Dronă cu explozibil | Bani UE pentru R. Moldova | Proces penal după poluarea Nistrului | Detalii noi despre cazul contrabandei cu armament | Dosarul „Kuliok” | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
R. Moldova a demarat negocierile tehnice pentru toate capitolele de aderare la Uniunea Europeană. Ce înseamnă acest pas pentru țara noastră, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi vorbim despre drona cu explozibil descoperită în raionul Ștefan Vodă. Vă vom spune și motivul pentru care ambasadorului agreat al Federației Ruse în R. Moldova i-a fost prezentat, la propriu, un recipient cu apă contaminată din Nistru.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
R. Moldova urmează să primească a doua tranșă din Planul de Creștere, în valoare de 189 de milioane de euro. Potrivit Comisiei Europene, 173 de milioane de euro din această sumă vor fi transferate direct în bugetul de stat, iar alte 16 milioane de euro vor finanța proiecte din R. Moldova prin intermediul Platformei de Investiții pentru Vecinătate. Banii sunt acordați în urma evaluării pozitive realizate de Comisia Europeană asupra celor 24 de etape îndeplinite de R. Moldova în cadrul Mecanismului de reformă și creștere. „Reformele implementate aduc beneficii reale, de la reducerea birocrației – la servicii online mai bune și un mediu mai curat”, a declarat comisara pentru extindere, Marta Kos.
Totodată, pe 17 martie, R. Moldova a dat startul negocierilor tehnice pentru toate cele 33 de capitole de aderare la Uniunea Europeană. Astfel, în această săptămână au fost deschise discuțiile tehnice și pentru ultimele trei grupuri de capitole: Competitivitate și creștere incluzivă, Agenda verde și conectivitate, precum și Resurse, agricultură și coeziune.
Marta Kos, comisara europeană pentru extindere: „R. Moldova trebuie, de asemenea, să continue să insiste asupra elementelor de bază: instanțe corecte, mai puțină corupție și instituții publice puternice și responsabile, fără acestea, nimic altceva nu contează. Acestea sunt bazele aderării la UE și ale prosperității pe termen lung a Moldovei”.
Viceprim-ministra pentru integrare europeană a explicat importanța lansării negocierilor tehnice pentru toate capitolele de aderare la UE.
Cristina Gherasimov, viceprim-ministra pentru integrare europeană: „Deschiderea tuturor grupurilor de negocieri cât mai curând posibil ar transmite un semnal puternic cetățenilor noștri și celor care încearcă să destabilizeze regiunea noastră, arătând că parcursul european al R. Moldova este previzibil și ireversibil”.
R. Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea la UE pe 23 iunie 2022. Ulterior, în decembrie 2023, Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare.
O dronă de tip Gheran-2 a fost găsită, marți, în satul Tudora, raionul Ștefan Vodă, la circa 2 km de frontiera cu Ucraina. Potrivit Poliției de Frontieră a R. Moldova, aparatul era activ și echipat cu încărcătură explozivă. Ulterior, drona a fost distrusă prin explodare controlată de către geniști, zona fiind securizată, iar riscul pentru populație eliminat. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că operațiunea de neutralizare a celor aproximativ 50 kg de explozibil „a fost una destul de dificilă”, în condițiile în care armata rusă continuă să îmbunătățească încărcătura explozivă a dronelor pentru a crește zona de distrugere. Ulterior, în noaptea de 18 martie, o altă dronă a survolat spațiul aerian al R. Moldova, fără a fi însă detectată de radare. Aparatul a fost distrus deasupra limanului, în afara teritoriului R. Moldova. De la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, pe teritoriul R. Moldova au fost identificate în repetate rânduri drone, unele dotate cu explozibili. Autoritățile recomandă cetățenilor să nu se apropie de obiecte suspecte și să anunțe imediat organele de drept.
Tot în această săptămână, ambasadorul agreat al Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Ozerov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău, în legătură cu atacul asupra Complexului Hidroenergetic „Novodnestrovsk” din Ucraina, care a dus la scurgeri de produse petroliere în râul Nistru. În cadrul întrevederii, acestuia i-a fost prezentat un recipient cu apa contaminată din Nistru. Ministerul de Externe a subliniat că „astfel de acțiuni cu impact transfrontalier major pun în pericol mediul, securitatea alimentării cu apă, sănătatea cetățenilor R. Moldova și nu pot fi acceptate”. Potrivit autorităților, Nistrul asigură cu apă aproximativ 80% din populația țării și 98% din municipiul Chișinău. Între timp, Asociația Promo-LEX a depus la Procuratura Generală un denunț penal privind contaminarea râului Nistru în urma atacului rusesc, solicitând inițierea urmăririi penale, precum și evaluarea prejudiciului ecologic și material. Procurorii au dispus înregistrarea cauzei penale pentru a investiga circumstanțele care au dus la producerea poluării.
