Summitul Moldova – UE | Doi artiști ruși pro-război au cântat în PMAN | Detalii noi despre unul dintre dosarele lui Guțul | Atacuri asupra jurnaliștilor și cazul Boldurești | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Înalți oficiali europeni au participat la Summitul bilateral Moldova – Uniunea Europeană, organizat la Chișinău. Detalii, în această ediție. Vorbim despre intensificarea atacurilor asupra jurnaliștilor, precum și despre nemulțumirile din spațiul public după ce câțiva artiști ruși pro-război au fost lăsați să intre în R. Moldova pentru a evolua pe scena unui eveniment organizat de Renato Usatîi.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au participat, vineri, la Summitul bilateral Moldova – Uniunea Europeană, care a avut loc la Reședința de Stat din Chișinău. Discuțiile s-au axat pe procesul de aderare a R. Moldova la UE, sprijinul european în contextul războiului din Ucraina, precum și pe implementarea Planului de Creștere pentru țara noastră. Au fost purtate discuții și cu privire la cooperarea în domeniul energetic, al securității și apărării. R. Moldova a fost reprezentată la summit de către președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Dorin Recean.
În ajunul evenimentului, președintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, David McAllister, a declarat că aderarea deplină a R. Moldova la Uniunea Europeană până în 2030 este un obiectiv realizabil, în condițiile unei „voințe politice susținute”. Potrivit oficialului european, R. Moldova a realizat progrese substanțiale în drumul său spre aderarea la UE, iar reformele în justiție și statul de drept continuă să avanseze.
Cântăreții ruși Basta și Macan, care susțin regimul lui Putin și nu au condamnat războiul provocat de Rusia în Ucraina, au susținut, miercuri un concert în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. În ajunul concertului, organizația civică „Stop russian aggression Moldova” a emis o declarație prin care le-a cerut autorităților să le interzică artiștilor ruși intrarea în țară. Admiterea celor doi pe teritoriul R. Moldova a stârnit un val de indignare pe rețelele de socializare. Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a declarat că artiștii care manifestă susținerea războiului agresiv din țara vecină nu sunt bineveniți în R. Moldova, însă a spus că, în acest caz, „nu au fost identificate suficiente riscuri care ar duce la interzicerea accesului”. Evenimentul, denumit Festivalul Absolvenților 2025, a fost organizat pe 2 iulie de către liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, care anul trecut indica în declarația sa de avere o donație de 2 milioane de euro „de la un prieten” care ar fi decedat între timp. În ianuarie 2018, Basta a fost adăugat de autoritățile din Ucraina pe lista extinsă a persoanelor care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale. Potrivit organizației „Stop russian aggression Moldova”, Basta a evoluat în cadrul unor concerte organizate în Crimeea ocupată de ruși și și-a exprimat sprijinul pentru așa numita „operațiune militară specială” a lui Putin în Ucraina. La rândul său, Macan a participat, în luna iunie curent, la un concert în Luhansk, o altă regiune ucraineană anexată ilegal de Rusia. Voi cum vedeți decizia autorităților de a permite celor doi interpreți ruși să intre în R. Moldova? Este una corectă sau nu? Scrieți-ne în comentarii.
Atacurile asupra jurnaliștilor se intensifică pe măsură ce ne apropiem de alegerile parlamentare din 28 septembrie. Pe parcursul ultimelor două săptămâni, cel puțin cinci reporteri au fost intimidați, agresați sau hărțuiți. Jurnalista ZdG Măriuța Nistor a fost amenințată pe 1 iulie de către Alexei Lungu, președintele partidului „Șansă”, afiliat fugarului condamnat penal Ilan Șor, că după alegerile parlamentare din 28 septembrie i se va „deschide un dosar penal”. În timp ce se aflau în sediul judecătoriei, unde avea loc o ședință în dosarul Guțul, acolitul lui Șor a împiedicat-o pe reportera ZdG să-și facă munca și a intimidat-o în repetate rânduri pe parcursul acelei zile. Iar la mitingul PSRM din 23 iunie, reporterii proiectului media Fără Filtre, Constantin Niculae și Veronica Gherbovețchi, au devenit ținta intimidărilor și agresiunilor fizice din partea unor participanți la manifestație. Și Nadejda Roșcovanu, fotoreporteră Jurnal.md, a fost agresată în incinta Primăriei capitalei, de către consiliera municipală Ludmila Polodiuc, vicepreședinta fracțiunii MAN. Pe 3 iulie și jurnalistul TV8 Andrei Captarenco a devenit ținta agresiunilor. El a fost lovit cu un steag de către un bărbat venit să o susțină pe bașcana Evghenia Guțul, la o nouă ședință de judecată.
În contextul creșterii numărului de cazuri de intimidare a jurnaliștilor, pe 3 iulie mai multe organizații neguvernamentale de media au făcut un apel către autorități să fortifice, în regim prioritar, garanțiile legale privind siguranța și protecția jurnaliștilor. Tot joi, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că a discutat cu membrii Comisiei Juridice a Parlamentului efectuarea unor amendamente la Codul Penal, astfel încât cei care intimidează jurnaliștii să poată fi pedepsiți. Fostul ministru de Externe Nicu Popescu a anunțat, joi, că se alătură Partidului Acțiune și Solidaritate pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie.
Nicu Popescu, fost ministru al Afacerilor Externe: „De rezultatul acestor alegeri depind foarte multe. În primul rând, depinde continuarea parcursului nostru european, continuarea procesului de aderare la UE, continuarea edificării unui stat mai democratic, mai prosper, mai modern. Un stat în care se construiesc drumuri, se construiesc spitale, se modernizează școli, grădinițe și universități”.
Nicu Popescu a demisionat din funcția de ministru al afacerilor externe în ianuarie 2024, stabilindu-se cu traiul în Franța. Anul trecut, Popescu a fost decorat de președinta Maia Sandu cu cea mai înaltă distincție de stat – „Ordinul Republicii”, „pentru contribuția majoră la deschiderea negocierilor de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană”. Procurorii cer nouă ani de închisoare pentru bașcana Autonomiei Găgăuze, Evghenia Guțul, și opt ani de închisoare pentru Svetlana Popan, ambele foste secretare în partidul „Șor”, declarat neconstituțional, în dosarul privind finanțarea ilegală a fostei formațiuni politice. În timp ce procurorii de caz susțin că inculpatele „și-au recunoscut, indirect, implicarea în săvârșirea infracțiunilor date”, Guțul insistă că dosarul ar fi unul politic, declarându-se nevinovată. Avocații solicită achitarea celor două învinuite.
În acest dosar, bașcana Autonomiei Găgăuze este învinuită că ar fi acceptat finanțarea fostului partid „Șor” din partea unui „grup criminal organizat” în sumă totală de 42,4 milioane de lei, iar Svetlana Popan este acuzată de fapte infracționale similare, suma care i se impută fiind de 9,7 milioane de lei. Evghenia Guțul ar urma să-și afle sentința pe 5 august.
Nicanor Ciochină, învinuit că a lovit mortal un copil de 14 ani și a părăsit locul accidentului, a ajuns primar interimar al satului Boldurești. Pe 27 iunie, la două zile după ce Judecătoria Ungheni a anulat validarea mandatului de primar de Boldurești al lui Ciochină, cinci consilieri locali din partea PSDE și doi din partea PSRM l-au împuternicit pe acesta să exercite funcția de primar interimar. Între timp, pe 5 iulie, Curtea de Apel Nord a declarat nul turul doi al alegerilor locale din Boldurești, care a avut loc pe 1 iunie, obligând Comisia Electorală Centrală să organizeze alegeri repetate pentru funcția de primar în cel mult două săptămâni. Astfel, dacă decizia Curții de Apel Nord va rămâne definitivă, locuitorii din Boldurești vor trebui să aleagă din nou între actualul primar interimar Nicanor Ciochină și contracandidatul său Sergiu Bulicanu.
Nicanor Ciochină este învinuit că, pe 19 februarie 2024, în timp ce s-ar fi aflat la volanul mașinii primăriei, ar fi accidentat mortal un băiat din localitate și ar fi fugit de la locul faptei. Potrivit anchetei, înainte de a fi prins la câteva zile de la accident, primarul din Boldurești ar fi încercat să ascundă urmele accidentului, înscenând o altă coliziune cu implicarea mașinii deteriorate.
