin­chuk a fost recu­nos­cut de fili­a­le­le a două băn­ci din ţară, Mol­dind­con­bank şi Mol­do­va­A­gro­in­d­bank (MAIB), direc­tor inte­ri­mar al aso­ci­a­ţi­ei. În aceas­tă peri­oa­dă, cu sem­nă­tu­ra şi auto­ri­za­ţia lui Pin­chuk, BNAA a fost impli­ca­tă în mai mul­te tranza­cţii mai mult decât dubi­oa­se, care au dus, într-un final, la pre­ju­di­cii de mili­oa­ne, iar ulte­ri­or, la un dosar penal.

Schimb valutar în defavoarea instituţiei

Ast­fel, în peri­oa­da 23 — 26 ianu­a­rie 2015, se pre­ci­zea­ză în ordo­nanţa pro­cu­ro­ri­lor, MAIB accep­tă ca din con­tu­ri­le BNAA-ului con­dus de Pin­chuk să fie trans­fe­ra­ţi, către patru com­pa­nii de asi­gu­ră­ri, „Asi­to”, „Mol­da­sig”, „Vic­to­ria Asi­gu­ră­ri” şi „Dona­ris VIG”, 823 mii de euro, sumă înre­gis­tra­tă în con­tu­ri­le aso­ci­a­ţi­ei pen­tru pla­sa­rea garanţi­ei finan­ci­a­re exter­ne, care, ulte­ri­or, nefi­ind pla­sa­tă, a dus la exclu­de­rea R. Mol­do­va din sis­te­mul „Car­te Ver­de”. La 30 ianu­a­rie 2015, Mol­dind­con­bank înche­ie cu Pin­chuk un con­tract de depo­zit prin care banii BNAA, mai exact 5,32 mili­oa­ne de lei, sunt pla­sa­ţi cu titlu de depo­zit până în febru­a­rie 2018, deşi la data de 30 ianu­a­rie 2015 ucrai­nea­nul, con­form infor­ma­ţi­i­lor deţi­nu­te de orga­ne­le de drept, nici măcar nu se afla în R. Mol­do­va. La 20 febru­a­rie 2015, fun­cţio­na­rii MAIB au accep­tat o altă cere­re sus­pec­tă a lui Pin­chuk, de cum­pă­ra­re din con­tul ban­car în lei al BNAA a valu­tei în sumă de 537900 USD con­tra sumei de 11,29 mili­oa­ne de lei la cur­sul de 20,99 MDL/USD, cur­sul ofi­ci­al al BNM fiind în acea zi de 20,18 MDL pen­tru 1 USD. În ace­ea­şi zi, banii au fost pla­sa­ţi sub for­mă de depo­zit la MAIB, iar pes­te 4 zile, con­trac­tul de depo­zit nomi­na­li­zat este rezi­li­at, iar cei 537900 USD sunt vân­du­ţi con­tra sumei de 8,98 mili­oa­ne de lei la cur­sul de 16,70 MDL/USD. Ast­fel, doar printr-o sin­gu­ră ope­ra­ţiu­ne ban­ca­ră, BNAA a fost pre­ju­di­ci­at cu 2,3 mili­oa­ne de lei, sin­gu­rul bene­fi­ci­ar ofi­ci­al fiind MAIB.

Uti­li­zând ace­ea­şi sche­mă, la soli­ci­ta­rea şi prin inter­me­di­ul lui Pin­chuk, la 20 febru­a­rie 2015, repre­zen­tanţii Mol­dind­con­bank au rezi­li­at 5 con­trac­te de depo­zit, după care, în ace­ea­şi zi, au accep­tat cere­ri­le de con­ver­ti­re a mij­loa­ce­lor băneş­ti din lei mol­do­ve­neş­ti în USD. Într-un caz, ban­ca a accep­tat pro­cu­ra­rea sumei de 1,16 mili­oa­ne USD con­tra sumei de 24,42 mili­oa­ne lei la cur­sul de 20,99 lei pen­tru 1 USD, cur­sul ofi­ci­al al BNM fiind de 20,18 MDL/USD. Tot în ace­ea­şi zi a fost accep­ta­tă pro­cu­ra­rea sumei de 30347 USD con­tra sumei de 636983 lei, iar suma tota­lă de 1,19 mil. USD obţi­nu­ţi din aces­te două tranza­cţii a fost accep­ta­tă ca şi depo­zit. După câte­va zile de la efec­tu­a­rea aces­tor ope­ra­ţiu­ni, în spe­cial pe data de 24 febru­a­rie 2015, fun­cţio­na­rii băn­cii au accep­tat cere­rea lui Pin­chuk de rezi­li­e­re a con­trac­tu­lui de depo­zit, după care au accep­tat cere­rea aces­tu­ia de con­ver­ti­re a sumei depo­zi­tu­lui în mări­me de 1,19 mili­oa­ne USD în lei mol­do­ve­neş­ti, la cur­sul de schimb de doar 16,60 MDL/USD, cur­sul ofi­ci­al al BNM fiind de 19,43 MDL/USD. Ast­fel, doar prin aces­te ope­ra­ţiu­ni de schimb valu­tar, BNAA a fost pre­ju­di­ci­at cu 5,2 mili­oa­ne de lei, sin­gu­rul bene­fi­ci­ar ofi­ci­al al veni­tu­lui obţi­nut fiind Mol­dind­con­bank.

