VOX: Cum se informează elevii și profesorii din Liceul „Mihai Eminescu” din Fălești despre știrile false

Într-o perioadă în care adevărul se amestecă ușor cu manipularea, iar rețelele sociale devin teren fertil pentru zvonuri, elevii și profesorii din Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Fălești povestesc cum se confruntă cu fenomenul dezinformării și ce fac pentru a-l combate.

„Nu tot ce strălucește e aur” – cum reacționează profesorii când elevii aduc știri false la ore

Liliana Miu, profesoară de limba și literatura română, spune că s-a confruntat cu situații în care elevii au venit la ore cu informații false. „Le-am explicat elevilor că nu tot ce strălucește e aur și că e necesar să se documenteze din mai multe surse”, afirmă ea.

Potrivit profesoarei, școala poate ajuta prin materiale practice și colaborare cu alți specialiști. „Un program de alfabetizare media este necesar pentru a stopa influența știrilor false. Ar putea fi integrat în discipline precum Dezvoltare personală, Educație prin media sau Educație în societate”.

Și Lucia Gligor, profesoară de istorie, recunoaște că elevii vin uneori cu informații neverificate. „I-am atenționat să nu se informeze dintr-o singură sursă și să analizeze mai multe surse verificate”, spune ea. La ore, organizează dezbateri și prezentări despre dezinformare. „Școala poate recomanda site-uri precum Factual.ro sau Stopfals.md și folosirea Google Reverse Image Search pentru verificarea imaginilor”, explică profesoara, care consideră util un program de alfabetizare media introdus direct în curriculum.

Pentru Elena Mardari, directoare-adjunctă și psihologă, fiecare știre falsă adusă în clasă devine o lecție practică. „Am discutat imediat cu clasa despre sursa știrii și verificarea conținutului online, transformând situația într-o lecție practică de gândire critică”, povestește ea. Procesul, spune psihologa, implică activități aplicate și proiecte interdisciplinare: „Analizăm articole, imagini și postări virale pentru a-i învăța să distingă între fapte și opinii”. Un program de alfabetizare media, crede ea, ar trebui să fie „un modul practic, adaptat vârstei elevilor, cu studii de caz, exerciții de verificare a surselor și analiză a știrilor”.

Când elevii devin victime ale dezinformării: de la panică în familie la zvonuri virale în comunitate

Și elevii recunosc că au căzut în capcana știrilor false, uneori cu efecte reale asupra celor din jur.

Xenia Roman, elevă în clasa a XI-a D și participantă în programul FLEX în SUA, își amintește cum a distribuit o știre falsă despre moartea unui interpret. „Am citit doar titlul și am distribuit știrea pe Instagram și Facebook”, spune ea. Situația a atras reacția profesoarei, iar acasă părinții s-au speriat și ei din cauza altor știri false. „Părinții mei s-au speriat din cauza unor știri false despre atacul UE asupra Rusiei înainte de plecarea mea în SUA”, povestește. Acum, verifică știrile în trei surse și se bazează pe site-uri de verificare precum Stopfals.md.

Xenia Gonceariuc, președinta consiliului școlar, recunoaște că a transmis mai departe o știre falsă. „Am crezut o știre falsă și am spus și altora, ceea ce a dus la dezinformarea mea și a altor persoane”, mărturisește ea. Printre zvonurile recente din școală: „alegerea aceleiași teze de două ori pe an” sau schimbarea examenelor de la clasa a IX-a. Xenia spune că verifică cine a postat informația și caută confirmări pe alte site-uri.

Victor Golubaș, elev în clasa a XII-a, își amintește un zvon popular: „Am crezut că orele de școală auto vor dura șase luni din 2025. Toată lumea vorbea despre asta, dar era doar un zvon”, spune el. A mai auzit și că „elevii din gimnaziu ar fi hrăniți foarte bine la școală, dar nu e adevărat”. Pentru el, confirmarea vine doar din surse sigure.

Mirela Batîru, din clasa a XI-a D, povestește că a fost indusă în eroare de un influencer. „Am crezut că un influencer face reclamă la altceva decât promovează. Am verificat profilul și am văzut story-ul real”, spune ea. Un alt zvon care circulă printre elevi este „impunerea LGBTQ în școli”, despre care Mirela afirmă că nu are nicio bază reală. Verifică sursele și evită paginile cu greșeli sau cu reputație îndoielnică.

Doinița Grosu, participantă la Tabăra de Reziliență Informațională, organizată de Asociația Media-Guard în colaborare cu Globsec