Inculpații și condamnații care se vor deputați
Sunt vizați sau chiar găsiți vinovați în dosare penale pentru corupție, spălare de bani, depășirea atribuțiilor de serviciu, fals în acte sau declarații, însă se vor deputați după alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.
Ziarul de Gardă vă prezintă cine sunt candidații cu șanse de a accede în Legislativ, potrivit celor mai recente sondaje, care ar putea fi nevoiți să-și împartă timpul între ședințele parlamentare și cele de judecată.
Ziarul de Gardă a analizat datele privind dosarele penale în care sunt vizați primii candidați la funcția de deputat propuși de partidele și blocurile politice care, potrivit celor mai recente sondaje, au șanse de a accede în Legislativ după alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 – PAS, Blocul „Patriotic”, Blocul „Alternativa” și Partidul Nostru.
PAS, fără „penali” în primele rânduri
Primele locuri în lista propusă de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) sunt ocupate de candidați care nu sunt vizați în dosare penale aflate la faza de urmărire penală sau la faza de cercetare judecătorească.
Patrioții cei „penali”
Lista Blocului „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorului Moldovei”, care este poziționat în sondaje pe locul al doilea, este deschisă de Igor Dodon, liderul Socialiștilor. De la folosirea unor acte false până la corupție și trădare de patrie, Igor Dodon este vizat în două cauze penale aflate la faza de cercetare judecătorească.
Dosarul „Kuliok”. În iunie 2019, președintele de atunci, Igor Dodon, iniția discuții privind coalizarea forțelor care îl vor putea înfrunta pe Vladimir Plahotniuc. În aceeași perioadă, la postul de televiziune „Publika TV”, parte din holdingul „General Media Grup”, controlat de Plahotniuc, a fost difuzat un video intitulat „Filmul trădării lui Dodon”, unde este surprins momentul în care Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov îi întind lui Dodon o sacoșă de culoare neagră, în care ar fi fost bani pentru finanțarea Partidului Socialiștilor din R. Moldova.
Deși, la scurt timp, Procuratura Anticorupție s-a autosesizat, dosarul a fost clasat. Mai târziu însă a fost redeschis, iar în primăvara lui 2022, Igor Dodon a fost percheziționat și reținut, în octombrie 2022 cauza penală ajungând pe masa magistraților Curții Supreme de Justiție.
Dosarul se află la faza de examinare a probelor apărării, Procuratura Anticorupție finalizând prezentarea probelor în februarie 2025. Dodon este învinuit că, „urmărind promovarea intereselor lui Plahotniuc Vladimir și Iaralov Serghei, care au creat și conduceau o organizație criminală și care aveau interesul de a controla procesele politice, sociale și economice din R. Moldova, precum și de a se eschiva de la răspundere penală în Federația Rusă, a pretins și a acceptat de la aceștia bani în sumă de la 600.000 până la 1.000.000 dolari SUA. Suma menționată era pretinsă de către Igor Dodon pentru achitarea cheltuielilor curente ale partidului politic «Partidul Socialiștilor din Republica Moldova», inclusiv pentru achitarea salariilor angajaților aceluiași partid.”
La 20 august 2025, în cadrul emisiunii „Novaia nedelia” de la TV8, Vladimir Voronin, președintele PCRM, formațiune care este într-un bloc electoral cu PSRM, a declarat că în punga neagră pe care Igor Dodon, pe atunci președintele țării, a primit-o de la Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov s-ar fi aflat 860 de mii de euro.
Dosarul „Energocom”, conexat cu Dosarul „Certificatul”. Alte două dosare penale pe numele lui Igor Dodon, care au fost comasate în unul singur, se află în examinare la Judecătoria Chișinău. Într-unul, Dodon este inculpat pentru acțiunile sale din perioada anilor 2008–2009, atunci când a deținut funcția de prim-viceprim-ministru, ministru al Economiei și Comerțului.
Dodon este învinuit că „în perioada lunii mai 2008 a semnat avizul care a favorizat încheierea de către directorul general al SA «Energocom» cu o companie străină din Ungaria a unui contract privind procurarea energiei electrice pentru R. Moldova, în volum de 2 320 000 000 kw/h, pentru perioada lunilor mai 2008 – iunie 2009, contrar prevederilor legale ce vizau la acel moment activitatea autorității publice centrale de administrare a energeticii în persoana Ministerului Economiei și Comerțului și în special atribuțiile funcționale ale Ministrului Economiei și Comerțului. Concomitent, aceste acțiuni au dus la majorarea tarifelor la energia electrică, afectând drepturile consumatorilor finali, cetățeni ai R. Moldova”, anunța PG.
Acest dosar se examinează împreună cu o altă cauză penală intentată în ianuarie 2023, în care Dodon este inculpat pentru confecționarea, deținerea și folosirea de către două sau mai multe persoane a unui document oficial fals, care acordă drepturi.
„În cadrul investigațiilor efectuate de către procurori, a fost stabilit că ex-Președintele R. Moldova, în privința căruia era aplicată măsura preventivă «obligarea de a nu părăsi țara»” într-o cauză penală examinată de Curtea Supremă de Justiție, a prezentat instanței documentul oficial fals și în temeiul acestuia, a solicitat permisiunea pentru plecare în România, sub pretextul de a efectua un tratament post-COVID fiului său minor.
Sergiu Butuc este următorul candidat ce are probleme cu legea. Se află pe poziția a 21-a în lista candidaților la funcția de deputat și este propus de Partidul Republican „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah.
Între timp, candidații Paritdului Republican „Inima Moldovei” au fost excluși, potrivit unei decizii a Comisiei Electorale Centrale, de pe lista Blocului Patriotic.