45 de zile de interimat, cu prejudicii de milioane

Ulte­ri­or, la 26 febru­a­rie 2015, suma deţi­nu­tă în con­tu­ri­le ban­ca­re ale BNAA la MAIB, mai exact 37,3 mil. de lei, este pla­sa­tă de Pin­chuk cu titlu de depo­zit pe un ter­men de 1096 de zile, până la 27 febru­a­rie 2018. În con­trac­tul de depo­zit a fost fixa­tă o cla­u­ză mai mult decât dubi­oa­să. Ast­fel, în caz de rezi­li­e­re a con­trac­tu­lui, BNAA tre­bu­ia să achi­te o pena­li­ta­te în mări­me de 15% din suma de 37,3 mil. de lei, iar liti­gi­i­le ce ţin de exe­cu­ta­rea con­trac­tu­lui să fie solu­ţio­na­te de jude­ca­ta arbi­tra­lă din Mosco­va. În con­di­ţii simi­la­re, au fost pla­sa­ţi 19,8 mili­oa­ne de lei şi în con­tu­ri­le Mol­dind­con­bank. În total, în urma aces­tor tranza­cţii, repre­zen­tanţii BNAA afir­mă că aso­ci­a­ţia a sufe­rit atun­ci pre­ju­di­cii de pes­te 30 de mili­oa­ne de lei.

În luna mar­tie 2015, după ce deci­zia jude­că­toa­rei Ade­la Andro­nic a fost anu­la­tă de Cur­tea de Apel (CA) Chi­şi­nău, iar direc­to­rul ales al BNAA, repus în drep­tu­ri, au fost depu­se mai mul­te plân­ge­ri la orga­ne­le de drept. La 24 mar­tie 2015, Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie (CNA) a des­chis un dosar penal pen­tru tranza­cţi­i­le de schimb valu­tar efec­tu­a­te de fili­a­le­le celor două băn­ci şi BNAA, urmă­ri­rea pena­lă fiind con­du­să de pro­cu­ro­rul Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie, Ser­giu Catan. Deşi a tre­cut exact un an, rezul­ta­te vizi­bi­le pe aceas­tă cau­ză pena­lă nu au fost înre­gis­tra­te.

ZdG a scris des­pre acest dosar în luna sep­tem­brie 2015, când pro­cu­ro­rul ne infor­ma că „cetă­ţea­nul ucrai­ne­an (Pin­chuk) a fost citat de mai mul­te ori, la adre­se­le pe care le avea indi­ca­te în R. Mol­do­va, însă nu s-a pre­zen­tat nici­o­da­tă la audi­e­ri. E com­pli­cat, pen­tru că-i cetă­ţean ucrai­ne­an. Nu a fost încă loca­li­zat şi nu am luat legă­tu­ra cu el”, menţio­na atun­ci pro­cu­ro­rul Catan.

dominion-pincjhuk4Făptaşul, căutat doar în declaraţii

Fre­do­lin Leca­ri, şeful Cen­tru­lui coo­pe­ra­re poli­ţie­neas­că inter­na­ţio­na­lă al Inspec­to­ra­tu­lui Gene­ral al Poli­ţi­ei (IGP) al Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Inter­ne (MAI), con­fir­mă că ucrai­nea­nul Ole­k­san­dr Pin­chuk este anu­nţat în cău­ta­re, pre­ci­zând că se încear­că abia loca­li­za­rea sa. „Sunt două tipu­ri de cău­ta­re. O per­soa­nă poa­tă fi cău­ta­tă pen­tru arest, dar şi pen­tru a fi loca­li­za­tă. Pin­chuk este cău­tat pen­tru a fi loca­li­zat. Nu putem să vă fur­ni­zăm alte infor­ma­ţii, pen­tru că noi comu­ni­căm ofi­ci­al doar cu repre­zen­tanţii orga­nu­lui de urmă­ri­re pena­lă care l-au anu­nţat în cău­ta­re. De la ei puteţi afla alte deta­lii”, pre­ci­zea­ză Leca­ri.

