VOX Ce reforme ar trebui preluate și continuate în regim prioritar de viitorii deputați?

Parlamentul de legislatura a XI-a, timp de patru ani, a adoptat 1589 de acte normative. Este vorba despre 1149 de legi și 440 de hotărâri. După 28 septembrie 2025, în Legislativ vor ajunge alți 101 de deputați. Ce reforme ar trebui preluate și continuate în regim prioritar de viitorii aleși ai poporului? 

Mariana Iațco, doctoră în științe politice

După mine, o reformă care ar trebui continuată și prioritizată este reforma ce ține de relațiile de muncă. Avem foarte mulți oameni care lucrează în zona muncii informale, care nu contribuie la sistemele sociale, de pensii, medicale și, respectiv, influențează economia noastră. Totodată, în această reformă ar trebui pus accent pe locuri de muncă, și nu pe ajutoarele sociale. Pentru că totuși un om care are un loc de muncă își crește veniturile și este o persoană mult mai sigură  decât atunci când este dependent de ajutoarele sociale. În R. Moldova, din păcate, bugetele alocate sunt mai mari pentru bugetele de asigurări sociale (BAS), pentru ajutor social, decât pentru programele de creare a locurilor de muncă și revizuirea politicii de salarizare. Este păcat că în 2025 noi continuăm să lucrăm cu minim pe oră, conform hotărârii de guvern, în jur de 1 euro și jumătate, adică practic 30 de lei. 

De asta mulți tineri pleacă și nu vor să muncească în R. Moldova, pentru că politica de salarizare trebuie revăzută. Astea sunt câteva puncte la care ar trebui de lucrat, puncte de care depinde bunăstarea populației din R. Moldova. Când oamenii zic că pleacă, este pus în discuție și momentul de salarizare. De ce? Pentru că se lucrează foarte mult informal, nu se contribuie, dar statul impozitează foarte mult munca. De exemplu, dacă un profesor lucrează în două locuri, sau un medic, el este impozitat foarte mult în comparație cu alții care au afaceri sau sunt în alte industrii. Trebuie să pună accent pe legalizarea muncii, pe reglementarea relațiilor de muncă, sub mai multe forme.

Andrei Lutenco, director executiv al Centrului de Politici și Reforme

Eu cred că pentru consolidarea democrației și a instituțiilor democratice ar fi bine ca viitorul Parlament să adopte o nouă lege a participării publice, care să fie cu adevărat respectată și care să asigure inclusiv legile votate de Parlament, legile elaborate de Guvern. Să fie consultați cetățenii la toate etapele, astfel încât ei să participe în procesele decizionale nu doar la alegeri, dar zi de zi, să poată să controleze puțin procesul de adoptare și a celorlalte reforme.

Autoritățile au nevoie să-și asigure încrederea cetățenilor și să se asigure că cetățenii înțeleg politicile pe care le adoptă, să înțeleagă de ce ele sunt importante și să nu le facă doar, să spunem așa, ca pachete preelectorale, anumite legi, dar într-adevăr să le discute. Asta încât toți împreună să mergem spre anumite obiective. Eu cred că Parlamentul mai trebuie să facă tot ce înseamnă agenda europeană, însă agenda europeană trebuie să fie adusă aproape de cetățeni. Și mai cred că asta se face prin a include oamenii. În primul rând, prin a face procese transparente și a include oamenii în deciziile care se fac și la nivel național, când se adoptă legi  de pe agenda europeană, dar și la nivel local. Adică asta eu cred că ar fi o prioritate.

Natalia Spînu, directoare a Institutului European de Studii Politice din Moldova

În contextul alegerilor parlamentare din toamnă, una dintre reformele ce necesită a fi preluate și continuate ca măsură prioritară de către viitorii deputați vizează consolidarea suveranității cibernetice a R. Moldova ca parte integrantă a securității naționale. Într-un climat geopolitic caracterizat de intensificarea amenințărilor hibride, inclusiv atacuri cibernetice, dezinformare și ingerințe externe în procesele democratice, protejarea spațiului digital național devine o prioritate strategică. Suveranitatea cibernetică presupune capacitatea statului de a-și proteja infrastructura digitală critică, de a gestiona autonom fluxurile de informații și de a garanta securitatea datelor cetățenilor și instituțiilor.

În acest sens, viitorul legislativ ar trebui să asigure actualizarea și armonizarea cadrului normativ privind securitatea cibernetică în conformitate cu standardele europene și internaționale; consolidarea capacităților instituționale pentru prevenirea și răspunsul eficient la amenințările cibernetice; dezvoltarea infrastructurii digitale strategice, aflată sub control național; protecția spațiului informațional și combaterea dezinformării și a propagandei ostile; promovarea educației în domeniul securității cibernetice la nivelul instituțiilor publice, al mediului educațional și în rândul societății civile. Continuarea acestor reforme va contribui nu doar la consolidarea rezilienței statului, ci și la protejarea proceselor democratice, inclusiv a alegerilor, și la întărirea parcursului european al R. Moldova.

Valeriu Pașa, expert în politici, președinte al comunității „Watchdog”

Vorbim despre reforma justiției și consolidarea instrumentelor anticorupție. Această reformă trebuie continuată, trebuie regândită, evaluată, pentru că s-au făcut multe erori. Cred că s-au admis în procesele decizionale și foarte mulți oameni rău intenționați, care au cu totul altă agendă decât obținerea de rezultate, care înseamnă justiție onestă și pedepsirea criminalilor corupți. Este o problemă de securitate națională, așa cum vedem acum, în perioada electorală, cum a fost și anul trecut. Justiția este o mare vulnerabilitate.  Un alt aspect este continuarea acelor tendințe în sistemul de sănătate publică. Sigur că sunt departe de a fi suficiente, dar schimbările sunt destul de ușor de simțit. Un alt domeniu la care cred că nu s-a lucrat suficient este schimbarea calitativă în educație. Aș fi vrut mai mult, fiind și consumator prin copilul pe care îl am. Sistemul de educație din R. Moldova trebuie să fie modernizat, cu manuale de calitate, cu reducerea presiunii pe copil și crearea de competențe și capacități, nu atât pe învățarea mecanică, deci e o problemă și cu asta.

Avem și problema de centralizare administrativă, sunt necesare schimbări calitative în economie. Mult prea puține s-au făcut pentru lupta cu efectele schimbărilor climatice, care se fac din ce în ce mai resimțite. Domeniul energetic, eficiența energetică, energia regenerabilă –  aici sunt succese remarcabile, dar ele trebuie continuate. Cel mai important lucru care trebuie să se întâmple este să menținem direcția de aderare la Uniunea Europeană și până la finele mandatului următorului parlament, să încheiem procesul de negociere și să trecem, sau chiar să realizăm, etapa de a fi membri.

Angela Grămadă, președinta Asociației „Experți în Securitate”

În primul rând, cred că este importantă reforma justiției. Celelalte reforme sau politici publice nu vor putea beneficia de un context propice pentru a produce beneficii reale pentru cetățeni. În al doilea rând, e importantă securitatea și independența energetică. Pentru aceasta este nevoie de curaj, acțiune și voință politică. În al treilea rând, cred că este important să investim în infrastructură – una care ne va conecta cât mai eficient la principalele rute comerciale și de transport din regiune. 

Totuși, aceste lucruri vor deveni posibile doar dacă vom reformata modul de a gândi al cetățenilor, ca aceștia să înțeleagă că schimbarea trebuie să înceapă de la noi, individual sau ca parte a unei societăți. Noi îi responsabilizăm pe deputați, noi le transmitem parte din voința noastră politică.