Tânăr de 20 de ani fără buletin în R. Moldova: cazul făcut public de Vasile Costiuc și reacțiile instituțiilor statului. „O interpretare greșită sau insuficientă claritate a normei”
Deputatul Vasile Costiuc susține că un tânăr de 20 de ani, născut în R. Moldova, care recent și-a îndeplinit serviciul militar, ar fi fost declarat apatrid de instituțiile statului, din motiv că nu și-a perfectat buletin de identitate până la vârsta de 18 ani. Costiuc acuză reprezentanții guvernării, Președinția, dar și pe reprezentanții Agenției Servicii Publice (ASP) și ai Ministerului Apărării (MA).
Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice pentru numiri și imunități susține că, în acest caz s-a produs o „interpretare greșită”, la momentul aplicării noii legi a cetățeniei, și că „nicidecum, tânărul nu poate fi numit apatrid”. Deputata mai susține că se vor face ajustări în lege la prima ședință din 2026 a Legislativului.
Joi, 22 ianuarie, președintele Democrația Acasă, Vasile Costiuc a publicat pe pagina sa un video în care prezintă „situația unui băiat de 20 de ani de ani, care și-a făcut serviciul militar în Armata Națională, dar nu are buletin. Și acum, la vârsta de 20 de ani, când a încercat să-și facă buletin, nu poate să-și facă, nu poate, trebuie să-l redobândească”. Imaginile video au ajuns la zeci de mii de utilizatori și a dus la discuții și dezbateri în mediul online.
Potrivit deputatului Vasile Costiuc, tânărul ar fi fost înrolat pentru a face serviciul militar în baza certificatului de naștere, iar acum, când acesta a mers la ASP pentru ca să-și perfecteze buletinul de identitate, ar fi descoperit că este apatrid.
Costiuc susține că acum, pentru a-și redobândi cetățenia R. Moldova, tânărul trebuie să treacă prin mai multe proceduri și să cheltuie 6650 de lei.
Deputatul a acuzat guvernarea și instituția Președinției că „mint, manipulează și nu țin la copiii noștri”. „Maia Sandu a eliberat cetățenie pentru ruși, pentru ucraineni, prin decret, fără să plătească taxele acestea, dar iată cetățenii care au făcut serviciul militar, nu vreți să dispuneți o anchetă?”.
ZdG a solicitat o reacție de la Președinție, dar până la publicarea articolului, nu am primit vreun răspuns.
„Dacă statul a chemat un tânăr sub arme, l-a evidențiat militar, i-a cerut să apere țara — atunci statul l-a recunoscut ca cetățean. Ulterior, același stat nu poate veni și spune: „De fapt, nu ești cetățean”. Asta înseamnă: fie că încorporarea a fost ilegală, fie că refuzul de a-i recunoaște cetățenia este ilegal”, se mai arată în postările deputatului Costiuc.
Luni, 26 ianuarie, reprezentanții Ministerului Apărării (MA) au venit cu mai multe precizări la acest subiect, în care accentuează că „lipsa buletinului nu poate fi interpretată ca lipsa a cetățeniei R. Moldova”.
Potrivit reprezentanților Ministerului Apărării, „tânărul a fost încorporat în baza documentelor existente (certificat de naștere, faptul că a fost luat la evidența militară la vârsta de 16 ani) și cu respectarea Legii nr. 1245/2002 cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei”.
„Cetățenia este un statut juridic reglementat de lege, iar Constituția interzice privarea arbitrară de cetățenie”, se mai arată în comunicatul de presă.
La scurt timp, și reprezentanții ASP au venit cu un mesaj public, în care afirmă că „analizează situația sensibilă”.
„Mesajele transmise în spațiul public au fost auzite și sunt analizate cu atenție, iar autoritățile competente lucrează asupra identificării unor soluții echilibrate, care să remedieze situațiile sensibile apărute, fără a crea însă breșe ce ar putea fi exploatate de persoane rău intenționate sau de rețele frauduloase”, se arată în comunicatul de presă.
