Cazul Liudmilei Vartic | Detalii noi despre crima din Beriozchi | Ceban rămâne interzis în spațiul Schengen | Alertă de poluare pe Nistru | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Primarul capitalei, Ion Ceban, rămâne interzis în România și-n spațiul Schengen. Mai multe detalii, în această ediție a Săptămânii de Gardă. Vorbim și despre cazul educatoarei Liudmila Vartic, care a căzut în gol de la etajul 11 al unei clădiri, dar și despre dosarul crimei de la Beriozchi, Anenii Noi. Vă aducem, de asemenea, ultimele informații despre alerta de poluare cu produse petroliere a râului Nistru, principala sursă de apă a capitalei, a municipiului Bălți și a localităților din zona estică a țării.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
„Extinderea Uniunii Europene nu poate aștepta. Într-o lume atât de instabilă, a lăsa națiunile democratice în zone gri este un risc pe care Europa nu și-l poate permite”. Acesta a fost mesajul transmis de președinta Maia Sandu în plenul Parlamentului de la Vilnius, cu ocazia aniversării a 36 de ani de la restabilirea independenței Lituaniei. În discursul său, șefa statului a vorbit despre războiul hibrid pe care Rusia îl duce împotriva R. Moldova, dar a venit și cu un apel.
Maia Sandu, președinta R: Moldova: „Nu cerem mai mult decât șansa pe care ați avut-o dumneavoastră. Nu cerem mai mult decât sprijinul pe care l-ați primit — inclusiv de la vecinii dumneavoastră nordici, care au fost alături de dumneavoastră când a contat. Poate că ați avut mai mult timp și erau timpuri de pace. În acele zile, noi nu am avut norocul să avem lideri care să ne arate drumul spre UE. Așa că recuperăm acum. Dar asta înseamnă să lucrăm în condiții de război, supuși destabilizării active, într-un moment în care lumea este mai instabilă ca oricând în ultimele decenii”.
În Lituania, Maia Sandu a avut întrevederi cu președintele Gitanas Nausėda, precum și cu prim-ministra Inga Ruginienė. Discuțiile au vizat parcursul european al R. Moldova și consolidarea securității în regiune.
Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, rămâne cu interdicție de a intra în România și-n întreg spațiul Schengen. Curtea de Apel București a respins, miercuri, cererea depusă de Ceban privind anularea acestei măsuri. Într-o postare pe Facebook, edilul a anunțat că va contesta decizia Curții de Apel, susținând în continuare că interdicția reprezintă „un caz strict politic”. Informația despre interdicția aplicată edilului capitalei a fost dezvăluită pe 9 iulie de către Ziarul de Gardă și confirmată ulterior de Ministerul Afacerilor Externe de la București. Alături de primarul Chișinăului, au mai fost interziși pe teritoriul României fostul premier comunist Vasile Tarlev, în prezent deputat și președinte al unui partid afiliat lui Șor, și fosta jurnalistă de televiziune Natalia Morari.
La aproximativ un an și jumătate de la trimiterea în judecată a fostului șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, dosarul în care este inculpat pentru trădare de patrie a fost repartizat unui alt judecător, iar examinarea urmează să fie reluată de la început. Potrivit datelor consultate de ZdG, judecătorul Veaceslav Cernalev este cel care va prelua cauza examinată până acum de Arina Ialanji, care și-a dat demisia înainte de a-i fi evaluată integritatea financiară și etică. Veaceslav Cernalev a fost numit judecător la Judecătoria Chișinău în ianuarie 2019. Anterior, a activat mai mulți ani ca procuror. Potrivit organelor de drept, de-a lungul timpului, Ion Creangă ar fi avut mai multe întrevederi la Chișinău cu angajatul Ambasadei Ruse în R. Moldova, Dmitri Kelov, căruia i-ar fi transmis diverse informații, inclusiv despre măsurile de consolidare a apărării militare a țării, despre situația din stânga Nistrului și cooperarea R. Moldova cu alte state în domeniul securității. Creangă a fost reținut în iulie 2024 în timpul unei întâlniri cu rusul Dmitri Kelov. Potrivit RISE Moldova, pe podea au fost găsiți 500 de dolari, iar în apartamentul său – alți 1 100 de dolari. În geanta diplomatului rus se afla proiectul Strategiei naționale de apărare a Moldovei pentru 2024–2034. Procurorii susțin că banii i-ar fi fost dați lui Creangă în schimbul informațiilor. Ion Creangă respinge acuzațiile și afirmă că bancnotele erau destinate unei călătorii la copiii săi din Viena.
Ministerul Justiției a fost obligat de prima instanță să-i achite fostei procurore și candidate la funcția de președintă, Victoria Furtună, afiliată fugarului condamnat penal Ilan Șor, 50 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. În august 2025, fosta procuroră a solicitat instanței constatarea încălcării drepturilor sale, invocând tragerea sa ilegală la răspundere penală pentru presupusa divulgare a datelor urmăririi penale. Ea a cerut plata unui milion de lei și scuze publice din partea fostului procuror general, Ion Munteanu, și a fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Ministerul Justiției ne-a transmis că urmează să conteste decizia primei instanțe.