Pen­tru că Ole­k­san­dr Pin­chuk nu poa­te fi găsit de auto­ri­tă­ţi, dosa­rul penal se află prac­tic pe linie moar­tă. Aşa era în sep­tem­brie 2015, aşa este şi acum, în luna mar­tie 2016. „Este por­nit dosar de cău­ta­re şi este anu­nţat în cău­ta­re prin ordo­nanţă. Este o sub­di­vi­ziu­ne apar­te a CNA care se ocu­pă anu­me cu cău­ta­rea per­soa­ne­lor”, zice pro­cu­ro­rul Catan. Între­bat dacă ar exis­ta un man­dat de arest pe nume­le lui Pin­chuk, pro­cu­ro­rul s-a rezu­mat să ne spu­nă doar că aces­ta este anu­nţat în cău­ta­re, iar oda­tă cu găsi­rea lui, „se vor lua toa­te măsu­ri­le de rigoa­re. Mai mult decât atât nu vă pot spu­ne. În cazul în care era găsit, avea să fie audi­at”, zice acu­za­to­rul de stat. Repre­zen­tanţii Ser­vi­ci­u­lui evi­denţe spe­ci­a­le şi cău­ta­rea per­soa­ne­lor din cadrul CNA ne-au con­fir­mat că Pin­chuk este anu­nţat în cău­ta­re, informându-ne că aces­ta încă nu a fost găsit.

Pen­tru a-l găsi pe Pin­chuk este nece­sa­ră o cola­bo­ra­re între auto­ri­tă­ţi­le de la Chi­şi­nău şi cele de la Kiev. Doar că, Minis­te­rul Afa­ce­ri­lor Inter­ne din ţara veci­nă infir­mă fap­tul că, cel puţin până la 24 febru­a­rie 2016, Olel­san­dr Pin­chuk ar fi fost anu­nţat în cău­ta­re pe teri­to­ri­ul Ucrai­nei.

birou-avocati-dominionUnde poate fi găsit omul acuzat că a prejudiciat BNAA

În mod nor­mal, Ole­k­san­dr Pin­chuk ar putea să nu fie loca­li­zat sau găsit doar dacă nu se doreş­te acest lucru. Pen­tru că, în ţara sa nata­lă, Ucrai­na, aces­ta este un avo­cat de suc­ces şi unul din­tre şefii gru­pu­lui de drept „Domi­nion”, un birou de avo­ca­ţi din Kiev, capi­ta­la Ucrai­nei.

De fapt, foto­gra­fia lui Pin­chuk este figu­ra prin­ci­pa­lă de pe site-ul biro­u­lui de avo­ca­ţi, dominion.ua. Zil­nic, Pin­chuk poa­te fi găsit pe str. Arte­ma 14-A, ofi­ci­ul 43, din Kiev.

dominionpinchuk111111Lân­gă biro­ul în care lucrea­ză, ne-am întâl­nit şi noi cu el, pen­tru a dis­cu­ta des­pre subiec­tul dosa­ru­lui penal în care figu­rea­ză nume­le său. Doar că, auzind des­pre dosa­rul de la Chi­şi­nău, deşi nu s-a ară­tat sur­prins, a refu­zat să poar­te cu noi ori­ce dia­log. Pe faţa lui nu putea fi obser­va­tă nici îngri­jo­ra­re, nici mira­re, nici fri­că pen­tru fap­tul că orga­ne­le de drept din R. Mol­do­va încear­că să-l loca­li­ze­ze.

Într-un final, chiar mier­cu­ri, 9 mar­tie 2016, Pin­chuk ne-a răs­puns la câte­va între­bă­ri lega­te de dosa­rul de la Chi­și­nău, adre­sa­te pe o rețea de soci­a­li­za­re. „Nu cunosc des­pre dosa­rul penal din R. Mol­do­va. Ba mai mult, eu nu înțe­leg cum puteam să pro­duc pre­ju­di­cii. Sin­gu­rul lucru pe care eu l-am auzit e că după ce am ple­cat, noua con­du­ce­re a BNAA a scos depo­zi­tul ban­car și, în con­for­mi­ta­te cu acor­dul cu ban­ca, a fost plăti­tă o amen­dă. Nime­ni din Mol­do­va nu m-a cău­tat. Nu-l cunosc pe Vea­ce­slav Pla­ton”, ne-a zis aces­ta. Coin­ci­den­ță sau nu, dar avo­ca­tul ne-a răs­puns la câte­va ore după ce am pur­tat un dia­log și cu Vea­ce­slav Pla­ton la acest subiect.

