„Trebuie să lași într-o parte ideea aceasta de fotoliu, pentru că nu suntem veșnici în aceste funcții.”Cum decurge procesul de amalgamare în trei localități din raionul Cahul?
În raionul Cahul, localitățile Zîrnești, Baurci-Moldoveni și Cucoara au decis să inițieze procesul de amalgamare voluntară, în urma căruia acestea vor avea o singură primărie, un singur consiliu local și un primar. La fel, acestea vor împărți un buget comun, care în următorii ani va beneficia și de suplimente financiare din partea statului în sumă de circa cinci milioane de lei.
Autoritățile publice locale au semnalat că în ultimii ani au ajuns să se confrunte cu depopularea localităților și în rezultat – cu bugete mai mici, care nu le permit să răspundă nevoilor cetățenilor, fapt ce le-a determinat să inițieze procesul de amalgamare, care are mai multe etape. La fel, autoritățile au specificat că proiectele intercomunitare au o șansă mai mare să primească finanțare, acestea fiind direcționate spre un număr mai mare de cetățeni.
La sfârșitul lunii noiembrie au fost publicate rezultatele unui sondaj efectuat anterior în rândul localnicilor privind problemele pe care aceștia ar dori să le soluționeze autoritățile.
„Majoritatea administrațiilor locale se bazează exclusiv pe bugetele proprii insuficiente”
Pe 16 noiembrie au avut loc alegeri locale noi, inclusiv în două unități teritorial-administrative amalgamate în acest an. La orașul Leova s-au alăturat localitățile Sîrma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși, iar în raionul Fălești s-au amalgamat localitățile Călinești, Chetriș și Hîncești. ZdG a scris despre procesul de amalgamare din aceste localități. Autoritățile publice locale au evidențiat că accesul la investiții și proiecte europene a fost unul dintre motivele ce le-au determinat să inițieze procesul.
În „Viziunea de amalgamare în cadrul clusterului Zîrnești, Baurci-Moldoveni și Cucoara” este specificat că una dintre provocările cu care se întâlnesc administrațiile primăriilor este lipsa capacității de atragere a investițiilor.
Conform documentului, cele trei localități din raionul Cahul se confruntă cu probleme demografice, fapt ce duce la scăderea alocațiilor bugetare, iar în consecință, face ca bugetele locale să fie sub necesitățile localităților de a moderniza infrastructura. „Fără specialiști dedicați în gestionarea proiectelor și a altor surse de finanțare, majoritatea administrațiilor locale se bazează exclusiv pe bugetele proprii insuficiente”, se arată în document.
ZdG a mers prin comuna Zîrnești împreună cu Vasile Stânga, consilier local și profesor de muzică, în timp ce acesta împărțea publicațiile ce prezentau rezultatele sondajului organizat în Zîrnești și Baurci-Moldoveni, în cadrul căruia cetățenii și-au exprimat opinia privind problemele din respectivele localități.
„Comunitatea noastră are un buget nu rău, dar oricum este nevoie de un buget mai mare. Pentru a ne amalgama e nevoie de timp, ca noi să vedem cum stau lucrurile. Iată Leova a trecut prin amalgamare și deja o să vedem cum au făcut și alte comunități. În acest caz o să fie convingător pentru mai multă lume că, iată, într-adevăr, asta e un lucru bun și trebuie să mergem pe calea aceasta”, a punctat consilierul.
Mai mulți localnici cu care am discutat susțin procesul de amalgamare. Nicolae este din comuna Zîrnești, care va deveni ulterior centrul unității teritorial-administrative amalgamate, și consideră că „nu poți aloca un buget mare la un număr de populație mic. Deci, momentul în care se unesc toate aceste primării – se face un buget comun, care, pe cap de locuitor, el o să fie mai rațional distribuit și folosit. Și clar că o să reducă și cadrele. Iarăși, e un venit la buget sau o micșorare a cheltuielilor”, a punctat Nicolae.
În același timp, bărbatul și-a exprimat opinia cu privire la problemele din comună care și-ar dori să fie rezolvate pe viitor, după amalgamare.
„Canalizarea e o problemă de foarte mulți ani. Oamenii își fac fose, dar nu toți, în primul rând, și nu știu cât sunt ele în corespundere cu normativele. La fel, drumurile nu sunt făcute de ani de zile”, a spus Nicolae.
La fel, inițiativa autorităților de amalgamare este susținută și de Valeriu, care consideră că acest proces ar trebui extins în toată țara.