Dosarul privind falsul în declarații. În perioada în care îndeplinea funcția de vicepreședinte al raionului Cantemir, obligat de lege să declare toate veniturile și bunurile pe care le are în proprietate, acesta a omis să indice în actul depus la Autoritatea Națională de Integritate 21 de bunuri imobile și venituri de peste un milion de lei.
În septembrie 2022, instanța l-a declarat vinovat, argumentând că Butuc a omis în mod intenționat să declare 21 de bunuri imobile în declarația de avere și interese personale pentru anul 2017. Totodată, el nu a indicat venituri de peste un milion de lei, obținute din vânzarea mai multor bunuri imobile. Totuși, Butuc nu și-a ispășit pedeapsa. El a fost liberat de răspundere penală din motivul intervenirii termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală. Instanța a decis că „sentinţa de condamnare se adoptă fără stabilirea pedepsei”, chiar dacă procurorul a cerut o „amendă în mărime de 500 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 2 ani”. Sentința a rămas definitivă. Pe portalul instanțelor de judecată nu există informații despre contestarea ei.
Îmbogățire ilicită, abuz de serviciu sau depășirea atribuțiilor – ce propune Blocul „Alternativa”?
Numele lui Alexandr Stoianoglo, cel de-al doilea candidat propus de Blocul „Alternativa” la funcția de deputat, figurează în mai multe dosare penale aflate la faza de urmărire penală sau la faza de cercetare judecătorească, în cadrul cărora este cercetat pentru exces de putere, încălcarea inviolabilității vieții personale sau îmbogățire ilicită. Toate au fost intentate după ce Stoianoglo și-a terminat prematur mandatul de procuror general, fiind arestat direct de la sediul Procuraturii Generale.
La faza de cercetare judecătorească se află două dosare penale pe numele lui Stoianoglo.
Dosarul renunțării ilegale la acuzarea lui Platon. Într-unul dintre dosare, Alexandr Stoianoglo este învinuit de corupere pasivă pentru primirea de avantaje ilegale, abuz de serviciu în interesul unei organizații criminale, fals în declarații și, alături de procurorii suspendați din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Elena Ceruța și Dumitru Raileanu – de eliberarea din detenție a controversatului om de afaceri Veaceslav Platon și renunțarea ilegală la acuzare.
Dosar pentru nerespectarea vieții private a lui Viorel Morari. O altă cauză care se află pe masa magistraților este cea în care fostul procuror general, „acționând în participație cu alte persoane, urmărind scopul încălcării inviolabilității vieții private a altor persoane şi divulgării datelor urmăririi penale, prin folosirea situației de serviciu, cu aportul altei persoane”, ar fi intrat în posesia unor corespondențe private ale fostului procuror-şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, informații ocrotite de lege şi care constituiau date ale urmăririi penale.
La faza de urmărire penală se află două cauze penale, una – privind îmbogățirea ilicită și alta – privind depășirea atribuțiilor de serviciu.
Partidul Nostru și inculpații lui
Lista de candidați a Partidului Nostru este deschisă de Renato Usatîi, care în prezent nu are pe rolul instanțelor de judecată niciun dosar penal. Situația lui Usatîi este diferită însă în Federația Rusă, acolo unde este cercetat penal.
Dosarul „Laundromatul rusesc”. Cauza a fost expediată în judecată în noiembrie 2024. Potrivit procurorilor ruși, Renato Usatîi a fost implicat în implementarea unei scheme de scoatere a banilor din Rusia prin Moldova, pusă la cale de Veaceslav Platon, împreună cu Vladimir Plahotniuc și Aleksandr Korkin.
„Din iunie 2013 până în mai 2014, Renato Usatîi a condus o organizație criminală și în cadrul acesteia a efectuat operațiuni valutare ilegale pentru transferul de fonduri în valută străină din conturile băncilor menționate către conturile unui nerezident – Moldindconbank, prezentând documente falsificate în mod deliberat, în valoare de peste 175 de miliarde de ruble, ceea ce reprezintă o sumă deosebit de mare”, se arată în comunicatul Procuraturii Generale a Rusiei.
Dosar pentru complicitate. 11 poziții mai jos, adică pe locul al 12-lea în lista formațiunii „Partidul Nostru”, îl găsim pe Oleg Petrachi. Acesta este învinuit de participație, adică, potrivit legii, ar fi fost complice la săvârșirea infracţiunii prin sfaturi, indicaţii, prestare de informaţii, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole; persoana care ar fi promis dinainte că îl va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârșire a infracţiunii, urmele acesteia sau obiectele dobândite pe cale criminală, ori persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde atare obiecte.
În octombrie 2024, dosarul lui Petrachi a fost conexat la cauza penală pe numele lui Ghenadie Tanas, fostul șef al Direcției Generale Urmărire Penală a Centrului Național Anticorupție (CNA), învinuit de îmbogățire ilicită, fals în declarații și practicarea ilegală a activității financiare.
Dosar pentru vătămare corporală medie. În lista Partidului Nostru îl găsim pe Victor Bogatico. În 2018, acesta a fost recunoscut vinovat de prima instanță într-un dosar penal, pentru că a cauzat vătămare medie a integrităţii corporale, încălcând regulile de securitate rutieră, pentru prezentarea cu bună știință a declarațiilor mincinoase, fals în declarații și exercitarea atribuţiilor în sectorul public în situaţie de conflict de interese. Pe unele dintre capetele de acuzare, Bogatico nu a fost tras la răspundere pe motivul intervenirii termenului de prescripție, însă a fost amendat cu 60 de mii de lei pe un alt cap de acuzare. În 2021, Curtea de Apel Bălți a menținut parțial sentința, cu achitarea pe capătul de acuzare privind falsul în declarații.
