Detalii despre drona rusească prăbușită în nordul țării | Cazul Yandex | Cum a fost întâmpinat ambasadorul agreat al Rusiei la Ministerul de Externe | Noutăți din justiție | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Ironii și teorii ale conspirației după ce o dronă rusească s-a prăbușit peste o locuință din R. Moldova. Cine sunt politicienii care au luat în derâdere acest grav incident de securitate și cum a fost întâmpinat ambasadorul agreat al Rusiei atunci când a fost convocat la Ministerul de Externe, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Vorbim și despre dosarele „kuliok”, „furtul miliardului”, „Țuțu”, dar și despre modul în care statul pierde anual zeci de milioane de lei din activitatea companiei rusești de taximetrie Yandex Go.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Șase drone rusești au traversat neautorizat spațiul aerian al R. Moldova în noaptea de 24 spre 25 noiembrie. S-a întâmplat în timpul unui atac masiv cu rachete și drone al Rusiei asupra Ucrainei. O dronă cu inscripția „Z”, simbol al invaziei ruse în Ucraina, a căzut peste o casă din localitatea Cuhureştii de Jos, raionul Florești. Oamenii legii au stabilit că drona era de tip Gerbera, de fabricație rusească, însă n-avea încărcătură explozivă. Experții au explicat că un asemenea aparat de zbor are o greutate de până la 18 kg și poate fi utilizat pentru inducerea în eroare a sistemelor de apărare antiaeriană, pentru misiuni de supraveghere și colectare de informații, dar și pentru transport de explozivi.
A doua zi după incident, ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, a fost convocat la sediul Ministerului Afacerilor Externe al R. Moldova pentru a oferi explicații și pentru a-i fi înmânată o notă de protest privind grava încălcare a suveranității R. Moldova. La ieșirea din Minister, diplomatul rus a fost întâmpinat de drona de model Gerbera, găsită pe acoperișul casei din Cuhureștii de Jos. Aparatul de zbor a fost plasat chiar pe scările instituției. Ulterior, Oleg Ozerov a reluat mesajele propagandistice care circulau deja în spațiul public precum că incidentul ar fi, de fapt, o înscenare. Ambasadorul a fost iritat de unele întrebări ale jurnaliștilor. Cazul dronei rusești care a căzut în raionul Florești a fost minimalizat și ironizat de mai mulți politicieni proruși, printre care liderul socialiștilor, Igor Dodon, și președinta partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, care au susținut că aparatul de zbor a fost „așezat gingaș” pe acoperiș sau că marcajul „Z” de pe dronă a fost „desenat cu markerul”. În urma acestor declarații, președintele Parlamentului, Igor Grosu, au făcut apel la politicieni „să lase la o parte fițuicile trimise de un stat străin și să se gândească la securitatea familiilor din R. Moldova”. Experții consultați de ZdG consideră că persoanele care promovează astfel de narațiuni ar fi înrolate „pentru a face politica Rusiei” și că rutele celor șase drone care au traversat R. Moldova n-a fost „o abatere accidentală”. Mai multe detalii găsiți într-un articol publicat pe zdg.md.
Fostul deputat democrat Constantin Țuțu, un acolit al oligarhului Vladimir Plahotniuc, și-a spus ultimul cuvânt în dosarul în care este cercetat pentru îmbogățire ilicită și trafic de influență, în cadrul ședinței de judecată din 26 noiembrie. Aflat în arest preventiv în Penitenciarul numărul 13, Țuțu a fost escortat de mascați în fața instanței. Fostul kickboxer se declară nevinovat și spune că „sper să fie dreptate”. Cât privește învinuirea care i se aduce privind traficul de influență, Țuțu a susținut că autorul denunțului împotriva lui a fost ar fi fost presat de organele de drept să facă acest lucru. Procurorii au cerut pentru Constantin Țuțu o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 15 ani și confiscarea a peste trei milioane de lei și 20 de mii de euro.
