De ce au fost reținuți Andronachi și Osipov? | Pensii și indemnizații | Detalii noi despre cazul Liudmilei Vartic | Stare de urgență | „Ultimul cuvânt” al lui Plahotniuc în dosarul „Frauda bancară” | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Loviturile Rusiei asupra infrastructurii energetice a R. Moldova de pe teritoriul Ucrainei au împins țara noastră într-o nouă stare de urgență în sectorul energetic. Care sunt argumentele autorităților, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Vorbim și despre reținerea fostului deputat democrat Vladimir Andronachi și a fostului vicepremier Victor Osipov, vă aducem detalii noi despre cazul Liudmilei Vartic și vă spunem când își va afla sentința Vladimir Plahotniuc în dosarul „Frauda bancară”.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Începând cu 25 martie, în R. Moldova a fost declarată stare de urgență în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile. Decizia a fost luată în urma atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice din sudul Ucrainei, aflată inclusiv în proprietatea R. Moldova. Linia electrică Vulcănești–Isaccea, una dintre principalele rute de import al energiei electrice în R. Moldova, care asigură aproximativ 70% din consumul total al țării, a fost avariată și scoasă din uz. Prim-ministrul Alexandru Munteanu, care a mers în plenul Parlamentului pentru a solicita instituirea stării de urgență, a subliniat că această măsură va permite autorităților să reacționeze rapid și să intervină pentru asigurarea securității energetice a R. Moldova.
Pentru instituirea stării de urgență au votat 72 de deputați din fracțiunile PAS, Alternativa, Democrația Acasă și Partidul Nostru. Comuniștii și socialiștii s-au abținut de la vot.
Alexandru Munteanu, prim-ministrul R. Moldova: „Vreau să fiu foarte clar: acționăm, pentru că în acest context regional nu putem construi siguranța pe ipoteze și teorii. Știu că vor exista întrebări. De ce stare de urgență? De ce acum? Vă răspund: pentru că fiecare oră contează, pentru că infrastructura este afectată, pentru că riscurile sunt reale și mari. Lucrăm în coordonare cu România și Ucraina”.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat cauzele care au dus la instituirea stării de urgență, menționând că lucrările de reparație a liniei electrice vor dura „între 5 și 7 zile”.
Dorin Junghietu, ministrul Energiei: „În seara zilei de 23 martie, în jurul orei 19:15, din cauza atacurilor rusești pe teritoriul Ucrainei, infrastructura noastră energetică, proprietatea R. Moldova, a fost afectată. Ce s-a întâmplat? Câteva drone «Shahed» au targetat infrastructura noastră energetică. Și, după cum vedem în această poză, acesta este efectul, linia noastră energetică, Isaccea – Vulcănești a avut de suferit. Sunt conductorii rupți, pe care compania Ukrenergo o să ne ajute să-i reparăm”.
Conducerea R. Moldova a condamnat incidentul. Președinta Maia Sandu a declarat că „Toate acestea nu sunt accidente, ci acțiuni deliberate ale Rusiei de a slăbi și a lăsa Moldova în întuneric”. La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a subliniat că atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice civile din Ucraina sunt „crime de război și scopul lor este să lăse în beznă și în întuneric mii de oameni. Este un atac direct și la adresa noastră, a R. Moldova”, a declarat oficialul. Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a declarat că R. Moldova va cere Federației Ruse despăgubiri pentru pagubele cauzate de atacul asupra liniei electrice de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești.
Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe al R. Moldova: „Prejudiciul este unul semnificativ și va trebui să vedem cum vom putea înainta o notă de plată, pentru că acest atac nu poate fi trecut cu vederea. Este un prejudiciu serios adus bunăstării R. Moldova și proprietății statului, inclusiv liniilor de înaltă tensiune. Mai întâi trebuie, desigur, să reparăm, după care vom face evaluarea și, pe canale diplomatice, vom cere despăgubiri din partea Federației Ruse”.
Criza energetică se extinde și pe piața de carburanți. Pe lângă scumpirea benzinei și motorinei din ultimele zile, pe 26 martie, în 238 din cele 614 stații PECO din R. Moldova, adică în peste o treime, nu se comercializa motorină. Stas Madan, director de program la Centrul Analitic Independent Expert Grup, a explicat că situația este determinată de doi factori principali: comportamentul consumatorilor, care și-au făcut plinul și au stocat suplimentar în canistre motorină, precum și dificultățile tot mai mari întâmpinate de importatori în asigurarea unor cantități suficiente. Autoritățile afirmă că iau măsuri pentru a diminua efectele crizei, dar avertizează că „trebuie să ne pregătim și pentru cele mai proaste scenarii”.