Joi, 19 martie, prim-ministrul Alexandru Munteanu a anunțat reluarea alimentării cu apă potabilă în municipiul Bălți și în raioanele Soroca, Sîngerei și Florești.
Alexandru Munteanu, prim-ministrul R. Moldova: „Am luat această decizie în baza ultimelor analize, care confirmă că apa este în limite sigure pentru consum. Sănătatea oamenilor a fost și rămâne prioritatea noastră. Știu că aceste zile au fost dificile. Vă mulțumesc pentru răbdare. Mulțumesc și echipelor din teren care au lucrat fără oprire pentru ca oamenii să aibă apă. Intervențiile de la stația Cosăuți și din localități au dat rezultate. Alimentarea este reluată etapizat, cu control strict la fiecare etapă. Filtrele instalate rămân în funcțiune, iar echipele rămân în teren pentru monitorizare continuă și intervenție rapidă, dacă va fi necesar”.
ZdG a fost la Soroca, precum și în satul Cureșnița, unde au fost instalate baraje de protecție pe Nistru. Ce spun locuitorii din nordul țării despre această criză ecologică și cum evaluează experții acțiunile întreprinse de autorități, aflați dintr-un material publicat pe zdg.md.
La Curtea Supremă de Justiție a fost reluată, după o pauză de aproape trei săptămâni, examinarea probelor în dosarul „Kuliok”, în care este inculpat fostul președinte al R. Moldova, actualul deputat socialist Igor Dodon. În ședințele de judecată din 17 și 18 martie, desfășurate în lipsa lui Dodon, au fost audiați mai mulți martori ai apărării, printre care Maxim Lebedinschi, fost consilier în perioada mandatului prezidențial al lui Igor Dodon, precum și foștii deputați socialiști Alexandru Jolnaci și Ghenadi Mitriuc. Potrivit TV8, Maxim Lebedinschi a declarat în fața judecătorilor că era apropiat de Igor Dodon și că a auzit discuții în care fostul vicepreședinte al Partidului Democrat, Serghei Iaralov, unul dintre apropiații lui Vladimir Plahotniuc, l-ar fi amenințat pe Igor Dodon în iunie 2019, în contextul în care nu se reușea constituirea unei majorități parlamentare. Lebedinschi a mai spus că el și colegii săi erau urmăriți de SIS, CNA și Poliție, însă a refuzat să ofere detalii presei. Ulterior, au fost audiați și Ghenadi Mitriuc, Mihail Paciu și Oleg Cuciuc, foști și actuali membri ai PSRM. Petru Iarmaliuc, unul dintre procurorii de caz, a declarat că apărarea nu are dovezi pentru a-și susține poziția și consideră că afirmațiile membrilor PSRM nu ar avea vreo relevanță.
Fostul șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, judecat într-un dosar de trădare de patrie, rămâne sub control judiciar pentru încă 60 de zile. Decizia a fost luată de magistratul Judecătoriei Chișinău, Veaceslav Cernalev, în ședința din 18 martie, desfășurată din nou în absența inculpatului, care invocă probleme de sănătate. Procurorul de caz, Dumitru Ștefîrță, a declarat pentru ZdG că apărarea nu a prezentat în instanță documente medicale care să confirme în mod „cert” imposibilitatea prezenței inculpatului. Avocatul lui Ion Creangă susține însă că starea de sănătate a clientului său este „foarte precară” și că medicii „nu pot oferi o apreciere clară” privind participarea acestuia la ședințele de judecată. Ion Creangă a fost reținut în iulie 2024, în timpul unei întâlniri cu cetățeanul rus Dmitri Kelov. Potrivit RISE Moldova, la fața locului au fost găsiți 500 de dolari, iar în apartamentul său – încă 1 100 de dolari. În geanta diplomatului rus se afla proiectul Strategiei naționale de apărare a Moldovei pentru perioada 2024–2034. Procurorii susțin că banii ar fi fost oferiți în schimbul unor informații, însă Ion Creangă respinge acuzațiile și se declară nevinovat.