În această săptămână, ședințe de judecată au avut loc și în dosarul „Frauda bancară”, episodul ce-l vizează pe Vladimir Plahotniuc. În ședința de judecată din 24 noiembrie, procurorul de caz Alexandru Cernei a dat citire proceselor-verbale ce descriu acțiunile efectuate la faza de urmărire penală ce se conțin în 15 volume. Astfel, numărul total de volume examinate a ajuns la 55, adică mai mult de jumătate. Examinarea a continuat tot în lipsa lui Plahotniuc. În ședința de judecată din 26 noiembrie, câteva note informative ale unui funcționar al băncii letone „ABLV Bank”, bancă implicată în schema privind frauda bancară, au fost prezentate în instanță ca probe materiale. Conform acestora, Vladimir Plahotniuc își trecuse averea pe numele fostei sale soții – Oxana Childescu și controla conturi bancare într-o bancă letonă prin intermediul lui Vladimir Andronachi. Asta în timp ce era antrenat în viața politică a R. Moldova.
O notă informativă din iulie 2012 a aceluiași funcționar al băncii letone arată că Plahotniuc, în acel moment vicepreședinte al Parlamentului, nu se ocupa de controlul activ al holdingului său. Prin intermediul unor companii înregistrate în Cipru, acesta deținea proprietăți în Elveția și Franța, iar printr-o companie olandeză, controla toate activele sale din R. Moldova, inclusiv imobile, companii în domeniul mass-media și de prestare a serviciilor.
Noi informații ies la iveală în dosarul privind contrabanda cu arme, muniții și echipamente militare la punctul vamal Leușeni–Albița. Autoritățile de la Chișinău au constatat că munițiile sunt de origine rusească și au ajuns în R. Moldova prin contrabandă, fiind transportate de un curier care venea periodic din Ucraina cu un camion de marfă. Transferul munițiilor s-a realizat în mai multe rânduri, câte două unități per transport și ar proveni dintr-un depozit încă neidentificat din Ucraina. Procuratura Generală menționează că orice potențială breșă de securitate sau acțiune menită să discrediteze R. Moldova sunt în proces de investigare în cadrul anchetei. Miercuri, Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică a parlamentului a efectuat o serie de audieri cu instituțiile responsabile, vizând mai multe cazuri, inclusiv incidentul de la vamă. În urma discuțiilor, Lilian Carp a declarat că anchetatorii au reușit să reconstituie traseul camionului până la punctul de trecere Leușeni–Albița și au confirmat că armele au fost fabricate în Rusia în perioada 2019–2024.
Lilian Carp, președintele Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică: „SIS a oferit o informație, după codurile care sunt pe armament, că traseul armelor duce până la uzina din Tula. Astfel, sunt de producție rusească. Prioritatea nr. 1 este dotarea și fortificarea segmentului ucrainean, al poliției și al vamei. Este necesar să îmbunătățim nivelul tehnologic al controlului de frontieră. Aici vorbim nu doar despre scanere, dar și despre alte tipuri de dotări tehnologice de care are nevoie poliția”.
Reprezentanții PCCOCS au declarat pentru ZdG că, până în prezent, în cadrul dosarului penal au fost reținute cinci persoane: patru în R. Moldova, printre care un presupus organizator, și una în România.
Vicepreședintele Oficiului Teritorial Anenii Noi al fostului partid „Șor”, Leonid Bîrca, a fost condamnat la patru ani și șase luni de închisoare cu executare pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii, finanțare provenită de la un „grup criminal organizat”, în valoare de peste 2,9 milioane de lei. De asemenea, instanța i-a interzis timp de patru ani ocuparea funcțiilor și desfășurarea activităților legate de administrarea sau gestionarea financiară a partidelor politice și a dispus confiscarea în folosul statului a sumei de peste 2,9 milioane de lei, utilizată în comiterea infracțiunii. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Centru.