Fostul deputat democrat Vladimir Andronachi, care fusese eliberat din arest la sfârșitul lunii ianuarie într-un dosar de spălare de bani, a fost reținut din nou, pe 24 martie, într-o altă cauză, deschisă în 2021, ce vizează „crearea și conducerea unei organizații criminale”. Andronachi, un acolit al oligarhului Vladimir Plahotniuc, împreună cu alți complici, ar fi facilitat deschiderea magazinelor duty-free în regiunea transnistreană și ar fi fost implicat în mai multe scheme de contrabandă. Procurorul Alexandru Zugreanu a precizat pentru Jurnal.md că prejudiciul adus statului a fost de peste patru miliarde de lei. În același dosar a fost reținut și fostul vicepremier și ambasador al R. Moldova în Austria Victor Osipov, care are statut de învinuit pentru abuz în serviciu. În dosar figurează și Serghei Formusatîi, unul dintre suspecți. Joi, judecătorul de instrucție a admis demersul procurorilor și a dispus plasarea celor trei în arest preventiv pentru o perioadă de 30 de zile. În această săptămână au avut loc noi ședințe de judecată în dosarul „Frauda bancară”, episodul Vladimir Plahotniuc. Pe 23 martie, în cadrul pledoariilor, procurorul de caz a solicitat o pedeapsă de 25 de ani de închisoare pentru oligarh, acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în dosarul „Frauda bancară”. Procurorul Alexandru Cernei a invocat atât probele incluse în rechizitoriul de acuzare, cât și unele prezentate de apărare, făcând referire la mai multe declarații ale unor martori audiați la solicitarea lui Vladimir Plahotniuc, care ar confirma implicarea acestuia în fraudă. De cealaltă parte, apărarea a susținut că „această pedeapsă este mai degrabă dictată politic”.
Pe 25 martie, Vladimir Plahotniuc a avut ultimul cuvânt în instanță. Și de această dată, el s-a prezentat la ședință cu scheme, diagrame și documente. Referindu-se la cele două capete de acuzare privind spălarea banilor, Plahotniuc a spus că „este o mare însăilare de falsuri în rechizitoriu”. „Da, nu sunt sfânt, dar în acest dosar n-am nimic”, a afirmat oligarhul în fața instanței. Plahotniuc își va afla sentința în dosarul „Frauda bancară” pe 22 aprilie 2026.
Nicolae Botgros și-a depus mandatul de deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate. Într-un comentariu pentru ZdG, acesta a declarat că „arta și politica sunt departe una de alta”, menționând că motivul deciziei „nu este unul foarte complicat”. „Este clar ca bună ziua, unde este arta, unde este politica, sunt departe una de alta. Nu vreau să pierd ceea ce am mai scump și pentru ce am lucrat mai mult de 50 de ani”, a spus artistul. Anunțul lui Botgros a venit la mai puțin de două săptămâni după o investigație RISE Moldova, care arăta că Asociația „Lăutarii” a primit un teren pentru un „centru internațional folcloric”, dar ulterior proiectul s-a transformat într-un bloc locativ ai cărui beneficiari nu au legătură cu domeniul artistic. Botgros a declarat că decizia sa nu are vreo legătură cu investigația Rise Moldova.
Dosarele penale ale fostului procuror general Alexandr Stoianoglo, actual deputat în Parlamentul R. Moldova, sunt în continuare examinate la Judecătoria Chișinău și la Curtea de Apel Centru. Dosarul de la instanța de Apel, în care prima instanță îl achitase pe Stoianoglo, continuă să fie amânat de la o ședință la alta, după ce a fost redistribuit unei alte judecătoare, întrucât fosta judecătoare pe dosar, Oxana Robu, a fost eliberată din funcție. Într-un alt dosar, în care Stoianoglo este acuzat de încălcarea inviolabilității vieții private, a intervenit deja termenul de prescripție, astfel că Stoianoglo nu mai poate fi tras la răspundere penală. În dosarul privind abuzul de putere, legat de eliberarea din închisoare a controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, mai rămân de audiat doi martori ai apărării. Un articol amplu despre dosarele deputatului Alexandr Stoianoglo găsiți pe zdg.md.
