„Mai bine să închidă primăria, dar să fie canalizare.” Primele primării care au învins miturile și s-au unit. Ce este amalgamarea și de ce primarii o evită?
Patru primării din raionul Leova urmează să se unească și să formeze o singură localitate, cu un singur primar, consiliu local și buget. Orașul Leova se va uni cu satele Sîrma, Tochile Răducani și Sărata Răzeși. Noua unitate administrativ-teritorială va ajunge la aproximativ 7800 de locuitori.
Funcționarii publici din aceste localități spun că decizia de amalgamare a fost luată pentru că populația este tot mai puțină, iar bugetele reduse împiedică rezolvarea problemelor locale și accesarea proiectelor externe.
Statul încearcă să încurajeze administrațiile publice locale să se amalgameze, oferind stimulente financiare unice și anuale. Părerile oamenilor cu privire la decizia localităților să se amalgameze s-au împărțit. Unii au temeri cu privire la funcționarea noii administrații publice și cu privire la faptul că bugetul comun ar putea fi utilizat neuniform, iar alții văd în acest proces o necesitate și o oportunitate pentru dezvoltarea comunităților.
În prezent, R. Moldova are 898 de primării, în condițiile în care țări cu un teritoriu similar, cum ar fi Albania și Macedonia de Nord, au 60–70 de primării, spune primarul Leovei, Alexandru Bujorean. Acesta a precizat că, „oricum, bugetele austere și depopularea ne va aduce la amalgamare”.
Ce este amalgamarea și de ce s-a inițiat procesul?
Administrația publică locală este fragmentată. Aproape 90% din sate, comune și orașe au o populație redusă, de sub 5000 de locuitori, condiție ce nu permite furnizarea eficientă a serviciilor și o capacitate fiscală și administrativă adecvată, constată Cancelaria de Stat. Astfel, pentru reducerea fragmentării teritoriale excesive, precum și pentru creșterea capacității instituționale a autorităților administrației publice locale, a fost elaborată Strategia de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030.
Documentul prevede elaborarea, adoptarea și implementarea în perioada 2023–2026 a unui proces coerent și bine organizat de amalgamare voluntară la nivelul I al administrației publice locale. Prin instrumentul de amalgamare voluntară, se oferă unităților administrativ-teritoriale oportunități de consolidare a capacităților – atât administrative, cât și financiare.
Amalgamarea voluntară este un instrument de stat care permite satelor, comunelor și orașelor să se unească într-o singură unitate administrativă. Amalgamarea se face în baza deciziilor locale, în urma consultării locuitorilor.
„Am identificat care sunt problemele prioritare și cum ar putea o primărie mai mare să le soluționeze mai ușor”
La 30 mai curent, Alexandru Bujorean, primarul orașului Leova, a anunțat că, prin deciziile Consiliilor locale din satele Sîrma, Tochile Răducani, Sărata Răzeși și orașul Leova, s-a aprobat amalgamarea voluntară a acestor localități și crearea unei primării unice. Bujorean a precizat că cele patru localități sunt primele care au adoptat o astfel de decizie, iar după ce vor primi aprobările din partea statului, ar fi posibil ca în luna noiembrie să fie organizate alegeri locale noi – pentru un singur primar și consiliu local.
„În condițiile depopulării R. Moldova, dar și situației precare în administrația publică locală, inclusiv lipsa de resurse bugetare, dar și lipsa de cadre bine pregătite, calificate, capabile să facă față provocărilor timpului, noi am hotărât să facem uz de acest instrument. Pentru a oferi servicii mai bune și mai calitative cetățenilor, am decis să parcurgem acest drum și să ne amalgamăm. Pentru început, am mers la un proces de consultare a populației. Am repartizat chestionare. Am făcut un mic sondaj prin care am identificat care sunt problemele prioritare și cum ar putea o primărie mai mare să le soluționeze mai ușor. După care, am mers în Consiliul local ca să inițiem procesul de amalgamare voluntară”, a precizat Bujorean.
Cancelaria de Stat este una dintre instituțiile de stat responsabile de procesul de amalgamare. Instituția a organizat mai multe instruiri și a oferit consultații pentru autoritățile publice locale, precizează Cristina Rujanschi, consilieră în cadrul Consiliului local Leova.
„Procesul de amalgamare, în primul rând, reprezintă o manifestare de voință a mai multor localități de a se uni într-un teritoriu și de a crea niște servicii noi, a dezvolta localitatea prin atragerea diferitor investiții și, respectiv, pentru crearea condițiilor mai bune pentru viață a cetățenilor a acestor localități. Acest proces a trecut, din start, prin mai multe etape. A fost un pic mai complicat să mergi și să vorbești cu cetățenii, cu populația, cei care nu înțeleg ce reprezintă acest proces. Aveau niște dubii, considerau că teritoriul va fi, cumva, șters total”, a menționat consiliera locală din orașul Leova.
Care sunt temerile locuitorilor?