De pe site-ul de soci­a­li­za­re cu care am dis­cu­tat cu Ole­k­san­dr Pin­chuk aflăm că aces­ta duce un stil de via­ţă activ, par­ti­ci­pând la diver­se întâl­ni­ri publi­ce, de afa­ce­ri sau con­fe­rinţe de pre­să în ţara sa, deşi, ofi­ci­al, orga­ne­le de drept din R. Mol­do­va anu­nţă că îl cau­tă de aproa­pe un an de zile, fără suc­ces.

pinchuk-si-gonciarucPartenerul bănuitului, şef la ASITO şi avocatul R. Moldova

La „Domi­nion”, Ole­k­san­dr Pin­chuk este par­te­ner şi pri­e­ten cu Mikha­y­lo Gon­ci­a­ruk, un alt ucrai­ne­an ajuns într-o fun­cţie impor­tan­tă în R. Mol­do­va. Gon­ci­a­ruk a con­dus, deşi se afla în Kiev, până la mij­lo­cul lunii febru­a­rie 2016, com­pa­nia de asi­gu­ră­ri „Asi­to” de la Chi­şi­nău, cu acţio­na­ri în zone off-shore, dar care, susţin inclu­siv sur­se din cadrul Comi­si­ei Naţio­na­le a Pieţei Finan­ci­a­re (CNPF), ar fi con­tro­la­tă de con­tro­ver­sa­tul busi­ne­ss­man Vea­ce­slav Pla­ton. La 10 febru­a­rie 2016, acţio­na­rii com­pa­niei de asi­gu­ră­ri au ales un nou direc­tor, tot un cetă­ţean ucrai­ne­an, Andrii Lupyr. Aces­ta le-a spus repre­zen­tanţi­lor CNPF, care i-au apro­bat can­di­da­tu­ra, că va con­du­ce între­prin­de­rea din Chi­şi­nău nu ca pre­de­ce­so­rul său, care era „şef” din Ucrai­na. Lupyr a con­dus până acum com­pa­nia „Ритейл-Страхование” din Kiev, care din 2015 şi-a schim­bat denu­mi­rea în „Tалисман-Страхование”, com­pa­nie deţi­nu­tă de un fond de inves­ti­ţii din Rega­tul Unit al Marii Bri­ta­nii şi Irlan­dei de Nord, „New Euro­pe Insu­ran­ce Fund”.

În peri­oa­da în care Asito-ul a fost con­dus de Mikha­y­lo Gon­ci­a­ruk, com­pa­nia a fost impli­ca­tă în mai mul­te scan­da­lu­ri. Unul din­tre aces­tea este legat de pen­si­i­le spe­ci­a­le pen­tru câte­va mii de per­soa­ne, pen­sii pe care com­pa­nia nu le-a mai plătit după ce o instanţă de jude­ca­tă, la soli­ci­ta­rea a doi acţio­na­ri ucrai­ne­ni, a dis­pus sus­pen­da­rea aces­tor plă­ţi. Liti­gi­ul încă nu are o fina­li­ta­te.

Mikha­y­lo Gon­ci­a­ruk, pri­e­te­nul şi par­te­ne­rul lui Pin­chuk, avo­cat fiind, are şi alte tan­genţe cu R. Mol­do­va. El a par­ti­ci­pat, în 2010, în deja cele­brul pro­ces din­tre fir­ma ucrai­ne­a­nă „Ener­goa­li­ans” şi două com­pa­nii din sec­to­rul ener­ge­tic din R. Mol­do­va: „Mol­d­transe­lec­tro” şi „Mol­de­lec­tri­ca”, pro­ces care durea­ză deja de pes­te un dece­niu. Ini­ţi­al, a repre­zen­tat fir­ma ucrai­ne­a­nă „Meridian-K”, care a inter­ve­nit în pro­ces în urma unui con­tract de răs­pun­de­re soli­da­ră, iar ulte­ri­or, la Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ţie din Ucrai­na, Gon­ci­a­ruk apa­re chiar în cali­ta­te de repre­zen­tant al auto­ri­tă­ţi­lor R. Mol­do­va. Com­pa­ni­i­le din ţara noas­tră au pier­dut, într-un final, pro­ce­sul cu fir­ma din Ucrai­na, iar anul tre­cut, pen­tru dato­rii de 47 mili­oa­ne USD, con­tu­ri­le din Bel­gia ale Între­prin­de­rii de Stat „Mol­dat­sa”, res­pon­sa­bi­lă de diri­ja­rea avi­oa­ne­lor ce sur­vo­lea­ză spa­ţi­ul aeri­an al ţării noas­tre, au fost blo­ca­te, după ce repre­zen­tanţii com­pa­niei „Kom­stroy”, care din 2013 a deve­nit suc­ce­soa­rea de drept a fir­mei „Ener­goa­li­ans”, au soli­ci­tat exe­cu­ta­rea deci­zi­ei Tri­bu­na­lu­lui de la Paris pe mar­gi­nea cazu­lui, în mai mul­te ţări, inclu­siv în Bel­gia, aco­lo unde sunt des­chi­se con­tu­ri­le Mol­dat­sa. Acum, con­tu­ri­le sunt încă blo­ca­te, iar părţi­le aşteap­tă deci­zia Curţii de Apel din Paris pe mar­gi­nea liti­gi­u­lui, ne-a spus Nico­lae Eșa­nu, vice­mi­nis­trul Jus­ti­ți­ei.