Avem detalii noi despre cazul crimei comise în satul Beriozchi, raionul Anenii Noi. Expertiza psihiatrică dispusă în privința lui Stepan Găină, suspectat de uciderea unui consătean, a fost finalizată, stabilindu-se că acesta este responsabil din punct de vedere mintal. Totodată, au fost finalizate expertiza medico-legală și expertiza genetică a rămășițelor umane exhumate din grădina uneia dintre gospodăriile acuzatului. Violina Moraru, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, a declarat pentru ZdG că Stepan Găină se află în continuare în arest preventiv, iar ancheta continuă. „Alte informații nu pot fi făcute publice deocamdată, pentru a nu periclita desfășurarea urmăririi penale”, a subliniat Moraru. La sfârșitul lunii ianuarie, ministra de Interne, Daniella Misail-Nichitin, a menționat că urmărirea penală examinează ipoteza existenței a șase victime.
Liliana Guțan, fostă ambasadoare a R. Moldova în Suedia, a fost trimisă în judecată pentru abuz de putere și abuz în serviciu. Potrivit organelor de drept, în perioada octombrie 2022 – decembrie 2023, Guțan ar fi îndeplinit „defectuos și contrar normelor legale atribuțiile de serviciu, abuzând de funcția sa”. Procurorii susțin că faptele sale au cauzat un prejudiciu bugetului Ministerului Afacerilor Externe în valoare totală de 275 927 de lei. Fosta ambasadoare se declară nevinovată și acuză „influențe politice”. „Exprim regretul că Ministerul Afacerilor Externe a ajuns să fie expus unor practici de intimidare a diplomaților de carieră prin procese penale, în interese politice”, a spus Liliana Guțan. Ministerul de Externe a refuzat să comenteze declarațiile fostei ambasadoare.
Aproximativ 1,5 tone de produs petrolier ar fi ajuns în râul Nistru, în urma unui atac rusesc asupra hidrocentralei ucrainene de la Novodnestrovsk. Pentru a limita răspândirea substanței în apa Nistrului, autoritățile au decis instalarea unor bariere de captare în zona Cosăuți–Iampol, dar și a unor filtre în unele localități, pentru a reduce cantitatea de poluant din apă. Joi, Ministerul Mediului a anunțat că probele prelevate în zona Naslavcea prezintă riscuri pentru siguranța alimentării cu apă a cetățenilor și a recomandat ca apa din râu să nu fie folosită pentru uz casnic sau pentru animale. În raioanele Soroca, Florești, Sîngerei și municipiul Bălți s-a permis utilizarea apei din Nistru, cu respectarea unor recomandări, iar în raioanele Șoldănești, Rezina, Orhei, Criuleni, Dubăsari, municipiul Chișinău, Anenii Noi, Căușeni și Ștefan Vodă, calitatea apei rămâne în limite normale și nu există restricții, spun autoritățile de mediu.
Decesul tragic al educatoarei Liudmila Vartic, soția vicepreședintelui raionului Hîncești Dmitri Vartic, a ținut capul de afiș al presei în această săptămână. Mamă a două fetițe, Liudmila a murit pe 3 martie 2026, după ce a căzut în gol de la etajul 11 al unei clădiri din capitală, unde locuia împreună cu mama sa. Cazul este tratat de poliție drept suicid. La Hîncești, despre moartea femeii s-a aflat abia după ce a fost înmormântată. Pe rețelele de socializare au apărut mai multe postări în care soțul femeii, Dumitru Vartic, era acuzat că și-ar fi abuzat partenera, fapt care ar fi condus-o la suicid. Poliția a pornit două procese penale în acest caz, iar Dmitri Vartic, care și-a depus demisia pe 9 martie, are statut de bănuit în dosarul privind decesul soției sale, Liudmila Vartic. Joi, într-o primă reacție, venită după mai multe zile de tăcere, Dmitri Vartic a negat acuzațiile de violență în familie, afirmând că soția sa „s-a confruntat de mai mult timp cu probleme grave de sănătate și stări depresive” și că nu ar fi beneficiat de îngrijiri medicale specializate. ZdG a discutat cu mai multe persoane care au cunoscut-o pe Liudmila Vartic. Ce spun acestea, aflați din materialul ce urmează.
Regiunile ucrainene rămân sub focul armatei ruse. În noaptea de 10 martie, forțele lui Putin au vizat orașele Dnipro și Harkiv. Cel puțin 20 de persoane au fost rănite, inclusiv copii. Între timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele României, Nicușor Dan, au semnat la București un acord pentru construirea în comun a dronelor pe teritoriul României. Liderul de la Kiev a anunțat că cele două țări vor construi două linii de furnizare a energiei electrice. Tot zilele trecute, Zelenski a declarat că Ucraina și Statele Unite ar urma să semneze un acord privind producția de drone. La aproape două săptămâni de bombardamente continue efectuate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, presa internațională scrie că regimul de la Teheran rămâne în mare parte intact și nu se află în pericol de prăbușire pe termen scurt. Între timp, conflictul din Orientul Mijlociu duce la creșterea accelerată a prețurilor la carburanți.
Iar pe canalul de youtube al Ziarului de Gardă găsiți un nou episod din „Ora Dosarelor”. În această ediție, jurnalista Măriuța Nistor vă prezintă dosarele acoliților lui Plahotniuc: fini de cununie, oameni de încredere sau parteneri care-i gestionau afacerile. În timp ce Plahotniuc își așteaptă sentința, unii dintre oamenii care i-au fost alături în perioada sa de glorie ispășesc deja pedepse cu închisoarea. Există însă și oameni din anturajul lui Plahotniuc care, deși figurează în dosare penale de mai mulți ani, trăiesc liniștiți, în țară sau peste hotare, fără a fi deranjați de justiție.
