Își intensifică Rusia „activitatea militară” în regiunea transnistreană? | Detalii noi din dosarele „Kuliok” și „Frauda bancară” | O nouă funcție pentru Recean | Satoshi, printre participanții la Eurovision Moldova 2026
Rusia și-ar fi intensificat activitatea în regiunea transnistreană pentru a câștiga teren în războiul purtat în Ucraina. Cum comentează autoritățile de la Chișinău informațiile apărute în presa ucraineană, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi vorbim despre cum oligarhul Vladimir Plahotniuc se apără în instanță cu articole publicate de Ziarul de Gardă și vă oferim detalii despre cazul morții unui băiat de 15 ani.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Federația Rusă își intensifică activitatea militară în regiunea transnistreană, fiind înființate chiar și centre de producție a dronelor, avertizează presa ucraineană, citând surse din Serviciul de Securitate al Ucrainei. Kremlinul urmărește să întărească prezența Rusiei în stânga Nistrului, pentru a submina stabilitatea R. Moldova și pentru a amplifica tensiunile de-a lungul frontierei cu Ucraina, crescând totodată riscul ca grupuri de sabotaj să încerce să pătrundă pe teritoriul ucrainean, subliniază publicația Kyiv Post. Joi, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a calificat informațilei apărute în presa ucraineană drept „o exagerare”.
Anatolie Nosatîi, ministrul Apărării: „În ceea ce privește activitățile de mobilizare, că deja se primesc arme, este o exagerare, nu este așa, dar faptul că se desfășoară activități în regiune, este adevărat. Mereu au desfășurat tot felul de activități (…). Instruiri militare, trageri de zi și noapte, care s-au intensificat în ultima perioadă. Chiar și astăzi, la posturile de menținere a păcii, au insinuat și desfășurat niște verificări, antrenamente, care după mine sunt inutile. Fac asta doar pentru a arăta că ei sunt acolo și a menține acest spirit de tensiune”.
Miercuri, la Curtea Supremă de Justiție a avut loc o nouă ședință în dosarul „Kuliok”, în care fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, este acuzat de corupere pasivă și de încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice. Procurorul Petru Iarmaliuc, care conduce grupul de acuzatori, a solicitat instanței audierea oligarhului Vladimir Plahotniuc și a fostului vicepreședinte al Partidului Democrat, Serghei Iaralov, în calitate de martori în acest dosar penal.
Petru Iarmaliuc, procuror anticorupție: „Am demersul pregătit în formă scrisă și solicit ca instanța să verifice consimțământul lui Plahotniuc și Iaralov pentru a fi audiați în calitate de martori în prezenta cauză penală de acuzare a lui Igor Dodon, pentru că verificarea dacă ei sunt de acord sau nu sunt de acord este o chestiune exclusiv a instanței de judecată”.
De cealaltă parte, avocații socialistului Igor Dodon au cerut judecătorilor să respingă demersul acuzării.
Ion Vîzdoagă, avocatul lui Igor Dodon: „Considerăm că acest demers este nejustificat, neargumentat și nu este pregătit pentru a fi pus în discuție în instanța de judecată și urmează a fi respins din aceste motive”.
Dosarul „Kuliok”, în care este judecat Igor Dodon, a fost reluat de la zero la începutul lunii noiembrie 2025 din cauza înlocuirii unui judecător. În iunie 2019, Igor Dodon a fost filmat în timp ce primea de la oligarhul Vladimir Plahotniuc o pungă neagră în care se presupune că ar fi fost bani.
Examinarea dosarului „Frauda bancară”, episodul Vladimir Plahotniuc, continuă la Judecătoria Chișinău, aflându-se la etapa administrării probelor prezentate de apărare. În ședința de miercuri, 10 decembrie, avocații oligarhului au prezentat în fața instanței mai multe probe, inclusiv sentința motivată din dosarul fostului premier Vlad Filat și cele trei rapoarte ale comisiilor parlamentare care au analizat situația sistemului bancar în perioada în care Banca de Economii, Banca Socială și Unibank erau devalizate. În aceeași ședință, avocații lui Plahotniuc au prezentat două articole ale Ziarului de Gardă drept probe în apărarea clientului lor: „Autodenunţul lui Ilan Şor şi reacţia persoanelor vizate”, publicat în 2015, și „Dosarul Filat, necenzurat: nume de persoane, denumiri de firme și sute de milioane de lei”, publicat în ianuarie 2018. Iar joi, în cadrul unei noi ședințe, avocații lui Plahotniuc au continuat să prezinte probele materiale. Printre acestea, se numără mai multe articole din presă, decizia Curții de Apel de condamnare a lui Ilan Șor și sentința de condamnare a lui Vlad Filat. Procurorul de caz, Alexandru Cernei, a acuzat avocații că ar încerca tărăgănarea dosarului, în timp ce avocatul lui Vladimir Plahotniuc, Lucian Rogac, a susținut că la ședința următoare, se vor prezenta martori „surpriză”. Ambele ședințe s-au desfășurat fără participarea oligarhului.
