Gaz mai ieftin | Eliberarea lui Andronachi | Mărturiile lui Candu în dosarul „Kuliok” | Capul grupării „Patron”, reținut la Londra și sprijin financiar din partea SUA | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Gazele naturale se ieftinesc. Cât vom plăti în facturi, vă spunem în această ediție. Tot astăzi vorbim despre eliberarea din arest a lui Vladimir Andronachi, despre reținerea „hoțului în lege” Nicu Patron, dar și despre mărturiile lui Andrian Candu în dosarul „Kuliok”, în care este vizat fostul președinte Igor Dodon. Cine ar fi organizat, potrivit lui Candu, întâlnirea în timpul căreia Plahotniuc i-a transmis lui Dodon celebra pungă neagră, aflați în această ediție a Săptămânii de Gardă.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Consumatorii casnici vor plăti 14 lei și 42 de bani pentru un metru cub de gaze naturale, cu doi lei și 32 bani mai puțin decât actualul tarif. Decizia a fost adoptată marți de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. Ieftinirea a fost posibilă în urma reducerii costurilor de achiziție a gazelor. Tariful aprobat de ANRE este mai mic decât cel înaintat de compania de stat „Energocom”, care propunea un preț de 15 lei și 25 de bani per metru cub pentru anul 2026. Noul preț al gazele naturale a intrat în vigoare începând cu 4 februarie, odată cu publicarea deciziei în Monitorul Oficial al R. Moldova.
Statele Unite ale Americii vor oferi R. Moldova un sprijin financiar de 36,5 milioane de dolari pentru consolidarea securității naționale. Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău precizează că R. Moldova este singurul stat din Europa de Est și Eurasia menționat explicit în National Security and Department of State Appropriations Act, act normativ adoptat de Congresul SUA și promulgat de președintele american Donald Trump.
Banii vor fi direcționați către consolidarea securității energetice și cibernetice, creșterea rezilienței, precum și alte domenii ce țin de siguranța națională. Autoritățile de la Chișinău subliniază că această alocare demonstrează „angajamentul constant al SUA pentru sprijinirea R. Moldova într-un context regional marcat de multiple provocări”.
Vlad Kulminski, ambasadorul R. Moldova în SUA: „Datorită vizitelor oficialilor de rang înalt în Statele Unite, R. Moldova are parteneriate solide cu SUA în mai multe domenii, inclusiv în domeniul securității naționale. Domnul președinte al Parlamentului, domnul viceprim-ministru, ministru de externe, domnul ministru al energiei au avut discuții intense la Washington, iar ca rezultat R. Moldova are o alocare de 36,5 milioane de dolari pentru securitatea națională”.
În această săptămână, președinții parlamentelor statelor baltice au efectuat o vizită oficială la Chișinău. În cadrul unei conferințe de presă cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, oficialii și-au reafirmat sprijinul pentru parcursul european al R. Moldova, subliniind că integrarea europeană este „o oportunitate unică, într-un context geopolitic unic”. Igor Grosu a anunțat că autoritățile din Estonia își vor deschide o ambasadă la Chișinău în a doua jumătate a anului 2026.
Igor Grosu, președintele Parlamentului R. Moldova: „Pentru R. Moldova, statele baltice nu sunt doar parteneri, ci un reper și un exemplu de curaj și consecvență. De fiecare dată când vorbim despre aderarea la UE, privim firesc spre dumneavoastră, pentru că știți ce înseamnă să ieși dintr-o zonă gri a istoriei, să rupi dependențe, să reformezi instituții și să alegi ferm libertatea”.
Lauri Hussar, președintele Riigikogu al Republicii Estonia: „Vreau să vă asigur că, în conformitate cu ceea ce ați făcut deja, într-adevăr aparțineți marii familii europene. Acolo este locul R. Moldova și, prin urmare, tot ce ați întreprins deja pentru grăbirea procesului de integrare europeană este extraordinar. Vreau să vă încurajez să mergeți pe calea reformelor, să întreprindeți pași în continuare”.
Daiga Mieriņa, președinta Saeimei Republicii Letonia: „R. Moldova este parte a familiei europene. Vă vedem ca parte componentă a Europei, vrem să continuăm să lucrăm împreună și să vă ajutăm să vă integrați cât mai curând”.
Juozas Olekas, președintele Seimasului Republicii Lituania: „Este o oportunitate unică acum pentru țara dumneavoastră într-un context geopolitic unic și dorința dumneavoastră de a avea un continent european unit. Vrem să susținem cu tot dinadinsul parcursul dumneavoastră. În 2027, Lituania va prelua președinția rotativă a Consiliului UE și extinderea UE va fi în topul agendei noastre”.
Ulterior, demnitarii din cele trei state baltice au avut o întrevedere cu președinta Maia Sandu, au efectuat o vizită la Călărași și au susținut discursuri în cadrul ședinței solemne a Parlamentului din 3 februarie.
