Referedumul Familiei în România: între depărtarea de UE și apropierea de Rusia?

Referendumul de modificare a Constituției din România a fost un eșec. Potrivit Biroului Electoral Central, prezența la vot a fost de doar 20.41%, adică  3.731.704 de persoane. Președintele României, Klaus Iohannis, a avut, marți, 9 octombrie, o primă reacție după afișarea rezultatelor de la referendumul privind modificarea Constituției, într-o declarație de presă de la Palatul Cotroceni, transmite Digi24. Președintele a afirmat că România aparține tuturor românilor, chiar dacă sunt diferiți, iar aceștia trebuie să trăiască într-o țară în care să nu mai existe „pericole imaginare”.

La 6-7 octombrie 2018 în România a avut loc un referendum, în cadrul căruia cetățenii au fost invitați să spună „Da” sau „Nu” unei modificări în Constituție, care vizează sintagma ce definește familia. Plebiscitul a împărțit România două tabere. Pe de o parte, se află susținătorii aprigi ai aceste inițiative, iar pe de alta – cei care îndeamnă la boicotare. La vot au fost invitați cetățenii români din întreaga lume, fiind deschise sute de secții de votare peste hotare. În R.Moldova s-au deschis deschise 35 de secții de vot, iar în Ucraina – 4.

Experții consideră că acest referendum ar distrage atenția societății de la problemele ce țin de lupta cu corupția și reforme defectuoase în justiție.

1. Ce este Referendumul Familiei și cine a cerut organizarea acestuia?

Ideea consultării publice pe această chestiune a pornit de la Coaliția pentru Familie. Acesta se definește drept o inițiativă civică „deschisă celor care împărtășesc valorile familiei”. În 2015, Coaliția a decis demararea procedurilor de revizuire a Constituției României pentru modificarea art. 48, solicitând schimbarea sintagmei „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi”, în „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat și o femeie”.

Astfel, votanții au răspuns pe 6 și 7 octombrie la întrebarea „Sunteţi de acord cu Legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?”, cu „da”, prin care să-și exprime acordul la revizuire sau „nu”, ca să refuze acest lucru. Pentru a fi valabil, la referendum trebuiau să participe cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Guvernul României, menționa printr-un comunicat, că referendumul se va desfășura pe parcursul a două zile, 6 și 7 octombrie 2018, pentru a asigura o consultare cât mai largă a românilor cu drept de vot. Potrivit aceleiași surse, suma alocată pentru organizarea referendumului este de 163,712 milioane de lei, adică circa 35 milioane de euro. Totodată, membrii Guvernului au militat deschis pentru răspunsul afirmativ de schimbare a Constituției.

Senatul României a votat la 11 septembrie 2018 inițiativa de redefinire a familiei. Din totalul de 136 de senatori, au fost prezenți în plen 127. Propunerea de revizuire a Constituției a fost adoptată de Senatul României cu 107 voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 7 abțineri.

2. Ce spune biserica și ce spun partenerii europeni?

Adunarea Națională Bisericească română, după şedinţa din 29 septembrie 2018, a lansat un apel către toţi cetăţenii ortodocși români pentru participarea la Referendumul din 6-7 octombrie, „în scopul afirmării, apărării și promovării familiei ca instituție binecuvântată de Dumnezeu”.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel susține că participarea la referendum este „un act de mărturisire a credinţei în iubirea lui Dumnezeu pentru familie, un act de maximă responsabilitate pentru viitorul poporului român, precum şi un examen de maturitate spirituală pentru a alege între valori permanente şi ideologii efemere”. Mesajul integral al acestui îndemn a fost recomandat spre citire în toate bisericile în zilele de duminică, 30 septembrie 2018, şi luni,1 octombrie 2018.

Pe de altă parte, exponenți ai Bisericii Evanghelice din România au declarat public că nu este corect ca Biserica să cheme credincioșii să voteze într-un fel anume. Totodată, au adus critici dure autorităților, arătând într-un comunicat că puterea politică „face abuz de buna credinţă a populației României pentru a se prezenta drept mântuitorii şi salvatorii credincioşiei şi prosperităţii ţării. Polarizează şi politizează o iniţiativă creştină pentru a discredita adversarii politici. Acceptă alternativa unei divizări a populaţiei religioase creştine. Propagă sloganuri populiste, naţionaliste, dictatoriale, care nu sunt demne de o biserică”.