Ruslan Petrov, fostul președinte al Curții de Apel Cahul, a acționat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale, nemulțumit de faptul că pensia sa – de peste 22 de mii de lei – a fost indexată doar în partea care nu depășea salariul mediu lunar pe economie, adică 13 700 de lei, conform prevederilor legale din 2024. Astfel, fostul magistrat solicită recalcularea pensiei începând cu 1 aprilie 2024, prin aplicarea coeficientului de 6% întregii sume de 22 850 de lei, ceea ce ar ridica pensia la 24 205 lei. Dosarul este examinat la Curtea de Apel Centru, însă fostul judecător a sesizat Curtea Constituțională, care urmează să se pronunțe.
Fostul judecător Ion Druță, ex-președinte al Curții Supreme de Justiție, a fost depistat de Autoritatea Națională de Integritate cu o diferență substanțială și deținerea averii cu caracter nejustificat de peste un milion de lei. Această discrepanță a fost stabilită prin compararea averii dobândite, a veniturilor declarate și a cheltuielilor efectuate de familia sa în perioada 2016–2019. Potrivit ANI, dosarul va fi transmis instanței de apel pentru examinare, în vederea dispunerii confiscării bunurilor considerate nejustificate. În prezent, Ion Druță este vizat într-un dosar de îmbogățire ilicită. Cauza se află pe rol la Judecătoria Chișinău, următoarea ședință fiind programată pentru februarie 2026.
George Boțan, un controversat executor judecătoresc, rămas în 2023 fără licență, ar putea primi din contul bugetului de stat peste un milion de lei după ce a dat în judecată Ministerul Justiției și Procuratura Generală, obținând câștig de cauză în prima instanță. Boțan a cerut „repararea prejudiciului material, moral și compensarea cheltuielilor judiciare” după ce a fost scos de sub urmărire penală în 2021, printr-o ordonanță a procurorei anticorupție, Mirandolina Sușițcaia, din motivul că „fapta nu întrunește elementele unei infracțiuni”. Reprezentanții Ministerului Justiției au declarat pentru ZdG că, după ce vor primi hotărârea motivată a instanței, vor depune un apel prin care vor contesta atât sumele, cât și temeiurile reținute de Judecătoria Chișinău.
Marius Borș, un băiat de 15 ani, a murit în urma unui accident rutier produs în 2018. Adolescentul se afla pe bancheta din față a mașinii conduse de tatăl său, care a fost lovită de un alt automobil ce „zbura” pe o stradă din capitală cu o viteză de peste 100 km/h, așa cum au arătat rezultatele a două expertize. Abia la șapte ani de la producerea accidentului rutier, magistrata Judecătoriei Chișinău Vasilisa Muntean a concluzionat că șoferul inculpat de procurori în acest dosar nu trebuie pedepsit penal, ci doar contravențional, pentru depășirea vitezei. Dar, pentru că a intervenit termenul de prescripție, procesul contravențional a fost încetat, iar șoferul nu a plătit nici măcar amendă. În mai multe filmări publicate pe internet, tânărul vitezoman Alexandru Stepanciuc apare conducând peste limita legală de viteză și fără centura de siguranță sau cu anvelope de vară pe zăpadă. Între timp, șoferul inculpat a ajuns să fie vizat în alte două dosare penale, iar la sfârșitul lunii noiembrie a fost reținut într-un dosar penal pentru trafic de droguri. Mai multe detalii la subiect găsiți într-un material publicat pe zdg.md, dar și pe canalul nostru de YouTube.
Partidul Socialiștilor a organizat pe 9 decembrie un protest împotriva „închiderii școlilor din țară, în special a celor din mediul rural”, citat încheiat. În timpul evenimentului, deputații socialiști și simpatizanții acestora au cerut demisia ministrului Educației și Cercetării, Dan Perciun, invocând faptul că Guvernul intenționează să economisească „câteva zeci de milioane de lei prin închiderea școlilor” și lansând o serie de acuzații fără a aduce dovezi. În replică, ministrul Dan Perciun a declarat că: „socialiștilor și comuniștilor le este profund indiferentă soarta copiilor care învață în instituții foarte mici, fără laboratoare moderne, fără activități extracurriculare, fără profesori specializați la toate disciplinele. Niciunul dintre ei nu și-ar trimite propriul copil să învețe într-o școală care nu asigură condițiile necesare”, citat încheiat. Conform unor modificări propuse recent la Codul educației, instituțiile gimnaziale cu mai puțin de 35 de elevi în clasele a V-a – a IX-a, vor fi reorganizate în școli primare, iar cele primare cu mai puțin de 30 de elevi – în școli primare-grădiniță. Doar instituțiile care au sub 10 elevi vor fi reorganizate în grădinițe. În ultimii cinci ani, peste 50 de instituții de învățământ din R. Moldova au fost închise sau reorganizate. Periodic, fenomenul este exploatat politic. Un material amplu despre cine închide, de fapt, școlile, poate fi găsit pe zdg.md.
