Locuitorii din regiunea transnistreană vor în Uniunea Europeană? Reportaj de la secțiile de votare deschise pentru alegătorii din stânga Nistrului
Cel mai mult, cetățenii din regiunea transnistreană își doresc pace, deși unii locuitori din orașul Rîbnița recunosc că au votat împotriva aderării R. Moldova la Uniunea Europeană din cauza „legilor LGBT”. Mulți dintre cetățenii întâlniți pe podul care leagă Rîbnița de Rezina au pledat pentru unirea malului stâng al Nistrului cu malul drept. Totuși, am întâlnit și alegători din regiunea transnistreană care speră să trăiască într-o Moldovă europeană. Rezultatele finale înregistrate la secțiile de votare deschise pentru locuitorii din regiunea separatistă transnistreană arată că circa 30% au votat cel mai mare partid proeuropean care a acces în Parlament.
Am ajuns pe podul ce leagă orașul Rîbnița de orașul Rezina la primele ore ale dimineții. Puțin trecut de ora 10:00, podul era plin-ochi de automobilele alegătorilor din stânga Nistrului care mergeau spre Rezina, la secțiile de votare deschise pentru aceștia.
Serghei merge la votare singur, așa cum soția locuiește și muncește în Chișinău. Întrebându-l ce viitor își dorește pentru R. Moldova, acesta vorbește despre reunificare.
„Să nu existe steaguri-curcubeu (steaguri LGBT) prin Moldova”
„Eu cred că trebuie să ne unim, într-un final”, dar are și o condiție – „desigur, dacă Moldova nu se va grăbi să meargă spre Uniunea Europeană.” Bărbatul spune asta, adăugând că fiul său locuiește în Praga, Cehia. Deși fiul îi povestește că „traiul în Praga e bun și frumos”, Serghei refuză să se vadă european. „E de vină vârsta, cred”, mărturisește Serghei.
Și Mihail merge singur spre secția de votare. „Familia a văzut că e rând mare pe pod și nu a vrut să meargă”, explică acesta. Bărbatul spune că votează pentru pace – „pentru ca în țară să nu fie război și ca să nu existe steaguri-curcubeu prin Moldova”. Un alt alegător, Igor, spune că își va da votul măcar pentru stabilitate: „Mi-aș dori și multe schimbări, dar acestea nu se vor împlini, așa că vreau măcar stabilitate.”
Și Vladimir merge singur spre Rezina. Bărbatul spune că își va da votul pentru pace, liniște și pentru ca soția și copiii lui să aibă de lucru acasă.
„Demult trebuia să fie rezolvată problema transnistreană”
Serghei (vorbitor de limba română, n.r.) spune că cel mai mult își dorește „ca malurile Nistrului să nu mai fie despărțite”.
„Noi toți avem cetățenie moldovenească. Nu e de vină omul, e de vină politica pe care o face stângul și dreptul. Nu s-au așezat la masă să discute, să hotărască pentru țara noastră, nici în ultimii patru, nici în toți cei 34 de ani. Noi, oamenii, nu hotărâm nimic – nici la Chișinău, nici în regiunea transnistreană. Demult trebuia să fie rezolvată problema transnistreană”, susține acesta.
„Malurile trebuie unite, malurile trebuie să se unească cum au fost pe timpuri, să fie o Moldovă unică”, mai accentuează bărbatul. Întrebat despre armata Rusiei care staționează în regiune, bărbatul răspunde „că este un conflict artificial, pentru ca cineva să-și facă interesele, dar au interese și partea stângă, și partea dreaptă.”
Și Alexandru e de aceeași părere: „Acestora de aici li-i convenabil să prostească poporul aici, iar celor de acolo, din Chișinău, li-i convenabil să prostească oamenii acolo.” Astfel, el își va da votul pentru „unirea țării”.
Victor își dorește pace, dar este împotriva „LGBT din Uniunea Europeană”.
„Eu sunt pentru stabilitate și pace, dar nu aș vrea să aducem prea mult nou în Moldova din Europa, acesta e minusul. Este ceva cu ce eu sunt împotrivă. Acolo e bine, oamenii sunt buni. Merg des acolo, lucrez, dar este ceva ce eu nu pot accepta – LGBT, aceasta e o prostie, e prostie foarte mare”, consideră bărbatul.
„Trebuie să alegem calea europeană”
Maria e vorbitoare de limba română și muncește în Italia. Femeia consideră că „pacea, sănătatea și prosperitatea pot fi atinse prin alegerea căii drepte”.
„Trebuie să alegem calea europeană. Noi am văzut viața în Europa, aceștia de aici nu au văzut-o și nu știu”, consideră femeia.
Tot pe pod, deja la întoarcerea de la vot, am întâlnit două profesoare de la Liceul Teoretic „Evrika” din Rîbnița, liceu cu predare în limba română. Profesoarele au recunoscut că au votat pentru parcursul european al țării.