În același timp, la 1 octombrie curent, la Strasbourg, Parlamentul European a ținut o ședință extraordinară cu privire la situația României. În contextul acesteia, prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans a vorbit despre regrese în domeniul justiției în România și și-a manifestat îngrijorarea în raport cu acestea. „Suntem îngrijorați de inițiativele de modificări legislative luate de către autoritățile române începând cu 2017, în privința reformelor în justiție”. Totodată, în privința referendumului, Timmermans a declarat că UE nu are competenţe în acest domeniu și că dreptul familiei e de competenţa statelor membre, însă a spus că valorile familiei nu trebuie tranformate în argumente care ar justifica homofobia sau ar respinge alte tipuri de familie.

Pe 3 octombrie, Ska Keller, copreşedinta Verzilor din Parlamentul European a declarat pentru presa din România că un referendum care să nege drepturile unui grup de oameni este ceva bizar și că se întreabă dacă e corect ca partidele aflate la guvernare să se implice şi să insiste pentru referendum.

În urma acestor critici din partea oficialilor europeni, în spațiul public au apărut  îndemnuri cu privire la ieșirea României din componența UE, iar agenția rusă de știri Sputnik, care are redacție și în România, a și lansat o știre cu privire la Ro-Exit.

3. Ce spun experții?

Atât experții din România, cât și cei din R. Moldova, atrag atenția asupra faptului că referendumul Familiei pune sub semnul întrebării atât starea actuală a României, cât și locul ei în Uniunea Europeană (UE).

Cristi Danileț, reputat judecător român, subliniază că atunci când se modifică o Constituție din Europa, se cere avizul Comisiei de la Veneția, lucru pe care România nu l-a făcut de această dată. „România a procedat astfel la revizuirile sau încercările de revizuire anterioare. Acum s-a omis. (…) Revizuirea Constituției în sensul de a se limita căsătoria doar la bărbat și femeie deschide calea legiferării parteneriatelor civile. Așadar, România trebuie să adopte în curând o lege prin care să se acorde o protecție pentru concubinajele atât între persoane de sexe diferite, cât și între persoane de același sex”, spune Danileț.

Comisia de la Veneția urmează să publice în curând o listă de recomandări, în urma monitorizării modificărilor legislative ce vizează combaterea corupției și activitatea organelor de drept. Și Curtea Constituțională din România va comenta pe marginea acestor acte legislative în luna octombrie 2018.

Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi România sunt singurele ţări din Uniunea Europeană care nu permit nici căsătoria între persoane de acelaşi sex, nici parteneriatele civile. 13 din cele 28 de state UE permit căsătoria şi 9 au admis parteneriatul civil.

Ion Guzun, jurist, co-fondatorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, susține că referedumul Familiei din România este de fapt, unul care subminează drepturile omului și pune statul român alături de țări ca Polonia și Ungaria, recent amendate de UE.

„De fapt, acesta este un referendum anti-drepturile omului, el neglijează și rescrie multe concepte pe care noi, în societate, demult le-am acceptat. De exemplu, bunica și copilul nu sunt o familie, chiar și atunci când părinții sunt plecați peste hotare? Avem familii monoparentale, ei nu sunt oare familie? Acest referendum subminează mai multe instituții democratice, pentru că, după modificare, în cazul în care aceasta va avea loc, mai multe instituții vor trebui să facă modificări corespunzătoare în legislația românească. Aici, sunt multe șanse ca România să ajungă alături de Polonia și Ungaria, țări care recent au fost amendate de către instituțiile UE”, spune Guzun.

Totodată, expertul punctează că discuțiile legate de referendum distrag atenția de la problemele reale din justiția română și că creează un mediu favorabil îndepărtării de UE și apropierii de Rusia.

„Aceste chestiuni legate de referendum au monopolizat concentrarea instituțiilor UE. Ele au loc la o perioadă foarte apropiată de discuțiile și evenimentele legate de dosarele în care Liviu Dragnea (ex-prim-ministru al României) este inculpat. (…) România, direct sau indirect influențează și opinia din R. Moldova. În perioada când instituțiile anticorupție din România înregistrau succese mari, parcă se vedea și o înviorare a opiniei publice de la noi în privința luptei contra corupției. Un alt element este și rolul mai mare, crescând, al Federației Ruse de a ne îndepărta de valorile UE, în ceea ce ține de demnitatea umană și drepturile omului, dar și implicarea vădită a bisericii în tot acest proces democratic al unui stat”, conchide Ion Guzun.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *