Ion Ceban și alte două persoane, interzise în România | Procurorii cer 13 ani de închisoare pentru Tauber | Dodon, Vlah și Tarlev, din nou, la Moscova | Nume noi pe listele PAS la parlamentare | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Primarul capitalei, Ion Ceban, și alte două persoane publice din R. Moldova nu mai pot intra pe teritoriul României. Tot în această ediție vorbim despre un eveniment organizat la Moscova, la care au participat mai mulți acoliți ai fugarului Ilan Șor. În capitala Rusiei au fost, din nou, și Dodon, Vlah și Tarlev.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, tot el liderul Mișcării Alternativa Națională, parte a blocului politic Alternativa, a primit interdicție de intrare în România și în tot spațiul Schengen pentru o perioadă de 5 ani. Informația a fost dezvăluită de către Ziarul de Gardă și confirmată ulterior de Ministerul Afacerilor Externe de la București. Potrivit autorităților române, interdicția a fost impusă „din motive de siguranță națională”. Deși interdicția i-a fost aplicată de autoritățile române, Ion Ceban a acuzat partidul de guvernământ de la Chișinău de „răfuială politică”.
Ion Ceban, primarul general al municipiului Chișinău: „Ceea ce am văzut cu dvs. în spațiul public denotă un singur lucru: răfuială politică din partea Maiei Sandu și a regimului PAS, care nu au rezultate la nivel de țară și inventează tot felul de tertipuri pentru a se menține la guvernare. Este o înțelegere între prima persoană de aici – președintele țării – și președintele României. De ce se întâmplă? Pentru că cineva are de întors datorii”.
Reprezentanții administrației prezidențiale de la Chișinău au respins acuzațiile lansate de Ion Ceban.
Alături de primarul Chișinăului, alte două persoane fizice au fost interzise pe teritoriul României. Conform informațiilor obținute de Ziarul de Gardă, neconfirmate încă oficial, cele două persoane sunt fostul premier comunist Vasile Tarlev, în prezent președinte al unui partid afiliat lui Șor, și fosta jurnalistă de televiziune Natalia Morari.
Natalia Morari a confirmat, în cadrul unui interviu, că i-a fost aplicată interdicția, susținând însă că nu a primit încă un document oficial. Vasile Tarlev a calificat informația drept „un zvon”, deși un reprezentant al partidului „Viitorul Moldovei” a declarat anterior pentru ZdG că Tarlev a primit mesaje despre interdicție. Ministra afacerilor externe de la București, Oana Țoiu, a precizat pentru presa de peste Prut că măsura împotriva celor trei politicieni de la Chișinău a intrat în vigoare pe 9 iulie, fără a oferi alte detalii.
Oana Țoiu, ministra Afacerilor Externe, România: „Nu pot oferi mai multe detalii în acest moment legate de decizia de siguranță națională decât că ea este la un nivel de gravitate care a justificat interdicția de a intra pe teritoriul României și implicit pe tot spațiul Schengen”.
Voi ce părere aveți despre decizia autorităților române? Dar despre reacția celor trei politicieni? Scrieți-ne în comentarii.
Cu două luni și jumătate înainte de alegerile parlamentare din R. Moldova, liderii mai multor partide afiliate fugarului Ilan Șor s-au întrunit într-un așa-numit congres, la Moscova, unde și-au anunțat intenția de a participa la scrutinul din 28 septembrie. La eveniment au participat deputații Vasile Bolea, Marina Tauber, dar și oficiali ruși, printre care deputatul Dumei de Stat Leonid Sluțki. Oligarhul Ilan Șor a declarat că visează la o „unire cu Federația Rusă”.
Ilan Șor, liderul blocului „Victorie”, condamnat la 15 ani de închisoare: „Avem nevoie de o platformă comună cu Rusia pentru a rezolva probleme de securitate, economice, de politică externă și internă. Astăzi trebuie să restabilim ceea ce s-a distrus timp de 30 de ani”.
Reprezentanții Guvernului de la Chișinău au calificat evenimentul drept trădare de patrie, subliniind că făptașii vor răspunde în fața legii.
Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului R. Moldova: „Declarațiile de acolo nu sunt simple opinii, ci parte a unui scenariu deja binecunoscut de subminare a statului și a cetățenilor R. Moldova, scris după manualul de propagandă al Federației Ruse și pus în scenă cu participarea unor oficiali ai Federației Ruse”.
La două zile după evenimentul de la Moscova, Partidul Național Moldovenesc și Partidul Liberal au cerut organelor de drept din R. Moldova să investigheze acțiunile blocului „Victorie” și să interzică participarea acestuia la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Dragoș Galbur, președintele Partidului Național Moldovenesc, a declarat într-o postare pe Facebook că „cine își face agenda politică în birourile Kremlinului nu are ce căuta pe buletinul de vot la Chișinău”.
Tot săptămâna aceasta, liderii partidelor pro-ruse, Igor Dodon, Irina Vlah și Vasile Tarlev au fost din nou în Rusia. Aceștia s-au întâlnit la Moscova cu vicepremierul rus, Alexander Novak. Cei trei susțin că au mers la Kremlin pentru a discuta „relansarea relațiilor economice și energetice” cu Federația Rusă. Voi ce părere aveți despre aceste vizite repetate la Moscova ale unor politicieni din R. Moldova? Scrieți-ne în comentarii. Liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, a anunțat trei nume noi care ar urma să se regăsească pe listele formațiunii la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Aceștia sunt rectorul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Emil Ceban, vicecampioana olimpică Anastasia Nichita și fotbalistul Maxim Potârniche.
Igor Grosu, președintele Parlamentului: „Fiecare avem activitatea noastră, profesia noastră, dar atunci când situația o cere, și tocmai este cazul unei situații speciale pentru R. Moldova, crucial, ați luat o decizie curajoasă și importantă pentru dvs., dar și pentru întreaga noastră societate”.
Emil Ceban, rectorul USMF „Nicolae Testemițanu”: „Cu toții ne dorim o schimbare spre bine, iar schimbarea vine de la fiecare dintre noi. Decizia de a sprijini parcursul european al R. Moldova este una strategică și fundamentată, reflectând angajamentul meu personal față de viitorul prosper al țării și, în mod special, al educației și cercetării medicale și al sistemului național de sănătate în general”.
Anastasia Nichita, vicecampioană olimpică la lupte, campioană mondială și europeană: „Cine poate înțelege mai bine nevoile reale ale sportivilor, ale tinerilor, ale părinților și antrenorilor, dacă nu un sportiv care a trecut prin toate etapele acestui drum. Poate nu am experiență politică, dar am experiența trăirii realităților cu care se confruntă orice tânăr sportiv din țara noastră. Am fost în cantonamente și știu cum trebuie să fie o infrastructură europeană. Vreau ca, în următorii ani, aceste condiții să le avem acasă”.
Maxim Potârniche, fotbalist: „Nu m-am născut politician, nu mi-am dorit să ajung în Parlament, dar în ultimii ani a devenit imposibil să privesc calm cum minciuna, dezinformarea și mediocritatea infectează mințile oamenilor chiar de la tribuna Parlamentului. Nu ne mai putem permite să stăm deoparte”.
Procurorii cer ca deputata Marina Tauber, judecată pentru finanțarea ilegală a fostului partid Șor, să fie condamnată la 13 ani de închisoare și anunțată în căutare. Potrivit Europei Libere, în timpul pledoariilor finale, procurorul Ghennadi Epure a cerut ca Marinei Tauber să-i fie interzis să ocupe funcții publice, contabile și de partid timp de 5 ani și să-i fie confiscate 9,7 milioane de lei în folosul statului. Conform procurorilor, Marina Tauber a recepționat, în scopuri electorale, de la „grupul criminal organizat” condus de Ilan Șor, mijloace bănești de aproape 10 milioane de lei, dintre care peste 740 de mii de lei ar fi fost introduse în formularele privind donațiile din numele a 104 persoane fizice.
Cetățenii UE vor avea drept de ședere pe teritoriul R. Moldova pentru o perioadă mai mare de 90 de zile calendaristice, dacă nu vor prezenta pericol pentru securitatea națională, ordinea și sănătatea publică. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost adoptat, joi, de Parlament. Pentru a beneficia de dreptul de ședere pe o perioadă mai mare de 90 de zile, cetățenii europeni vor trebui să obțină o carte de rezidență, care va fi eliberată în termen de trei zile lucrătoare și va fi valabilă pentru o perioadă de 5 ani. Documentul mai prevede că aceste persoane vor avea acces liber pe piața muncii, vor avea dreptul la educație și la servicii medicale, beneficiind de aceleași condiții ca și cetățenii R. Moldova.
Pe 20 iulie, la Boldurești va avea loc votarea repetată pentru alegerea primarului comunei, a decis Comisia Electorală Centrală, care a luat act de decizia Curții de Apel Nord de a declara nul turul doi de scrutin desfășurat pe 1 iunie. Lupta pentru fotoliul de primar se va da din nou între Nicanor Ciochină, învinuit că a lovit mortal un copil de 14 ani și a părăsit locul accidentului, și candidatul independent Sergiu Bulicanu.
Organele de drept au efectuat pe 9 iulie percheziții la proprietarul companiei responsabile de construcția blocului din orașul Durlești, afectat la mijlocul lunii mai de un incendiu puternic. În urma descinderilor, au fost ridicate de la fața locului purtători de informații și alte probe relevante. Conform CNA, până în prezent au fost emise acte de dispoziție privind recunoașterea în calitate de bănuit a 10 persoane. Pe 16 mai, un incendiu puternic a cuprins mansarda unui bloc locativ de pe strada Tudor Vladimirescu din orașul Durlești. 16 persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Oamenii legii au depistat încălcări majore în toate etapele de realizare a blocului, printre care execuția lucrărilor neautorizate.
Începând cu 1 august, Statele Unite ale Americii vor impune tarife vamale de 25% pentru bunurile importate din R. Moldova. Pe 9 iulie, președintele american Donald Trump a expediat scrisori către Algeria, Brunei, Irak, Libia, Filipine și Moldova prin care anunță despre impunerea noilor taxe. În noaptea de 8 spre 9 iulie, armata rusă a desfășurat unul dintre cele mai mari atacuri cu rachete și drone din ultima perioadă asupra mai multor orașe ucrainene. Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat că zeci de drone de atac și rachete balistice rusești au vizat regiunile din vestul Ucrainei. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că atacul este „încă o dovadă că sunt necesare sancțiuni dureroase împotriva petrolului rusesc, care a pompat bani în mașina de război a Moscovei”.
Între timp, preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat marţi, în cadrul unei reuniuni a cabinetului său la Casa Albă, că a aprobat trimiterea armelor defensive americane către Ucraina. Trump s-a arătat nemulţumit de preşedintele rus Vladimir Putin, care nu a dat niciun semn până acum că ar intenţiona să facă paşi în direcţia păcii cu Ucraina.
Pe 8 și 9 iulie, la Chișinău a avut loc o conferință regională cu genericul „Banii în Politică – Bani, Securitate și Democrație: Apărarea integrității electorale în era digitală”. Evenimentul a reunit peste 100 de participanți din peste 55 de organizații, inclusiv autorități electorale din 9 țări, autorități naționale și din străinătate cu atribuții de control și supraveghere a finanțării politice, organizații non-guvernamentale naționale, din străinătate și internaționale, partide politice, organizații internaționale interguvernamentale, misiuni diplomatice acreditate la Chișinău, mass-media, experți în domeniul electoral. Ziarul de Gardă a fost prezent la eveniment și vă prezintă câteva opinii ale participanților.
Nicolae Besedovschi, veteran al războiului pentru independența și integritatea R. Moldova din anul 1992, care ani de zile a luptat prin instanțe, și-a primit în sfârșit automobilul blocat timp de 20 de ani în vamă. Acest lucru a fost posibil după operarea unor modificări la Codul Vamal. ZdG a adus cazul lui Nicolae Besedovschi în atenția publică în urmă cu trei ani. Ce spunea în acea perioadă veteranul de război, vedeți pe zdg.md.