Pe 2 februarie, la Judecătoria Chișinău, a avut loc ultima ședință de judecată înainte de pronunțarea sentinței în dosarul fostului primar de Boldurești, Nicanor Ciochină, învinuit că a lovit mortal un copil și a fugit de la fața locului.
În ultimul său cuvânt în fața instanței, inculpatul a luat la rost jurnaliștii, i-a spus procurorului de caz că ar trebui să-i fie rușine de probele prezentate și s-a plâns de condițiile din Penitenciarul nr. 13, unde se află încarcerat preventiv într-un alt dosar penal. În replică, procurorul Dumitru Botnaru a afirmat că nu are motive de rușine, iar Raisa Ciurel, mama copilului decedat, a declarat că așteaptă o decizie corectă. Sentința în acest dosar urmează să fie pronunțată pe 27 februarie 2026, la doi ani de la accidentul rutier în urma căruia a murit un adolescent de 14 ani.
„Hoțul în lege” Ivan Gușan, cunoscut sub numele de „Nicu Patron” a fost reținut la Londra de forțele de ordine. Presa britanică scrie că acesta se afla într-o mașină de lux, cu șofer, împreună cu familia sa. Informația a fost confirmată pentru Ziarul de Gardă de Inspectoratul General al Poliției. „Nicu Patron” a fost reținut în baza unui mandat european de arest, fiind condamnat în Franța la 10 ani de închisoare și amendat cu 300 mii de euro, în urma unei operațiuni comune a autorităților din R. Moldova, Franța și România. Oamenii legii de la Chișinău informează că au solicitat detalii de la autoritățile britanice.
În Franța, Ivan Gușan a fost găsit vinovat de jaf armat, extorcare prin violență, crimă organizată, contrabandă, spălare de bani și apartenență la un grup infracțional organizat. Cetățean moldovean, Gușan este considerat liderul rețelei criminale „Patron”, cu legături cu mafia rusă. Gruparea a apărut în R. Moldova la începutul anilor 2000 și s-a extins ulterior în Europa. În 2023, acesta a fost dat în urmărire de autoritățile de la Chișinău într-un dosar de șantaj de 5 milioane de lei, iar anterior a fost condamnat în Italia, în dosarul „Caracatița”.
Ministerul Finanțelor cere recuperarea, din conturile oligarhului Vladimir Plahotniuc, judecat în dosarul „Frauda bancară”, a unui prejudiciu în valoare de 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Totodată, instituția solicită aplicarea unei dobânzi anuale de 5% la suma imputată lui Plahotniuc, calculată începând cu 4 octombrie 2016, data la care cele 13,4 miliarde de lei sustrase din sistemul bancar au fost transferate în sarcina cetățenilor. O astfel de solicitare a fost înaintată în cadrul ședinței din 3 februarie, care s-a desfășurat în absența inculpatului Plahotniuc. Până la momentul depunerii acțiunii civile de către Ministerul Finanțelor, dobânda aferentă prejudiciului provocat de Plahotniuc se ridica la 18,7 milioane de dolari și 1,7 milioane de euro.
Lucian Rogac, unul dintre avocații lui Plahotniuc, a declarat că reprezentanții Ministerului Finanțelor „doar au făcut un copy-paste din învinuirea înaintată de procurori, fără a face o analiză”. Conform Procuraturii Anticorupție, în dosarul „Frauda bancară”, episodul Plahotniuc, au fost aplicate sechestre pe bunuri de peste 1,1 miliarde de lei. În această săptămână, au avut loc noi ședințe de judecată în dosarul „Kuliok”, desfășurate în absența inculpatului Igor Dodon, care este în prezent deputat. La ședința de miercuri, procurorul Vitalie Codreanu a prezentat capetele de acuzare înaintate pe numele lui Igor Dodon. Avocații fostului președinte au catalogat acuzațiile drept „vagi și abstracte”.
Pe 4 și 5 februarie au fost audiați mai mulți martori ai acuzării, printre care deputatul PAS Lilian Carp, fostul președinte al PDM Dumitru Diacov, fostul ambasador al R. Moldova în Federația Rusă, Andrei Neguța, fostul prim-ministru Pavel Filip și ex-președintele Parlamentului Andrian Candu. Conform TV8, Andrian Candu a declarat că filmarea cu sacoșa neagră ar fi fost făcută în sediul Partidului Democrat și bănuiește că cel care ar fi organizat-o ar fi fost nașul său, Vladimir Plahotniuc. Candu susține că filmarea ar fi fost făcută în sala de la ultimul etaj al sediului partidului, acolo unde nu aveau acces toate persoanele.