Dosarul penal privind contrabanda cu armament de la punctul de trecere Leușeni–Albița se află „într-un stadiu avansat de investigare”, au declarat pentru ZdG reprezentanții Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Conform procurorilor, în prezent, cinci persoane au statut de învinuit în cauza privind camionul cu armament depistat la frontieră. Acestea se află în continuare în arest preventiv. Organele de drept urmează să obțină rezultatele expertizei informaționale a telefoanelor mobile, precum și concluziile analizelor dispuse de partea română asupra obiectului contrabandei. Amintim că un camion încărcat cu armament a fost oprit pe 20 noiembrie 2025 la vama Albița. Deși în acte încărcătura figura drept „elemente metalice”, în realitate camionul condus de un cetățean al R. Moldova transporta mai multe tipuri de arme de contrabandă.
Primărița orașului Durlești, Eleonora Șaran, vizată într-un dosar privind înstrăinarea ilegală a unor terenuri, rămâne în arest în penitenciar. Decizia a fost luată de magistrații Curții de Apel Centru, care au respins recursul depus de avocatul acesteia. Eleonora Șaran a fost reținută pe 27 februarie, în urma unor percheziții. În aceeași cauză, pe lângă primăriță, figurează și viceprimarul Mihail Enachi, ingineri cadastrali, consilieri locali, precum și beneficiari ai terenurilor. Potrivit Centrului Național Anticorupție, prejudiciul estimat ar depăși 15 milioane de lei. Avocatul Eleonorei Șaran a declarat, într-o conferință de presă, că „nu există absolut nicio probă care să demonstreze vinovăția” clientei sale și că aceasta „este gata să ofere tot suportul anchetei”.
Primarul orașului Căușeni, Alexandru Donțu, și un reprezentant al unui agent economic au fost reținuți miercuri într-un dosar de abuz în serviciu și corupție, după percheziții efectuate pe 18 martie la sediul Primăriei Căușeni, inclusiv în biroul primarului și al unor angajați, dar și la sediile și oficiile unor agenți economici. Potrivit CNA, primarul este suspectat că ar fi pretins, acceptat și primit mită în valoare de 89 300 de lei din suma unui contract acordat anterior de către administrația locală unei companii. În urma descinderilor, au fost ridicate documente, dispozitive de stocare a informației și alte probe relevante pentru cauza penală.
Directorul Spitalului Raional Hîncești, Petru Ciubotaru, care nu a sesizat autoritățile despre tentativa de suicid a Liudmilei Vartic din noiembrie 2025, când aceasta a fost internată pentru două zile, a depus cerere de demisie. Anunțul a fost făcut miercuri de ministrul Sănătății, Emil Ceban, după ședința Cabinetului de miniștri, menționând că Ciubotaru și-a asumat responsabilitatea pentru acest incident. Recent, Petru Ciubotaru a declarat pentru TV8 că nu a raportat cazul autorităților, deoarece pacienta nu prezenta semne de violență domestică și nu s-a plâns. Potrivit acestuia, femeia a fost adusă la spital de soț cu intoxicație medicamentoasă, iar starea ei s-a ameliorat rapid. Ciubotaru afirmă că pacienta a cerut ca situația să nu fie raportată, de teamă că i-ar afecta imaginea profesională.
Liudmila Vartic, soția fostului vicepreședinte al raionului Hîncești, Dmitri Vartic și mamă a două fetițe, a murit pe 3 martie 2026, după ce a căzut de la etajul 11 al unei clădiri din capitală, unde locuia împreună cu mama sa. Cazul decesului este investigat în baza Codului penal, articolul care vizează violența în familie cu determinare la sinucidere. În noaptea de 18 spre 19 martie, armata lui Putin a lansat un atac masiv cu drone asupra regiunii Odesa. Autoritățile militare ucrainene au raportat că mai multe blocuri de locuințe au fost lovite, provocând distrugeri. Între timp, autoritățile spaniole au anunțat un pachet de ajutor militar în valoare de 1 miliard de euro pentru Ucraina în 2026. Sprijinul va fi orientat în special spre producția comună cu industria de apărare din Ucraina.
Fostul vicepreședinte al Partidului Democrat, Serghei Iaralov, a dispărut din spațiul public în 2019, odată cu fuga oligarhului Vladimir Plahotniuc din R. Moldova. A apărut însă în vizorul procurorilor, în dosarul „Kuliok”, unde figurează alături de Plahotniuc. Acesta este singurul dosar în care apare cel care era numit „mâna dreaptă a oligarhului”. Urmăriți în continuare un fragment din emisiunea Ora Dosarelor pentru a afla de ce n-a fost niciodată anunțat în căutare internațională Serghei Iaralov. Materialul integral poate fi găsit pe canalul de youtube al Ziarului de Gardă.