Totodată, reprezentanții ASP reamintesc că „documentarea copiilor reprezintă o responsabilitate legală și morală a părinților”.
„Lipsa actelor de identitate poate genera, în timp, dificultăți serioase pentru copii și familiile acestora. Prima documentare a copilului este realizată gratuit de către Agenția Servicii Publice, tocmai pentru a elimina orice barieră financiară și pentru a sprijini părinții în îndeplinirea acestei obligații”.
„Privind spre viitor, ne dorim o abordare bazată pe responsabilitate comună. Părinții, instituțiile de învățământ și lucrătorii sociali au un rol esențial în prevenirea unor astfel de situații, inclusiv prin semnalarea cazurilor în care copiii nu sunt documentați din cauza neglijenței sau iresponsabilității adulților. Doar prin cooperare și responsabilizare putem preveni repetarea acestor probleme și putem asigura protejarea drepturilor fiecărui copil”, se mai arată în comunicatul ASP.
ZdG a încercat să ia legătura cu Pavel Vicol, tânărul prezentat în video. Acesta ste originar din comuna Zaim, raionul Căușeni. Prin telefon, asistenta socială ne-a declarat că nu poate oferi mai multe detalii despre tânăr și familia acestuia, pentru că „este în concediu și este la medic”.
Deputată: „o interpretare greșită sau insuficientă claritate a normei”
ZdG a solicitat o reacție de la președinta Comisiei juridice pentru numiri și imunități, Veronica Roșca. Deputata PAS califică situația drept „o interpretare greșită sau insuficientă claritate a normei, dar nicidecum cu rea intenție”. Totodată, aceasta neagă că tânărul fără buletin de identitate poate fi numit apatrid.
„Săptămâna viitoare, la 5 februarie, noi vom avea ședință plenară. Dacă este nevoie de intervenție, în noua lege cu privire la cetățenie, care a intrat în vigoare în 2025, noi o vom face. Însă copiii născuți din părinți care dețin cetățenia R. Moldova nu pot fi declarați apatrizi — e un nonsens. Și aceasta este un principiu general al cetățeniei, nu doar în R. Moldova, dar inclusiv Convenția Europeană cu privire la Cetățenie, care reglementează cetățenia. Respectiv, este nevoie de a clarifica care a fost impedimentul celor care implementează legea de a interpreta în favoarea cetățeanului R. Moldova.
Reiterez, dacă este nevoie de o claritate, inclusiv prin interpretarea legii sau prin anumite ajustări ca autoritățile care implementează, în cazul dat, ASP, ca să fie o normă mai clară, noi o vom face.
Este o situație regretabilă, în primul și primul rând, pentru că are de suferit un cetățean al R. Moldova. Noi evaluăm această situație ca să vedem dacă e nevoie de intervenție sau interpretare și o să revin chiar la prima ședință plenară ca să remediem situația. Eu regret momentul prin care trebuie să treacă persoana în cauză, dar în niciun caz nu vom admite discriminarea cetățeanului R. Moldova”, a precizat Veronica Roșca.
La 24.12.2015 a intrat în vigoare noua Lege a Cetățeniei.
Copiii din diasporă sau tinerii care nu și-au perfectat până la 18 ani niciun act de identitate moldovenesc riscă să fie obligați să susțină testul de limbă română și examenul de cunoaștere a Constituției pentru a fi recunoscuți drept cetățeni ai R. Moldova. Prevederea este inclusă în noua Lege a cetățeniei, intrată în vigoare pe 24 decembrie 2025, care aduce schimbări majore în procedura de dobândire a cetățeniei R. Moldova.
Nu toți solicitanții de cetățenie vor fi însă obligați să treacă aceste teste. Potrivit legii, copiii sub 14 ani, persoanele cu dizabilități severe și cei care primesc cetățenia „în interesele Republicii Moldova” sunt exceptați de această cerință.