Fostul prim-ministru Dorin Recean, care declara acum două luni că „nu va continua să fie în viața publică și politică” a R. Moldova, a fost numit în funcția de „emisar special pentru dezvoltare și reziliență”. Un decret în acest sens a fost semnat de președinta Maia Sandu pe 10 decembrie. Potrivit Președinției, mandatul include, printre altele, responsabilitatea de a promova cooperarea interinstituțională pentru consolidarea capacității statului de a preveni și contracara amenințările hibride la adresa securității naționale. Dorin Recean a ocupat funcția de premier între februarie 2023 și noiembrie 2025. În urma alegerilor parlamentare din 28 septembrie, Recean a devenit deputat, însă a renunțat și la mandat.
Compania Teleradio-Moldova a făcut publică lista pieselor admise la etapa audițiilor live pentru Selecția Națională Eurovision 2026. Lista cuprinde 37 de melodii, iar printre interpreții înscriși regăsindu-se Satoshi, cu „Viva, Moldova”, și Katy Rain, cu „Dance & Cry”. Audițiile live sunt programate pentru 16 decembrie, de la ora 11:00, în studioul 2 al televiziunii publice, unde concurenții își vor prezenta piesele în fața producătorilor muzicali. În urma acestor prestații vor fi aleși finaliștii competiției naționale. R. Moldova participă la Eurovision Song Contest din 2005.
În această săptămână, organele de drept au efectuat peste 30 de percheziții într-o cauză penală ce vizează corupția sistemică în procesul de obținere a permiselor de conducere în raionul Călărași. În urma descinderilor, o persoană a fost reținută, iar alte 22 urmează să fie recunoscute și audiate în calitate de bănuiți, fiind cercetate în stare de libertate. Potrivit Centrului Național Anticorupție, 14 candidați la obținerea permisului de conducere și 9 examinatori din cadrul Direcției Examinare și Calificare a Conducătorilor Auto „Ungheni” sunt cercetați pentru corupere și trafic de influență. Schema presupunea solicitarea și primirea unor sume între 500 și 700 de euro pentru a facilita promovarea probelor teoretice și practice necesare obținerii permisului de conducere.
Ucraina ar putea fi pregătită să organizeze alegeri în timpul războiului dacă SUA și partenerii europeni contribuie la asigurarea securității, a declarat președintele Volodimir Zelenski pe 9 decembrie. „Cer acum, și afirm acest lucru deschis, ca SUA să mă ajute. Împreună cu partenerii noștri europeni, putem asigura securitatea necesară pentru organizarea alegerilor”, a spus Zelenski. Liderul ucrainean a îndemnat parlamentarii să elaboreze propuneri legislative care să permită modificarea legii electorale în timpul funcționării legii marțiale. Între timp, cancelarul german Friedrich Merz a anunțat, joi, că a invitat Statele Unite să participe la o întâlnire, care va avea loc la începutul săptămânii viitoare la Berlin, privind un posibil acord de încetare a focului în Ucraina. Întrevederea, la care ar urma să participe liderii europeni și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, are drept scop alinierea pozițiilor în cadrul eforturilor de pace, dar vor fi puse în discuție și posibile concesii teritoriale.
În raionul Cahul, localitățile Zîrnești, Baurci-Moldoveni și Cucoara au decis să inițieze procesul de amalgamare voluntară, în urma căruia acestea vor avea o singură primărie, un singur consiliu local și un primar. La fel, acestea vor împărți un buget comun, care în următorii ani va beneficia și de suplimente financiare din partea statului în sumă de circa cinci milioane de lei.
„Războiul digital și pacea informațională” – acesta este titlul expoziției vernisate de Ziarul de Gardă în contextul Zilei Internaționale Anticorupție. Expoziția ZdG, ajunsă la a cincea ediție, a fost inaugurată pe 9 decembrie, la Muzeul Național de Istorie a R. Moldova. Expoziția poate fi vizitată până pe 29 decembrie 2025, între orele 10:00 și 17:00, cu excepția zilelor de luni.