Înstrăinarea a nouă rânduri de vie, câte doi ari fiecare, a dus la arestarea conducerii Primăriei Durlești. Primărița Eleonora Șaran, viceprimarul Mihai Enachi, alți angajați ai primăriei și de la cadastru, precum și cumpărătorii terenurilor, sunt acuzați că ar fi participat la o schemă de deposedare a primăriei de terenuri publice intravilane, provocând un prejudiciu estimat de procurori la circa 15 milioane de lei. Persoanele vizate sunt învinuite că ar fi falsificat extrase cadastrale și titluri de proprietate fără documente justificative, facilitând atribuirea ilegală a terenurilor. Ulterior, loturile ar fi fost vândute la un preț simbolic de circa 5 mii de euro, pentru ca apoi să fie revândute unor beneficiari reali cu sume între 38 și 39 de mii de euro, potrivit Centrului Național Anticorupție. Ziarul de Gardă a consultat mai multe documente ce arată neconcordanțe la atribuirea unor terenuri și a discutat cu câteva dintre persoanele vizate sau cu apărătorii lor. Mai multe detalii la subiect aflați dintr-un material publicat pe zdg.md.
Tot în această săptămână, organele de drept au efectuat percheziții în nordul și centrul țării, în cadrul a 20 de cauze penale pentru trafic și cumpărare de influență. Operațiunile au vizat documentarea unei scheme de colectare ilicită de bani de la transportatorii care operează curse naționale și internaționale, sub pretextul transmiterii banilor unor persoane publice, în schimbul protecției. Potrivit CNA, proprietarul unei rețele de transport ar fi cerut și primit bani de la diverși transportatori, invocând influență asupra unor funcționari publici. În schimbul banilor, acesta ar fi promis că funcționarii vor documenta superficial încălcările transportatorilor. În urma descinderilor, 10 persoane au fost reținute și escortate la sediul CNA pentru audieri. De asemenea, organele de drept au ridicat sume în diferite valute, care depășesc echivalentul a 120 000 de euro.
Reprezentanții Inspectoratului General al Poliției au făcute publice noi informații despre decesul educatoarei Liudmila Vartic. Potrivit lor, echipajul medical ajuns la locul decesului a fost audiat și a infirmat categoric informațiile apărute în spațiul public, potrivit cărora femeia ar fi fost deja moartă înainte de căderea de la înălțime. Referitor la fotografiile cu victima apărute în mediul online, polițiștii au precizat că acestea nu fac parte din materialele cauzei penale și că a fost identificată persoana care le-a realizat, aceasta fiind o locatară a blocului în care locuia Liudmila Vartic. Oamenii legii recomandă cetățenilor care dețin informații relevante despre caz să nu le distribuie public, ci să le comunice direct instituțiilor de drept, apelând Inspectoratul de Poliție Rîșcani din capitală sau ofițerul de urmărire penală la numărul de telefon afișat pe ecran.
Începând cu 1 aprilie 2026, pensiile și prestațiile sociale vor fi indexate cu 6,84%. Astfel, pensia minimă pentru limita de vârstă va fi de 3 264 de lei, pensia minimă pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani va ajunge la 3 525 de lei, iar pensia minimă de dizabilitate va varia între 1 632 și 2 448 de lei, în funcție de gradul de dizabilitate. Totodată, toate pensiile calculate conform legislației vor fi majorate cu o sumă fixă de 51 de lei și 33 de bani. În această săptămână, armata rusă a lansat un atac masiv cu drone asupra Ucrainei. În urma bombardamentelor din orașul Lviv, peste 30 de persoane au fost rănite, iar mai multe clădiri au fost avariate. Între timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu pentru agenția britanică de știri Reuters că Statele Unite au propus să ofere garanții de securitate Ucrainei, cu condiția ca Kievul să cedeze Rusiei regiunea Donbas. În acest mod, consideră Zelenski, președintele american Donald Trump continuă să adopte strategia de intensificare a presiunii asupra Ucrainei.
Au împărțit cărarea vieții cot la cot timp de 50 de ani. Spun că înțelepciunea, grija și respectul de care au dat dovadă ambii i-au unit și i-au ținut împreună în tot acest răstimp. Dragostea lor nu s-a arătat prin gesturi mari, ci prin lucrurile mărunte de zi cu zi, prin grija unul pentru altul.