„Parcursul european trebuie să nu fie oprit, trebuie să ajungem acolo unde va fi bine și pentru urmașii noștri, să promovăm valorile naționale, cultura noastră și tot ce este bine, frumos și sfânt pe acest pământ”, spune una dintre ele.
Femeia ne spune că o bună parte din regiunea transnistreană crede ca ea.
„Și la noi sunt oameni care privesc real la lucruri, care înțeleg și vor un viitor bun pentru întreg spațiul R. Moldova, pentru ambele maluri – și cel drept, și cel stâng al Nistrului”, a menționat profesoara.
Pe Victor și soția sa i-am întâlnit la capătul cozii de mașini. Acesta ne-a spus foarte limpede că își dorește un viitor european pentru copiii săi.
„Vreau copiii mei să trăiască într-un viitor luminos, nu într-un trecut întunecat”, a argumentat el.
„Sunt din Rîbnița, muncesc la Moscova și am venit acasă să votez pentru aderarea europeană”
Pe Svetlana, la fel originară și locuitoare din Rîbnița, am întâlnit-o în Rezina după ce votase. Și ea spune că a votat pentru pace, pentru locuri de muncă, apoi ne întreabă dacă poate să spună că a votat și pentru integrarea europeană a țării. Din discuții am aflat că ea muncește la Moscova și a venit în țară special pentru această ocazie – să voteze.
„Am venit aici să votez în liniște pentru integrarea europeană a R. Moldova. Mi-e cam frică să votez acolo. Nu pot să dau multe detalii, nici nu am vrut să încerc să votez acolo. Am venit special pentru asta și trag nădejde că lumea e conștientă la Rîbnița”, ne-a mărturisit Svetlana.
Aproape 30% din voturile locuitorilor regiunii transnistrene – pentru PAS
Potrivit datelor preliminare oferite de Comisia Electorală Centrală, în regiunea transnistreană au votat puțin peste 12 mii de cetățeni. Pentru partidul de guvernământ, promotor al aderării R. Moldova la Uniunea Europeană, și-au dat votul aproape 30%, adică 3592 de alegători. Mai mult decât atât au obținut doar cei din Blocul „Patriotic” – puțin peste 50%.
De altfel, nu e prima dată când cetățenii regiunii transnistrene oscilează între Est și Vest, înregistrând progres pentru opțiunea europeană.
La referendumul constituțional privind aderarea R. Moldova la UE, tabăra NU a oferit un scor de 62,56%, adică 9713 alegători au votat împotriva includerii vectorului european în Constituție, în timp ce 37,44% – 5813 persoane, au optat pentru DA. Peste 5000 de cetățeni din regiune și-au dat votul pentru un candidat proeuropean și în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2024, când pentru Maia Sandu au votat 20,59% din cetățeni, adică 5383 de alegători. Cifrele sunt în creștere în comparație cu scrutinele din 2021 și 2019.
„Nivelul lor de trai este vizibil mai scăzut decât pe malul drept al Nistrului”
Irina Tabaranu, jurnalistă la portalul „Zona de securitate”, consideră că tendința de creștere a simpatizanților vectorului european din regiunea transnistreană este determinată de războiul din Ucraina, dar și de criza economică din regiune.
„Contextul în care trăiesc locuitorii din regiunea transnistreană s-a schimbat dramatic în ultimii ani, nu doar din cauza războiului de la hotar, de care se află în imediată apropiere, dar și pentru că nivelul lor de trai este vizibil mai scăzut decât pe malul drept al Nistrului.
Tot mai mulți oameni de acolo încep să înțeleagă că, în ciuda tarifelor mai mici la unele servicii comunale, traiul lor este mai dificil. Ei fac legătura între schimbările pozitive de pe malul drept și apropierea R. Moldova de Uniunea Europeană.
Nu putem să nu menționăm și proiectele realizate în ultimii ani de Uniunea Europeană inclusiv în regiune. Reconstrucția Cetății de la Tighina este, probabil, cea mai amplă investiție de acest fel și una dintre puținele inițiative inovative care a ajuns chiar și pe ecranele televiziunilor locale”, enumeră Irina Tabaranu.
„Dar este loc de mai bine”, susține jurnalista de la Zona de Securitate.
„Schimbările ar fi însă mult mai vizibile dacă autoritățile de la Chișinău ar fi pus un accent real pe comunicarea directă cu oamenii din regiune, nu doar cu liderii administrației separatiste. Prezența jurnaliștilor independenți în regiune ar fi permis, la rândul ei, o informare corectă și un contact mai strâns cu cetățenii. Din păcate, pasivitatea autorităților față de această parte a țării se reflectă și în scorul electoral. În prag de alegeri, vedem o mobilizare din partea lor, dar dacă această atenție ar fi constantă și proactivă, schimbările ar fi mult mai rapide”, a conchis Irina Tabaranu.