Oamenii au păreri împărțite despre procesul de unificare a localităților. Victor, locuitor al orașului Leova, ne-a spus că „trebuie de făcut regulă aici, în Leova, mai întâi și pe urmă de adus satele celea. Era corect să fie: Sărata Răzeși să se unească cu Tochile Răducani, că acolo sunt două sate aproape, doi kilometri, nu-i nimic strașnic, poți să te duci pe jos la primărie. Cei din Sîrma, dacă vor, lasă să vină aici, nu-s probleme.”
Ion, locuitor al satului Tochile Răducani, a menționat că „nu-i prea pare bună ideea. Am înțeles că primăria o să se mute la Leova. La primărie e făcută «euro-reparație». Mâine-poimâine se schimbă primăria, aici ce o să rămână? Totul se «râschește» și totul se fură. O să fie că o să facă numai pe teritoriul Leovei, de satele acestea o să fie uitat. Nu o să facă nimic. Leova o să-și facă pe teritoriul său ce-i trebuie, aici o să rămână tot ca într-o groapă, în râpă. Asta-i, altceva nimic, da el (primarul, n. r.) o să câștige banii aceștia, pe toate aceste trei sate, dar nu o să facă nimic.”
Victoria, locuitoare a orașului Leova, consideră că ideea amalgamării localităților „trebuie încă proiectată și gândită, pentru că în sate, cred eu, nu va fi foarte convenabil pensionarilor să se deplaseze în oraș. Eu cred că satele vor pierde, în primul rând, de la asta. Orașul nu, dar satele vor suferi, pentru că toate structurile de stat se vor muta în orașul Leova și satul de la asta va deveni mai sărac, așa cum toate localitățile care au rămas, în mare parte, fără școli, fără grădinițe, fără nimic altceva.”
Cum va funcționa noua primărie și ce bani vor ajunge în localitate
Alexandru Bujorean, primarul orașului Leova, a dezmințit unele temeri invocate de cetățenii localităților implicate în procesul de amalgamare.
„Un mit ar fi că vor crește distanțele și oamenii vor trebui să se deplaseze la centrul raional sau la sediul noii primării. Nu este așa. Noi aplicăm soluții inovative, digitale. Chiar recent am contractat un soft special, dar lucrăm și cu colegii de la Agenția de Guvernare Electronică ca să avem soluții digitale, astfel încât cetățenii să beneficieze în continuare de aceleași servicii, inclusiv de emiterea actelor în sediul fostelor primării, acolo unde vom avea în continuare un aparat minim de funcționari care vor presta servicii. Noi intenționăm, iarăși, cu suportul Guvernului și partenerilor de dezvoltare, să creăm în fiecare localitate centre unice de prestări servicii, cu elemente de ghișeu unic, care, pe de o parte, vor presta servicii administrative ale primăriilor, inclusiv emiterea de diferite acte, certificate, adeverințe, dar și vom emite unele acte de stare civilă, vom prelua și unele competențe ale Agenției Servicii Publice”, a precizat Bujorean.
În cadrul procesului de amalgamare, localitățile beneficiază de mai multe stimulente financiare, unul dintre ele fiind în valoare de 11,9 milioane de lei. Primarul satului Tochile Răducani, Sergiu Dvorniciuc, spune că primul stimulent, în valoare de 400 de mii de lei, a fost deja transmis.
„Este nevoie să implementăm proiecte tehnice din stimulentele care ni le oferă Guvernul. Am primit un stimulent deja, care a ajuns la destinație. După amalgamarea propriu-zisă, avem al doilea stimulent și după care, până în 2030, va fi în fiecare an câte un stimulent în valoare de două milioane de lei anual pentru primăria nou formată. Din banii aceștia noi putem să implementăm diferite proiecte, diferite proiecte tehnice. Unindu-ne împreună, bugetul va fi mai mare și ne vom putea permite diferite proiecte din afară – ca să le putem cofinanța”, a precizat primarul satului Tochile Răducani.
„Realitatea este că în proces de integrare europeană noi nu vom putea adera dacă vom fi atât de fragmentați”
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, numărul total al populației din Leova, la sfârșitul anului trecut, era de 5475 de locuitori, în Sîrma erau 674, în Tochile Răducani – 1014, iar în Sărata Răzeși – 628. Astfel, noua unitate administrativ-teritorială amalgamată ar avea o populație de circa 7800 de cetățeni.
„Realitatea este că în proces de integrare europeană noi nu vom putea adera dacă vom fi atât de fragmentați. O țară cu 898 de primării, în condițiile în care, spre exemplu, Polonia, din care am revenit recent, are în jur de 500-600. Estonia, care are mult mai puține. Albania, Macedonia de Nord, care ca teritoriu sunt ca R. Moldova, au în jur de 60-70 de primării. Oricum, bugetele austere și depopularea ne va aduce la această situație (la amalgamare, n. r.), de aceea, noi am preferat să fim cei care alegem în ce format organizăm procesul de amalgamare, decât să trecem printr-un proces care, mai devreme sau mai târziu, poate fi unul normativ și obligatoriu”, a punctat Alexandru Bujorean.
