Un fost ministru reținut în Emiratele Arabe Unite | Ajutor pentru elevi | Candidații anunțați de PAS pentru parlamentare | „Campionul mondial” cu 8 medalii de aur | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Un fost ministru al Justiției din R. Moldova a fost reținut în Emiratele Arabe Unite la cererea Franței, iar Parlamentul European cere din nou Comisiei Europene să accelereze procesul de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Vitalie Pîrlog, fost ministru al Justiției și ex-director al Serviciului de Informații și Securitate, a fost reținut, pe 15 iunie, la Abu Dhabi. Ministerul de Interne al Emiratelor Arabe Unite a anunțat că Vitalie Pîrlog a fost arestat în baza unei Notificări Roșii emise de Interpol, la solicitarea Franței. Acesta este acuzat de fals în acte, corupție și fraudă. În aprilie 2024, procurorii anticorupție anunțau că investighează o schemă de corupție prin care funcționari din R. Moldova, dar și din străinătate, primeau ilegal bani pentru a bloca Notificările Roșii emise de Interpol în privința infractorilor din diferite țări aflați în căutare internațională.
Ziarul de Gardă a scris anterior că în schemă ar fi fost utilizate companii din Dubai, iar una dintre persoanele-cheie din acest dosar era Vitalie Pîrlog, fost ministru al Justiției și fost președinte al Comisiei pentru Controlul Fișierelor Interpol. Pe lista celor care ar fi beneficiat de schemă se află mai multe persoane din Rusia, Kyrgyzstan, Belarus, Ucraina și China.
Fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco, și magistrata Domnica Manole vor fi numiți în calitate de judecători la Curtea Constituțională din partea Guvernului. Iar magistrații Liuba Șova și Nicolae Roșca vor fi înaintați de Parlament pentru a exercita aceeași funcție. Astfel, trei judecători își vor păstra fotoliile de la Înalta Curte. Între timp, doar judecătorul Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, a depus cerere de participare la concursul pentru numirea în funcția de magistrat la Înalta Curte, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de CSM, începând cu trei luni înainte de expirarea mandatului actualilor judecători constituționali.
Parlamentul European a adoptat, miercuri, cu largă majoritate, Raportul anual privind relația cu R. Moldova, prin care eurodeputații solicită Comisiei Europene să ofere un sprijin mai consistent autorităților de la Chișinău pentru a încheia screening-ul bilateral și pentru a deschide primele capitole de negociere în următoarele luni. Totodată, europarlamentarii cer liberalizarea permanentă a comerțului dintre UE și R. Moldova, dar și un sprijin mai puternic din partea Uniunii Europene, inclusiv financiar și tehnic, în combaterea ingerințelor externe și a atacurilor hibride din partea Federației Ruse. Președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu R. Moldova, Siegfried Mureșan, declară că asistența este esențială mai ales în contextul alegerilor parlamentare din această toamnă, subliniind importanța scrutinului pentru continuarea parcursului european al țării noastre.
Cu trei luni înainte de alegerile parlamentare, dirijorul orchestrei „Lăutarii”, Nicolae Botgros, dramaturgul și scriitorul Constantin Cheianu, fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, și antreprenoarea din Comrat Maria Acbaș au fost anunțați drept candidați ai Partidului Acțiunii și Solidaritate pentru funcția de deputat la alegerile din 28 septembrie.
Igor Grosu, președintele Parlamentului, președinte PAS: „Nu avem dreptul să pierdem aceste alegeri. Dacă le pierdem, riscăm să pierdem țara. Președinta Maia Sandu, cu efortul colegilor mei, cu efortul întregii societăți, a reușit să pună Moldova pe direcția corectă și să ne apropie de Uniunea Europeană cu o viteză incredibilă. PAS susține necondiționat planul președintei Sandu de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2028”.
Nicolae Botgros, dirijorul orchestrei „Lăutarii”: „Noi, muzicienii care am fost peste hotare începând cu anii 80 am văzut cum trăiește lumea peste tot, cum trăiesc oamenii în Europa, dar și în alte țări. Vrem să aducem Europa acasă, să trăim frumos, să avem de lucru, să putem face lucruri minunate”.
Marcel Spatari, fost ministru al Muncii și Protecției Sociale: „Atunci când mergem în alegeri, facem bilanțul anilor care s-au scurs și nu trebuie să ne oprim în procesele care au început și trebuie duse până la capăt. Tocmai de aceea, am acceptat propunerea PAS de a face parte din următorul mandat”.
Constantin Cheianu, dramaturg, prozator, publicist: „Zilele acestea se întâmplă lucruri mult mai grave decât furtul miliardului, am putea să ne alegem cu un furt de țară. Poate sună patetic pentru unii, dar eu sunt convins că anume acest lucru se poate întâmpla la toamnă la alegerile parlamentare din 28 septembrie – toate aceste partide unite în „alternative”, sau socialiștii trebuie să înțeleagă că ei vor fi complici la un furt de țară, iar Putin are nevoie de Moldova nu pentru a o încorpora în imperiu, nu-l mai interesează acest lucru fiind prins cu agresiunea împotriva Ucrainei, pe Putin îl interesează doar ca să deschidă un al doilea front ucrainean”.
Maria Acbaș, antreprenoare, Comrat: „Dacă vrem să schimbăm ceva, trebuie să vorbim, nu să ne împărțim – în oricine, în moldoveni, în ucraineni, în români. Trebuie să stăm la aceeași masă – doar în unitate este puterea noastră”.
Anunțul președintelui Parlamentului că pe listele PAS se va regăsi și Maria Acbaș a stârnit mai multe critici în societate, dat fiind faptul că la scrutinul parlamentar din 2021 Acbaș a candidat pe lista partidului „Congresul Civic”, condus de fostul deputat comunist Mark Tcaciuk, în prezent membru al Blocului „Alternativa”. Solicitat să comenteze acest subiect, Igor Grosu a refuzat să ofere un răspuns.
Ulterior, într-o postare pe facebook, Grosu a scris că îi pare rău pentru reacția sa la întrebarea jurnalistei și i-a cerut scuze, menționând că incidentul „nu îl reprezintă”.
Medicul, care a încălcat dreptul de vot secret pentru 25 de alegători plasați într-o casă de bătrâni din Comrat și i-a influențat să voteze „NU” la referendumul privind aderarea R. Moldova la UE și în favoarea lui Alexandr Stoianoglo la prezidențiale, a fost condamnat la 2 ani de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. Totodată, bărbatul este obligat să informeze autoritățile competente în cazul schimbării domiciliului sau al unei deplasări mai lungi de cinci zile. Potrivit legii, în cazul încălcării obligației impuse, instanța poate dispune ca persoana condamnată să execute pedeapsa cu închisoarea. Acțiunile medicului au fost surprinse în înregistrări video publicate în octombrie 2024 de Asociația „Promo-LEX”.
Campion mondial cu 8 medalii de aur. Așa s-a autointitulat la începutul acestei săptămâni sportivul amator Victor Muntean, alias Caras, cunoscut până acum în spațiul public mai mult pentru activitatea sa de TikToker, decât cea de sportiv de performanță. Ministerul Educației și Cercetării s-a autosesizat după ce în spațiul public au apărut informații privind participarea halterofilului Victor Muntean, la o competiție sportivă desfășurată în orașul Sankt-Petersburg din Rusia. În timp ce Muntean se declară „campion mondial”, autoritățile din educație precizează că acesta nu face parte din lotul național al R. Moldova și că participarea sa la așa-numita competiție nu este recunoscută oficial, fiind calificată drept un act unilateral și neautorizat. Pe 17 iunie, Victor Muntean a apărut într-o înregistrare video în care susținea că a cucerit opt medalii de aur și una de argint la un așa-zis „Campionat Mondial” de la Sankt-Petersburg. În realitate însă sportivul a participat la o competiție pentru amatori, numită de organizatori „Cupa Mondială” – un concurs sportiv nerecunoscut pe plan internațional. Informația despre așa-numitele recorduri înregistrate de Caras la Sankt-Petersburg a fost promovată intens pe rețelele sociale și de către președinta partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului Ilan Șor, precum și de mai mulți influenceri pro-ruși. În luna mai, asociația WatchDog.MD a atras atenția că „racolarea influencerilor de către Kremlin este în toi” și că mai multe persoane populare pe TikTok, printre care și Victor Muntean, au mers organizat într-o excursie prin țară, sub sloganul „mândria Moldovei”.
La trei luni după ce și-au aflat sentințele, deputații transfugi Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan sunt protejați în continuare de regimul de la Tiraspol. Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat pentru ZdG că oamenii legii cunosc zona în care se află inculpații, însă aducerea lor în fața justiției depinde de „cât de bine intenționate” sunt așa-zisele autorități din regiunea transnistreană. Până la o decizie executorie a instanței de judecată, Lozovan și Nesterovschi continuă să dețină statut de parlamentari. Între timp, avocații celor doi învinuiți afiliați oligarhului fugar Ilan Șor au atacat sentințele la Curtea de Apel Centru, calificându-le drept neîntemeiate, dar susținând totodată că nu cunosc unde se află clienții lor. Mai multe detalii găsiți pe zdg.md.
Ofițerii Centrului Național Anticorupție au efectuat, joi, descinderi care au vizat 13 persoane responsabile de perfectarea, autorizarea și construcția blocului locativ din Durlești afectat de incendiul de proporții din 16 mai. Conform Centrului Național Anticorupție, responsabili de la Primăria orașului Durlești și foști angajați ai Agenției Supraveghere Tehnică se numără printre persoanele implicate în proiectarea și construcția blocului locativ din Durlești. 10 persoane vizate de percheziții au fost recunoscute în calitate de bănuiți. Mai multe persoane cercetate în dosarul morții femeii de afaceri Liubovi Babuțchi într-un salon de frumusețe s-au ales și cu alte cauze penale deschise pentru evaziune fiscală, declarații mincinoase, circulația ilegală a drogurilor, dar și pe alte fapte care sunt investigate în paralel de către procurori. Declarațiile au fost făcute, luni, de soțul femeii decedate, fiind confirmate ulterior și de către procurorul pe caz, Ștefan Ciuperca.
Roman Babuțchi, soțul femeii decedate: „Toate aceste dosare penale au fost deschise pe numele oamenilor care au încercat cumva să se implice în această investigație, au încercat să ascundă urmele omorului, pentru că cei trei oameni care sunt cercetați în baza articolului 214, alineatul 2, înțelegeau că în acel salon de frumusețe nu existau condiții pentru efectuarea operațiilor, nu existau aparate care să poată scoate omul dintr-o stare de criză, nu puteau să salveze o persoană dacă ceva merge greșit”.
Femeia de afaceri Liubovi Babuțchi a murit pe 30 ianuarie după ce a fost supusă unor proceduri de înfrumusețare la salonul „Dr. Serebrova” din capitală. Proprietara cabinetului a părăsit R. Moldova la mai puțin de două ore de la producerea tragediei, ascunzându-se de justiția moldovenească. Pe 16 iunie, Procuratura municipiului Chișinău anunța că două învinuite, printre care Ecaterina Maniuc, au fost trimise în judecată, pentru practicarea ilegală a medicinei. În privința celei de-a treia persoane învinuite, Irina Borodchina, proprietara salonului de frumusețe, cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, femeia fiind anunțată în căutare internațională.
Circa 295 000 de elevi din clasele I-IX vor primi din partea statului câte un ajutor unic de 1 000 de lei pentru începutul anului școlar 2025-2026. Pentru asta, din bugetul asigurărilor sociale de stat urmează a fi alocate 300 de milioane de lei. Totodată, angajații Căii Ferate din Moldova urmează a fi susținuți cu 50 de milioane de lei, iar circa 100 de milioane de lei vor fi repartizați pentru renovarea și dotarea blocurilor alimentare ale instituțiilor de învățământ. Parlamentul a votat joi, în prima lectură, un proiect de lege care prevede modificarea bugetului de stat pentru 2025.
Aproximativ 30 de persoane au fost ucise, iar peste 140 au fost rănite într-un atac masiv cu rachete și drone rusești asupra regiunii Kiev. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat bombardamentele rusești drept atacuri teroriste, cerând ajutor din partea liderilor internaționali.
Iar conflictul dintre Israel și Iran a escaladat pe 13 iunie, atunci când Israelul a atacat instalații militare și nucleare de pe teritoriul Iranului. Exploziile s-au auzit la Teheran și în alte localități, avariind mai multe instalații legate de programul nuclear al Iranului. Au urmat atacuri zilnice reciproce. În contextul înrăutățirii situației de securitate în Orientul Mijlociu, secția consulară a Ambasadei R. Moldova în Israel și-a sistat serviciile consulare ordinare, oferind doar asistență de urgență. Totodată, spațiul aerian al Israelului a fost închis pentru o perioadă nedefinită, numeroși moldoveni nemaiputând să zboare spre Israel sau să revină în R. Moldova. Miercuri, doisprezece cetățeni moldoveni au fost evacuați din Israel cu sprijinul Ambasadei Portugaliei, iar alți peste 70 au rămas în așteptare.
În ultimii 12 ani, peste 150 de sate din R. Moldova au rămas fără școli, după ce, an de an, autoritățile au luat decizia de a le închide. Motivele au fost, aproape de fiecare dată, aceleași: numărul elevilor în continuă scădere și un deficit bugetar care se tot mărea. Recentele decizii privind lichidarea unor școli din raioanele Cantemir și Strășeni au dat din nou motive unor politicieni să acuze că „se urmărește erodarea populației” și că „fără școală, satul moare”. În încercarea de a cunoaște motivele lichidării școlilor, ZdG a mers la Gimnaziul Plopi din raionul Cantemir și la Gimnaziul Dolna din raionul Strășeni. Acolo am găsit școli fără clase sau cu șase-șapte elevi într-o clasă, dar în care, de-a lungul anilor, au fost investite milioane de lei pentru întreținere de către consiliile raionale, cele care iau deciziile finale pentru închiderea sau menținerea în viață a unei instituții de învățământ.