Dosarul lui Nicanor Ciochină se află în prezent în derulare la Judecătoria Chișinău. Înainte de a fi primar, Ciochină a fost, timp de cinci ani, șeful Inspectoratului de Poliție Nisporeni.
Milionarul Victor Gușan, care deține holdingul Sheriff – cea mai mare companie din stânga Nistrului, ar fi transferat Tiraspolului, din contul său personal, 35 de milioane de așa-numite ruble transnistrene sub formă de „ajutor caritabil”. Jurnaliștii de la Zona de Securitate scriu că așa-numita „donație” a lui Gușan vine într-un moment în care regimul de la Tiraspol recunoaște deschis colapsul financiar. Pretinsa primăriță a Tiraspolului, Ilona Tiureaeva, a declarat că banii vor fi utilizați pentru, citez „rezolvarea problemelor gospodărești”. ZdG a scris anterior că Sheriff controlează, practic, principalele activități economice din autoproclamata republică nistreană, fiind implicată în comerțul produselor alimentare angro și cu amănuntul, a carburanților, medicamentelor și altor produse.
Directoarea Sanatoriului „Speranța” din orașul Vadul lui Vodă, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar, care la sfârșitul lunii mai au fost reținuți într-un dosar de fraudă, au fost eliberați din penitenciar și plasați în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Decizia a fost luată de Judecătoria Chișinău pe 12 iunie. Procurorii au considerat această soluție ca fiind neîntemeiată, motiv pentru care au declarat recurs, argumentând existența unor riscuri reale, precum influențarea martorilor, distrugerea probelor ori săvârșirea altor acțiuni ce ar putea împiedica buna desfășurare a procesului penal. Cu toate acestea, pe 1 iulie, Curtea de Apel Centru a respins recursul procurorului de caz, menținând măsura arestului la domiciliu în privința învinuiților. La sfârșitul lunii mai, cele trei persoane au fost reținute în dosare de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, conducerea instituției ar fi implementat o schemă infracțională prin care încasa ilegal bani pentru a frauda licitații publice.
În cadrul Judecătoriei Chișinău va activa un Colegiu anticorupție, iar Curtea de Apel Centru va avea complete specializate anticorupție. Un proiect de lege care prevede instituirea unui cadru specializat anticorupție la nivelul instanțelor judecătorești a fost adoptat, joi, de Parlament. Astfel, Colegiul anticorupție va judeca în primă instanță cauzele penale care vizează corupția, dacă acestea au fost săvârșite de persoane care au fost învestite în funcție de Parlament, președintele R. Moldova sau Guvern și alți funcționari publici. Completele de judecată specializate anticorupție constituite în cadrul Curții de Apel Centru vor judeca apelurile și recursurile împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în primă instanță de Colegiul anticorupție.
Armata rusă a continuat și-n această săptămână să lanseze atacuri cu rachete și drone asupra Ucrainei, fiind vizate regiunile Dnipropetrovsk, Herson și Harkiv. Asta în timp ce Statele Unite au oprit livrările unor rachete de apărare aeriană și a altor muniții de precizie către Ucraina, din cauza îngrijorărilor legate de faptul că stocurile de arme ale SUA ar fi scăzut prea mult. Joi, dictatorul rus Vladimir Putin a avut o conversație telefonică cu președintele american Donald Trump. Liderul de la Casa Albă spune că nu a făcut niciun progres în discuția cu Putin, dicatorul rus insistând că Moscova nu va renunța la obiectivele sale.
Trei localități din raionul Fălești – satele Călinești și Hîncești și comuna Chetriș, se află pe ultima sută de metri în procesul de amalgamare. În final, cele trei localități vor avea un singur primar, un singur consiliu local și un buget comun. Factorul esențial care a determinat primarii și cetățenii să opteze pentru amalgamare a fost o problemă comună – lipsa sau accesul redus la apă potabilă. În cadrul procesului de amalgamare, localitățile beneficiază de două stimulente financiare unice și de un spor anual la buget, în funcție de numărul total de locuitori.