Conform deciziei de amalgamare adoptate de Consiliul local Leova, bugetul aproximativ, conform datelor preliminare, al unității teritorial-administrative amalgamate ar putea ajunge la circa 64 de milioane de lei, dintre care 2 milioane vor fi sub formă de granturi, care vor fi acordate de stat drept suport până în anul 2030. Spre comparație, bugetul executat al orașului Leova pentru anul 2024 a fost de circa 48 de milioane, al satului Sîrma – 5 milioane de lei, al satului Sărata Răzeși – 4 milioane de lei și al satului Tochile Răducani – 4,3 milioane de lei.
„Cele 12 milioane de lei de care urmează să beneficieze cele patru localități reprezintă stimulentul doi. El va merge către acele probleme invocate de cetățeni în procesul consultărilor. În mare parte, e vorba de drumuri, trotuare, infrastructură publică, dar și întărirea capacităților noii primării. Stimulentul unu, de 400 mii lei, a intrat în contul primăriei Leova. Acest stimulent am decis să-l direcționăm pentru elaborarea anumitor documente tehnice. Spre exemplu, în satul Tochile Răducani actualizăm proiectul de gazificare. Oamenii sunt de peste 10 ani în așteptarea gazificării acestei localități și noi un prim pas l-am făcut acum. În satul Sărata Răzeși proiectăm un drum. În satul Sîrma urmează să proiectăm rețeaua magistrală de canalizare și urmează să elaborăm un studiu de fezabilitate pentru extinderea serviciului de salubrizare din Leova în raza celorlalte trei localități”, a precizat primarul orașului Leova.
„Să nu fie discriminare între oraș și sat”
Unii oameni susțin ideea revenirii R. Moldova la județe, într-un număr mai mic decât cele 32 de raioane actuale.
Victor, locuitor al orașului Leova, consideră că ideea amalgamării „e foarte bună și nu numai aceste sate, trebuie în general raioanele să dispară, să facă județe, să fie normal, o viață cumsecade. Cât plătim noi pentru toți acești (funcționari publici, n. r.)? Îmi pare că ar fi normal pentru județe. Toți se tem de primării, că, mă rog, primăria se închide, nu-i Doamne ferește. Mai bine lasă să închidă primăria, dar să fie canalizare”, a menționat bărbatul.
Ion, locuitor al satului Sărata Răzeși, a spus că este de acord cu amalgamarea satului, pentru că „totul e în beneficiul satului, pentru asta noi ne luptăm – să ne facă canalizare, apă, drum poate mai bun, salubrizare, totul ce este necesar. Să nu fie discriminare între oraș și sat. Trebuie să mergem pe un parcurs corect, pe amalgamare, mai uniți. Și atunci, într-adevăr, o să facem un pas înainte. Dar, dacă o să ascultăm ce ne spun alții că nu-i bine… Chiar și când a fost atunci cu județele, trebuia să mergem înainte, nu trebuia distrus acel curs. Așa, ne-am întors înapoi iar cu 20–30 de ani. Acum, iar trebuie aceleași legi să le implice, din nou.”
„Nu vedem sensul de a administra o localitate în condițiile în care ți-e frică de oamenii care te-au ales”
Din cele aproape 900 de primării existente în țară, doar 34 sunt implicate în procesul de amalgamare. În acest context, ZdG a întrebat funcționarii publici din raionul Leova despre posibilele motive care ar împiedica alte localități să inițieze procesul de amalgamare voluntară.
„Cu siguranță, cel mai mult – lipsa de informare. Consilierii, deoarece le aparține decizia de a aproba amalgamarea, probabil nu sunt suficient de informați. Nu știu, noi, cel puțin, am discutat foarte mult la acest aspect. Am văzut aspectele – și pozitive și negative – și am ajuns la concluzia că, da, este foarte benefic pentru localitățile noastre”, a declarat consiliera locală din Leova, Cristina Rujanschi.
„Ar fi pierderea fotoliului de primar sau consilier un motiv, cu toate că eu și colegii mei care am mers la acest pas nu l-am pus în prim plan, pentru că nu vedem sensul de a administra o localitate în condițiile în care ți-e frică de oamenii care te-au ales. Dacă ei nu te-ar dori, înseamnă că nu ai fi, în fond, primar, fie că acum sau la următoarele alegeri locale. Noi am pus în prim-plan interesul oamenilor, am analizat toate plusurile și minusurile, probabil încă avem de lucru la capitolul comunicare și convingere. Cred că trebuie să mai revedem anumite mecanisme care vor fi testate de noi, primii care am pornit în acest proces, și împreună trebuie să dezmințim multe falsuri și mituri”, a declarat primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean.
„Procesul de amalgamare începe de la primar, după care continuăm cu consiliul, după care continuăm cu cetățenii, nu în ultimul rând. Deci, cea mai mare temere a primarilor ar fi, zic eu, pierderea fotoliului, trebuie, cumva, să cedeze în folosul comunității. Îi cam greu să convingi un primar să-și lase postul de muncă. Bine, eu sunt la primul mandat, sunt primari care au 3–4–5 mandate și au avut rezultate pozitive și atunci e mai greu”, a punctat primarul satului Tochile Răducani, Sergiu Dvorniciuc.
„Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Promovarea reformei administrației publice în regiuni”, implementat de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, cu sprijinul financiar al National Endowment for Democracy (NED).”