actionarii-bancii-smart-bank-schemaSmartBank din Ucraina, deţinută de Asito-ul din România al Moldasig-ului

Pre­sa de la Chi­şi­nău a scris de mai mul­te ori că şi acest liti­giu l-ar avea, în umbră, pe Vea­ce­slav Pla­ton, un con­tro­ver­sat om de afa­ce­ri, impli­cat de-a lun­gul tim­pu­lui în diver­se sche­me în Ucrai­na sau R. Mol­do­va. Iar une­le legă­tu­ri par să le dea drep­ta­te. Or, fir­ma „Kom­stroy” îi are în cali­ta­te de fon­da­to­ri pe Dmi­tri Sar­na­ţ­ki şi fir­ma ucrai­ne­a­nă „Avto­si­la”. Sar­na­ţ­chi a fost, la rându-i, par­te­ner de afa­ce­ri cu Vita­li Pod­vi­şe­v­s­kii la com­pa­nia Transbud. Tot Pod­vi­şe­v­s­kii deţi­ne, în acte, 50% din SRL „Avto­si­la”, doar că din Rusia, dar şi coo­pe­ra­ti­va „Evans” din Ucrai­na, care are ace­la­şi număr de tele­fon cu cel al fir­mei „Jet Busi­ne­ss Limi­ted”, com­pa­nie din Ucrai­na, fon­da­tă de Vea­ce­slav Pla­ton. Ace­la­şi număr de tele­fon este uti­li­zat şi într-un anu­nţ pla­sat pe site-urile ucrai­ne­ne de spe­cia­li­ta­te, prin care se vin­de un auto­mo­bil de lux, Land Rover, cu aproa­pe 50 mii de euro. Vita­li Pod­vi­şe­v­s­kii este şi unul din­tre acţio­na­rii ucrai­ne­ni ai Mol­dind­con­bank, insti­tu­ţie finan­ci­a­ră din R. Mol­do­va, cu 4,33%, fiind par­te­ner cu ace­la­şi Pla­ton.

Mikha­y­lo Gon­ci­a­ruk, fos­tul avo­cat al Mol­do­vei şi ex-şeful Asi­to, deţi­ne, în Ucrai­na, prin inter­me­di­ul unui off-shore, „Glo­bal World Tra­de”, 2,29% din acţiu­ni­le Smar­tBank, insti­tu­ţie finan­ci­a­ră la care apar mai mulţi acţio­na­ri de la două băn­ci din R. Mol­do­va, la care vom reve­ni puţin mai târ­ziu. Cert este că 40% din acţiu­ni­le aces­tei băn­ci sunt deţi­nu­te de com­pa­nia de asi­gu­ră­ri „Asi­to Kapi­tal” SA din Româ­nia prin inter­me­di­ul altei com­pa­nii de asi­gu­ră­ri din Ucrai­na, „Star-Polis”, pe care com­pa­nia din Româ­nia a preluat-o în 2015. La rându-i, com­pa­nia de asi­gu­ră­ri din Bucu­reş­ti, „Asi­to Kapi­tal” SA este deţi­nu­tă, din 2011, de o altă com­pa­nie de asigu­ră­ri din R. Mol­do­va, „Mol­da­sig”, la fel afi­li­a­tă lui Vea­ce­slav Pla­ton.