„Va fi mult mai bine de gestionat satele din țară care au 2–3 case locuite. Pentru 3–4 bătrâni trebuie să ții o primărie și să plătești primarul. Banii aceștia mai bine îi folosești în folosul la bătrânii aceea care locuiesc în sat”, a spus bărbatul.
Totuși, unii localnici sunt mai sceptici cu privire la procesul de amalgamare, având mai multe temeri legate de viitorul localităților în care trăiesc.
„Lăsați să fie așa cum este, că e mai bine așa. Dacă am nevoie, nu trebuie să mă duc până la Zîrnești. Mă duc la primăriță, vorbesc, mai discut, dar așa, să fug să o caut pe primăriță prin Zîrnești – nu. Eu aș vrea ca aici să fie. Așa e mai bine și mai ușor la lume, că sunt și în vârstă oameni. O să fie mai multă atenție la Zîrnești, nu la noi”, spune Cristina, locuitoare a satului Baurci-Moldoveni.
„M-am săturat să aud cum ne plângem că avem bugete austere. Trebuie să facem niște pași ca să creștem capacitatea noastră administrativă”
Elena Enachi, primărița localității Baurci-Moldoveni, afirmă că știe despre temerile cetățenilor, dar încearcă să discute cu ei despre cum va arăta noua primărie amalgamată.
„Faptul că ne vom amalgama, pe viitor, asta nu înseamnă că nu rămâne nimeni aici în localitate. Noi deja avem un prim pas, un centru de unificare a serviciilor bine dotat și vom fi aproape de cetățeni. Tindem să digitalizăm serviciile din primărie, ca cetățeanul să nu mai simtă această distanță. Dacă facem o statistică, în ultimul timp, mai puțini cetățeni vin pentru un certificat la primărie”, a punctat Elena Enachi.
Primărița a precizat că în spatele deciziei de a iniția procedura de amalgamare este necesitatea de a atrage mai multe investiții în localitate.
„Am observat că finanțatorii tot mai mult doresc să finanțeze proiecte pentru un număr mai mare de populație. Proiectele au fost selectate atunci când am depus proiecte intercomunitare. Dacă nu reușești să atragi surse financiare ca să creezi servicii mult mai bune pentru cetățeni, atunci trebuie să lași într-o parte ideea aceasta de fotoliu, pentru că nu suntem veșnici în aceste funcții, și să ne gândim la servicii calitative pentru cetățeni. Dacă ne dorim reforma, atunci să trecem la treabă, la schimbări. M-am săturat să aud cum ne plângem că avem bugete austere. Trebuie să facem niște pași ca să creștem capacitatea noastră administrativă”, constată Elena Enachi.
„Suntem implicați în proiecte de preamalgamare și deja lucrăm și vrem ca să atragem mai multe fonduri”
„După încheierea procesului de amalgamare, unitatea administrativ-teritorială va avea circa patru mii de locuitori”, a precizat primarul comunei Zîrnești, Nicolae Beju.
„Avantajele amalgamării consider că vor fi, în primul rând, stimulentele care vor fi de la Guvern – undeva cinci milioane. În plus, după cum se vorbește, toți finanțatorii externi o să finanțeze primăriile care s-au amalgamat voluntar sau sunt în proces de amalgamare. Suntem implicați în proiecte de preamalgamare și lucrăm ca să atragem mai multe fonduri”, a spus primarul.
„Procesul a decurs destul de prietenos. Oamenii sunt fericiți atunci când sunt întrebați”
Inna Vrînceanu, coordonatoare de proiecte la Asociaţia pentru Democraţie Participativă „ADEPT”, a precizat că localitățile care vor să inițieze și să parcurgă procesul de amalgamare voluntară trebuie să țină cont de trei criterii: să aibă un teritoriu continuu, distanță de cel mult 25 de kilometri față de centrul administrativ și o populație de cel puțin trei mii de locuitori.
„Asociația «ADEPT» în acest proces susține dialogul dintre autoritățile publice locale și Cancelaria de Stat sau autoritățile centrale și subdiviziunile acesteia care au activități dedicate. În clusterul de la Cahul suntem la etapa a cincea, în care am mers și am distribuit acele publicații cu referire la prioritățile pe care le-au identificat localnicii din acele trei comunități. Procesul a decurs destul de prietenos. Oamenii sunt fericiți atunci când sunt întrebați”, a declarat Inna Vrînceanu.
Activitățile de comunicare publică sunt realizate în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților autorităților publice la nivel local și susținerea dialogului în procesul de reformă a administrației publice”, implementat de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, cu suportul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova.