Bugetul de stat pierde, anual, zeci de milioane de lei din activitatea a cel puțin 1400 de șoferi care prestează servicii de taximetrie fără să fie angajați ai parcurilor de taxi. Firmele locale de taxi au avut de-a lungul timpului contracte cu diferite companii străine, gestionate de Yandex. Mai exact, doar în 2025, impozitul anual neperceput ar fi de minimum 55 de milioane de lei, arată datele consultate de ZdG. Deși în 2023, doi deputați ai partidului de la guvernare au venit cu modificări la mai multe legi pentru a reglementa pentru prima dată platformele electronice de taxi, la final de 2025, la aproape doi ani de la obligarea platformei Yandex Go să se înregistreze în R. Moldova, banii pentru fiecare cursă achitată online de clienți au continuat să ajungă în Țările de Jos, iar acum – în Dubai, în timp ce firma deschisă în Chișinău declară doar pierderi. Între timp, mai multe companii din domeniu, depistate cu șoferi nedeclarați, au fost luate la întrebări de Serviciul Fiscal după ce ZdG a cerut informații. În ultimul deceniu au fost inițiate doar trei dosare penale legate de posibile nereguli financiare, unul dintre ele fiind clasat. Cine sunt persoanele și companiile vizate, aflați dintr-o anchetă recentă a ZdG, publicată pe zdg.md.
Organele de drept au efectuat, pe 25 noiembrie, percheziții într-o cauză penală de finanțare ilegală a partidelor politice și spălării banilor în proporții deosebit de mari. Acțiunile au avut loc simultan pe mai multe adrese din Chișinău. Printre persoanele vizate de percheziții a fost și fostul ministru al Apărării în Guvernul Tarlev, Valeriu Pleșca, ex-lider al Mișcării social-politice „Forța Nouă”, conform unor surse ale ZdG. Parlamentul a denunțat în această săptămână Acordul dintre Guvernul R. Moldova și Guvernul Federației Ruse privind crearea și funcționarea centrelor culturale, semnat la Moscova în 1998 și intrat în vigoare în iulie 2001. În baza acestui acord, Rusia a deschis în 2009, la Chișinău, Centrul Cultural Rus, finanțat de o agenție rusă aflată sub sancțiuni internaționale. Autoritățile afirmă că, în actualul context geopolitic și în condițiile unui risc sporit de dezinformare, Acordul cu Federația Rusă ar fi devenit un instrument de propagare a unor narațiuni denaturate, reprezentând „o amenințare la adresa securității informaționale a R. Moldova”.
Sireți a devenit prima localitate rurală din R. Moldova care a emis obligațiuni municipale. Prin acest instrument financiar, Primăria a atras 3 milioane de lei, bani ce vor fi folosiți pentru modernizarea a 11 drumuri din localitate.
Armata rusă a lansat în ultimele zile atacuri masive cu rachete și drone asupra mai multor regiuni ucrainene, printre care, Kyiv, Zaporijjea și Dnipropetrovsk. În urma bombardamentelor rusești din Kyiv, șase persoane au murit, iar peste zece au fost rănite. Alte 19 persoane au fost rănite la Zaporijjea. Dictatorul rus Vladimir Putin a declarat joi că nu există încă o versiune finală a presupusului acord de pace propus de Statele Unite și că documentul ar putea servi drept bază pentru negocieri viitoare. De asemenea, Putin a repetat cererea privind retragerea trupelor ucrainene din mai multe poziții strategice. Între timp, cancelarul german Friedrich Merz declară că încheierea războiului din Ucraina poate avea loc doar dacă Kievul nu va fi obligat să accepte condiții de capitulare.
După trei ani de cercetări în instanță, examinarea așa-numitului dosar „Kuliok”, în care este vizat fostul președinte Igor Dodon, a fost reluată de la zero. Decizia vine ca urmare a unei noi modificări a completului de judecată. În timp ce acuzarea solicită menținerea probelor propuse inițial și adăugarea câtorva probe scrise, apărarea a renunțat la peste 100 de martori din cei circa 200 propuși inițial, argumentând că aceștia „pot fi repetitivi, adică să aibă poziții deja confirmate”.