micbFirmele şi avocaţii lui Platon din Ucraina

Mol­dind­con­bank şi Moldova-Agroindbank, cele două băn­ci din R. Mol­do­va impli­ca­te în tranza­cţi­i­le dubi­oa­se orches­tra­te de ucrai­nea­nul Ole­k­san­dr Pin­chuk, au şi ele mai mulţi acţio­na­ri ucrai­ne­ni. De exem­plu, la Mol­dind­con­bank, şap­te per­soa­ne fizi­ce şi juri­di­ce de pe teri­to­ri­ul Ucrai­nei deţin 29,95% din acţiu­ni­le băn­cii. Ast­fel, fir­ma ucrai­ne­a­nă „Jet Busi­ne­ss Limi­ted”, care are 3,76% din acţiu­ni­le băn­cii, a fost fon­da­tă de însu­şi Vea­ce­slav Pla­ton. „Fera Mana­ge­ment”, un alt SRL ucrai­ne­an care deţi­ne 4,39%, îl are în cali­ta­te de fon­da­tor pe Vea­ce­slav Maje­ru, fost mem­bru al Con­si­li­u­lui de admi­nis­tra­ţie al Mol­dind­con­bank şi un apro­pi­at al lui Vea­ce­slav Pla­ton. Maje­ru, cetă­ţean al R. Mol­do­va, acum în vâr­stă de 69 de ani, a fost deco­rat în 2007 de Vla­di­mir Voro­nin cu Ordi­nul “Glo­ria Mun­cii” pen­tru meri­te în dezvol­ta­rea indus­tri­ei zahă­ru­lui, el fiind mana­ge­rul între­prin­de­rii cu capi­tal stră­in „MARR Sugar Mol­do­va”, care deţi­nea mai mul­te fabri­ci de zahăr.

firme-platon-lichidate-intr-o-ziPe un site de anu­nţu­ri din Ucrai­na, fir­ma lui Maje­ru indi­că ace­la­şi număr de tele­fon ca şi cel al fir­mei „Jet Busi­ne­ss Limi­ted”, fon­da­tă de Pla­ton, dar și ca și cel al fir­mei “Evans”, con­du­să de Pod­vi­șe­v­s­kii. Al tre­i­lea SRL ucrai­ne­an de la Mol­dind­con­bank, „Ver­loc Deve­lo­p­ment”, care are 4,52% din acţiu­ni­le băn­cii, este deţi­nut de Ali­o­na Stra­şe­v­s­ka­ia, care a fost, până în 2012, vice­preşe­din­ta Con­si­li­u­lui de admi­nis­tra­ţie al Mol­dind­con­bank, fiind şi ea o apro­pi­a­tă a lui Vea­ce­slav Pla­ton. Din 2013, aceas­ta a fost anu­nţa­tă în cău­ta­re pen­tru a fi audi­ată în cadrul unui dosar penal. Inte­re­sant este fap­tul că toa­te aces­te trei fir­me sunt acum în pro­ces de lichi­da­re, pro­ce­du­ra fiind ini­ţi­a­tă în ace­ea­şi zi, 13 mai 2014. De atun­ci, deşi au tre­cut aproa­pe 2 ani, ele con­ti­nuă însă să acti­veze.

Pe lân­gă ucrai­nea­nul Vita­li Pod­vi­şe­v­s­kii, la care ne-am refe­rit mai sus, Igor Ciui­ko, un alt ucrai­ne­an de la Mol­dind­con­bank, deţi­ne 4,25% din acţiu­ni. Aces­ta a fost avo­cat la biro­ul „VVD”, prin inter­me­di­ul căru­ia, scrie pre­sa din Ucrai­na, Vea­ce­slav Pla­ton a încer­cat, în anii 2000, să scoa­tă din Între­prin­de­rea de Stat ucrai­ne­a­nă „Ener­goa­tom” nu mai puţin de 18 mili­oa­ne USD. Tatăl lui Ciui­ko a lucrat în Ser­vi­ci­i­le Secre­te Ucrai­ne­ne. O scur­tă peri­oa­dă de timp, Ciui­ko a fost dat în cău­ta­re de auto­ri­tă­ţi­le din Ucrai­na, fiind învi­nu­it de escro­che­rii în pro­porţii deo­se­bit de mari. Acum, Ciui­ko acti­vea­ză în cali­ta­te de avo­cat la biro­ul „Pro­co­pen­ko, Ciui­ko şi Aso­ci­a­ţii” din Kiev.