Fostul deputat democrat Vladimir Andronachi, reținut în septembrie 2025 într-un dosar de spălare de bani în proporții deosebit de mari, a fost eliberat din arest la sfârșitul lunii ianuarie. Informația a devenit publică abia pe 2 februarie, după un comunicat al Curții de Apel Centru. Instanța de apel a respins demersul procurorului Nicolae Busuioc privind prelungirea arestului preventiv, a anulat decizia judecătorului de instrucție, inclusiv controlul judiciar, și a dispus eliberarea inculpatului. Curtea de Apel a motivat decizia prin faptul că demersul procurorului de caz a fost depus cu depășirea termenului legal, ceea ce a împiedicat examinarea temeiurilor pentru prelungirea arestului. În prezent, Andronachi are interdicție de a părăsi țara. De cealaltă parte, procurorul Nicolae Busuioc susține că decizia instanței este ilegală și că ar fi fost adoptată pentru a acoperi o eroare comisă pe 31 decembrie 2025, când perioada 24–31 decembrie, în care Andronachi s-a aflat în arest la domiciliu, a fost inclusă în termenul de 30 de zile de arest preventiv.
Organele de drept au efectuat, joi, acțiuni de urmărire penală la mai mulți administratori de insolvabilitate, cumpărători și la sediul Uniunii Administratorilor Autorizați. Acțiunile au avut loc într-un dosar de abuz în serviciu, care ar fi dus la cauzarea unor prejudicii materiale în proporții deosebit de mari persoanelor ce au investit în construcția unui bloc locativ din municipiul Chișinău. Potrivit CNA, apartamentele care urmau să fie transmise investitorilor la finalizarea lucrărilor de construcție ar fi fost înstrăinate fără notificarea acestora. În urma descinderilor, au fost ridicate documente, inclusiv contracte de investiții, acte contabile și dispozitive electronice. Persoanele vizate urmează a fi cercetate în stare de libertate.
Condițiile meteorologice nefavorabile au continuat să creeze dificultăți locuitorilor din toate raioanele țării și în această săptămână. Mai multe persoane au fost transportate la spital cu traumatisme provocate de ghețuș. Pe 5 februarie, un bărbat de 43 de ani și-a pierdut viața într-un accident rutier produs în raionul Orhei. Șoferul a pierdut controlul volanului, a derapat, s-a ciocnit cu un camion, după care automobilul s-a răsturnat într-un șanț de scurgere a apei. În aceeași zi, patru autospeciale ale pompierilor au ajuns cu întârziere la intervenția pentru stingerea unui incendiu în localitatea Ulmu. Pe traseu, o autospecială a derapat și a ieșit pe acostament, iar un microbuz cu 23 de pasageri a deraiat și a lovit autospeciala de intervenție. În urma impactului, cinci persoane au fost rănite, iar pompierii au fost nevoiți să ajungă pe jos la locul incendiului din localitatea Ulmu.
Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul va fi absorbită în structura Universității Tehnice a Moldovei, urmând să fie instituit Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu”. Proiectul de hotărâre, criticat de o parte a mediului academic, a fost aprobat de Guvern pe 4 februarie. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a subliniat că sediul universității va rămâne la Cahul, iar pentru dezvoltarea Centrului Universitar, statul va aloca anual, timp de patru ani, cel puțin 10 milioane de lei pentru investiții în infrastructură și dotări.
Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării: „Am luat această decizie de integrare anume cu UTM dintr-un motiv foarte simplu. Pe lângă Universitatea de Medicină, aceasta este universitatea cu cele mai multe resurse disponibile și, totodată, are un profil care cred că este necesar sudului Moldovei și care va contribui la dezvoltarea economică. Înțeleg că această decizie nu este una care să fie susținută unanim. Orice decizie de reorganizare întotdeauna trezește îngrijorări și anxietate. Sunt sigur că în timp vom demonstra că obiectivele declarate vor fi realizate”.
Milioane de ucraineni se confruntă în continuare cu frigul și lipsa energiei electrice. Criza energetică a fost agravată de recentele lovituri ale armatei dictatorului rus Vladimir Putin. Atacurile cu drone au vizat în special Kievul, Harkivul și Zaporijjea, lăsând în urmă morți și răniți. Mai multe clădiri rezidențiale, grădinițe și spitale au fost avariate. Tot în această săptămână, în zilele de 4 și 5 februarie, la Abu Dhabi au avut loc negocieri între Ucraina și Rusia, mediate de Statele Unite. În urma acestora, părțile au convenit asupra unui schimb de prizonieri, câte 157 de fiecare parte. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat că majoritatea ucrainenilor eliberați se aflau în captivitate rusă încă din primele luni ale războiului, declanșat în 2022.
Majoritatea instituțiilor publice din țară își gestionează finanțele și bazele de date utilizând un software rusesc – 1C. Asta deși Rusia este principala amenințare la adresa R. Moldova, conform Strategiei de securitate a țării noastre. 1C este „un monopolist pe piața de software-uri contabile” din R. Moldova, spun antreprenorii care încearcă să dezvolte soluții locale alternative. Fondatorul 1C este periodic invitat la discuții la care participă și Vladimir Putin.
Pe o altă platformă rusească – TrueConf – se desfășoară ședințele de judecată online.