maibSmartBank şi MAIB, acţionari comuni

Moldova-Agroindbank, impli­ca­tă şi ea în tranza­cţi­i­le dubi­oa­se cu banii BNAA, are şase acţio­na­ri cu cetă­ţe­nie ucrai­ne­a­nă. Dacă trei din­tre ei deţin acţiu­ni nesem­ni­fi­ca­ti­ve, alţi trei figu­rea­ză în date­le ofe­ri­te de ban­că drept bene­fi­ci­a­ri efec­ti­vi a aproa­pe 12% din acţiu­ni­le băn­cii. Ast­fel, ucrai­nea­nul Valen­tyn Kana­v­chen­ko, prin inter­me­di­ul com­pa­niei din Marea Bri­ta­nie „Hes­sond Solu­tion Limi­ted”, este bene­fi­ci­a­rul din acte a 4,49% din acţiu­ni­le Moldova-Agroindbank. Kana­v­chen­ko deţi­ne şi 0,79% din acţiu­ni­le Smar­tBank din Ucrai­na, des­pre care am scris ante­ri­or, prin inter­me­di­ul Soci­e­tă­ţii pe Acţiu­ni „Атомпрофоздоровниця”, la care este acţio­nar. Soci­e­ta­tea deţi­ne în Ucrai­na două sana­to­rii: „Gor­nii” din or. Ial­ta şi „Pri­kar­pa­tia” din or. Trus­ka­veţ.

valentin-kanavchenko,-maibLa Smar­tBank, prin inter­me­di­ul acţiu­ni­lor de la „Атомпрофоздоровниця”, mai deţin acţiu­ni Iurie Osi­an (0,79%), admi­nis­tra­to­rul fir­mei „Fera Mana­ge­ment”, des­pre care scri­am că deţi­ne acţiu­ni şi la Mol­dind­con­bank şi are ace­la­şi număr de tele­fon ca şi cel al fir­mei „Jet Busi­ne­ss Limi­ted” care apa­rţi­ne lui Vea­ce­slav Pla­ton, Andrii Pri­lip­co, prin inter­me­di­ul off-shore-ului Dres­fond Invest Limi­ded, care deţi­ne şi 4,48% din acţiu­ni­le Moldova-Agroindbank, dar şi alte per­soa­ne lega­te între ele, prin­tre care Vita­lii Ria­ba­kon, un alt acţio­nar de la MAIB. Amin­tim că bene­fi­ci­a­rul final al altor 40% din acţiu­ni­le Smar­tBank este com­pa­nia de asi­gu­ră­ri din R. Mol­do­va „Mol­da­sig”.

Vik­tor Chor­no­bay, care deţi­ne, tot printr-o fir­mă din Marea Bri­ta­nie, „Mul­ti­gold Pro­duc­tion Limi­ted”, 4,24% din acţiu­ni­le MAIB, este ori­gi­nar din ace­la­şi oraş, Kre­me­neţ, ca şi Valen­tyn Kana­v­chen­ko. Via­ce­slav Slo­bo­d­s­kyi, un alt ucrai­ne­an, direc­to­rul unei alte fir­me bri­ta­ni­ce, „Dun­lin Invest”, este bene­fi­ci­a­rul din acte a 3,64% din acţiu­ni­le MAIB. Ca şi alţi ucrai­ne­ni cu afa­ce­ri în R. Mol­do­va, aces­ta este jurist de pro­fe­sie.

Platon despre ucrainenii din Moldova

La înce­pu­tul lunii mar­tie 2016, Ban­cavis_400
Naţio­na­lă a Mol­do­vei (BNM) a blo­cat drep­tul de vot în cadrul Con­si­li­u­lui Băn­cii unui grup de acţio­na­ri ai MAIB,
acu­za­ţi că ar acţio­na con­cer­tat după ce au achi­zi­ţio­nat ante­ri­or o cotă sub­stanţi­a­lă în capi­ta­lul soci­al al băn­cii în mări­me cumu­la­ti­vă de 39,58 la sută, fără a dis­pu­ne de per­mi­siu­nea pre­a­la­bi­lă scri­să a Băn­cii Naţio­na­le. În lis­tă se regă­sesc şi cei trei acţio­na­ri ucrai­ne­ni impor­tanţi des­pre care am scris mai sus, semn că bene­fi­ci­a­rul final al acţiu­ni­lor deţi­nu­te de aceş­tia este o sin­gu­ră per­soa­nă. Alţi doi acţio­na­ri ai MAIB din acea lis­tă, învi­nui­ţi că ar acţio­na con­cer­tat, sunt Mol­da­sig, deţi­nă­toa­rea a 40% din ban­ca ucrai­ne­a­nă Smar­tBank, şi Mol­dind­con­bank, insi­tu­ţie la care deţi­ne acţiu­ni Vea­ce­slav Pla­ton. MAIB a pre­ci­zat ulte­ri­or, printr-un comu­ni­cat de pre­să, că acţiu­nea Băn­cii Cen­tra­le nu influ­enţea­ză acti­vi­ta­tea insti­tu­ţi­ei.

Veaceslav Platon

Vea­ce­slav Pla­ton

La rân­dul său, Vea­ce­slav Pla­ton, omul de care se inte­re­sec­tea­ză nume­le mai mul­tor ucrai­ne­ni acţio­na­ri la băn­ci­le din­tre Mol­do­va, susţi­ne că, des­pre unii din ei, aude pen­tru pri­ma dată. „Da, pe Pod­vi­şe­v­s­kii îl cunosc, dar foar­te puţin. Doar ne-am salu­tat de câte­va ori”, a pre­ci­zat Pla­ton, care susţi­ne că nu îi cunoa­ş­te pe Ole­k­san­dr Pin­chuk şi Mikha­y­lo Gon­ci­a­ruk. Aces­ta a mai pre­ci­zat că e o nor­ma­li­ta­te ca oame­ni din Ucrai­na să aibă afa­ce­ri în R. Mol­do­va, încer­când să ne con­vingă că el nu ar avea nicio legă­tu­ră cu ei. „Şi ce dacă ei sunt avo­ca­ţi şi vi se pare că nu au bani? Eu cunosc mulţi oame­ni de afa­ce­ri din Mol­do­va care au bani, dar con­duc maşi­ni sim­ple”, zice Pla­ton. Deci­zia BNM de a blo­ca drep­tul de vot la MAIB al mai mul­tor acţio­na­ri ai băn­cii, Pla­ton o con­si­de­ră inco­rec­tă. Aces­ta cre­de că, din cau­za aces­tei deci­zii, R.Moldova ar putea fi acţio­na­tă în jude­ca­tă pen­tru dau­ne de până la 100 de mili­oa­ne USD, bani care vor tre­bui achi­ta­ţi din con­tul sta­tu­lui. „Îmi pare rău de aceş­ti băieţi, pen­tru că ei au avut de sufe­rit pur şi sim­plu pen­tru nimic, pot doar să-i com­pă­ti­mesc şi, la rân­dul meu, pot să afirm că sunt, de ase­me­nea, acţio­nar şi la Mobi­a­s­ban­că, iar Gro­up Soci­é­té Généra­le este doar de for­mă. Aştept de la Ban­ca Naţio­na­lă să-mi blo­che­ze acţiu­ni­le de la Mobi­a­s­ban­că”, a spus, iro­nic, Pla­ton. „S-a ajuns la o situ­a­ţie în care de tot ce e rău în ţară e vino­vat Pla­ton. Am ajuns ca cei de la Mol­dind­con­bank să mă roa­ge să-mi vând cele 4% din acţiu­ni, pen­tru că spun că le fac numai pro­ble­me”.

Citeș­te și: Inter­viu cu Vea­ce­slav Pla­ton: Afa­ce­ri­le din Mol­do­va, rela­ți­i­le cu Pla­ho­t­niuc, Țopa și Usa­tîi, mili­ar­dul furat și Uni­rea cu Româ­nia

 

Victor MOŞNEAG, Ecaterina MADENS, Arcadii TOPOV
Această investigaţie a fost realizată ca parte a proiectului “Iniţiativa anticorupţie Moldova — Ucraina”, implementat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Institutul de Informaţii în Masă şi Freedom House, cu suportul financiar al Guvernului Canadei.

 

 


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

  • Vasi­le Bodrug

    Asa-i in mol­do­vi­oa­ra me , gin­desc rusii , dau ordin hoho­lii , exe­cu­ta gagau­jii. Da mol­do­va­nu lin­ga sapa s-o nas­cut si lin­ga sapa o sa moa­ra

  • Ana­to­lie Mere­u­ta

    de ce vrea Pla­ton cu Romania?Simplu,in zona de est nu-i mai merg afa­ce­ri­le cum ii mergeau,pt,ca ina­in­te in Ukrai­na si Rusia ii mergeau,iar acum este la mij­loc fiind moldovean,ukrainienii se uita urat pt,ca il con­si­de­ra dusman,ca pe toti rusofonii,iar rusii il cred filo­u­krai­ne­an pt,ca are aco­lo afa­ce­ri si ca afa­ce­rist nu are decat o cale -UE,dar Mol­do­va nu va intra repe­de si sin­gu­ra vari­an­ta rapi­da este uni­rea macar eco­no­mi­ca cu Romania,care ii des­chi­de dru­mul spre UE,acum cand rusii nu mai sunt bine primiti,dar mol­do­ve­nii si ukrai­nie­nii DA,deci inte­re­sul finan­ci­ar si de afaceri,iar ban­ca lui este cu o mare ban­ca franceza,care are ban­ca si in Romania,cea mai mare chiar-BCR,care are fili­a­la si in Mol­do­va,,