Principală  —  Ştiri  —  Social   —   Raportul comisiei privind investigarea fraudei…

Raportul comisiei privind investigarea fraudei bancare: „Procesul devalizării a fost coordonat cu politicieni și demnitari de stat”

Comisia de anchetă parlamentară a făcut public raportul cu privire la elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din R. Moldova și investigării fraudei bancare. În acest context, deputații recomandă președintelui Parlamentului demiterea din funcție a doi viceguvernatori ai Băncii Naționale (BNM), iar Procuraturii Anticorupție (PA) – examinarea sub aspectul penal a acțiunilor fostei conduceri a Guvernului și Băncii Naționale, în special a următoarelor funcționari: Iurie Leancă, Dorin Drăguțanu, Andrian Candu, Anatol Arapu etc.

Conform raportului realizat de Comisia de anchetă, procesul devalizării sistemului bancar a fost o operațiune „bine pregătită în timp și coordonată cu politicieni și demnitari de stat”, care s-a desfășurat în trei etape. Prima etapă a constat în consolidarea pachetului minoritar. Aceasta a început în 2011, atunci când compania Rietel Limited, un offshore necunoscut acționarilor Băncii de Economii (BEM), a cerut judecătoriei din Căușeni să transfere acțiunile BEM deținute de companiile Zilena Com SRL și Minerva SRL în posesia Rietel, în baza unor pretinse contracte de împrumuturi și garanții. Atunci, Gheorghe Marchitan, un judecător de la Căușeni, a emis o ordonanță prin care 8,52% de acțiuni BEM, deținute de Zilena și 9,97% de acțiuni BEM deținute de Minerva, au fost transferate în proprietatea Rietel. Ulterior, la 13 iulie 2011, prin încheierea judecătorului Garri Bivol de la Judecătoria Chișinău, acțiunile Rietel au fost transferate către un alt offshore – Lectom Ltd, iar patru zile mai târziu, compania Rietel a fost lichidată.

„Conform informației operative a Centrului Național Anticorupție, în spatele companiei respective se află V. Plahotniuc”, a declarat Alexandru Slusari, președintele Comisiei de anchetă, de la tribuna Parlamentului.

„În paralel, conform afirmațiilor a trei persoane: Veaceslav Platon, Aliona Stașevskaya și Iurii Conșievskii, a urmat tranzacție, efectuată pe ascuns, încheiată între Vladimir Plahotniuc și Veaceslav Platon, în cadrul căreia au fost vândute 28,3422% acțiuni din BEM. Tranzacția respectivă a constituit doar o componentă a tranzacționării mai multor active ale lui Plahotniuc”, a mai adăugat Slusari.

Ulterior, acțiunile BEM au fost preluate de alte societăți, printre care și două companii care figurează în dosarul Laundromat.

Activitatea BEM în perioada 2011 – 2012

Datele prezentate în raport arată că la finele anului 2011, creditele neperformante au crescut de șapte ori. În acest sens Comisia menționează că este suspect procesul de desfășurare a controalelor la BEM: „Comisia nu a identificat niciun argument pentru a justifica faptul că BNM nu a intervenit la timp în 2011 – 2012 cu măsuri mai dure în activitatea BEM, în vederea soluționării problemelor depistate, deși BNM afirma că a constatat primele nereguli în august septembrie 2011”.

Totodată, Comisia constată că „politica dubioasă” a BNM în raport cu BEM a fost aplicată în paralel cu atacuri interminabile din partea acționarilor minoritari: „În scurt timp după atacul raider, Veaceslav Platon controla prin diverse manipulări deja peste 39% din acțiunile BEM”.

Preluarea de către Ilan Șor a controlului asupra Unibank

Comisia a constatat că la 17 august 2012, acțiunile Unibank au fost vândute și transferate către 21 acționari noi, fiecare cu o  participație cuprinsă între 4,5 și 4,99%. 

„Potrivit raportului Kroll, aceasta a fost o acțiune concertată a grupului Șor, cu folosirea numeroaselor conturi intermediare pentru a fuziona și stratifica fonduri cu scopul de a masca adevărata origine a fondurilor”, menționează Slusari.

Schimbarea acționarilor la BEM

În perioada 7 noiembrie 2012 – 18 iunie 2013, cele 39% din acțiunile BEM, care se aflau în posesia a șapte acționari, care, de facto „constituia cota de acțiuni controlate de Veaceslav Platon”, au fost transmise mai multor companii, controlate de Ilan Șor. 

„Mai multe persoane implicate în proces, evidențiază rolul lui Plahotniuc în cadrul negocierilor pe acest subiect și că el controla indirect companiile lui Șor, care atunci nu ar fi avut bani pentru procurarea acțiunilor BEM cu 10 milioane de dolari”, spune președintele Comisiei de anchetă.

Preluarea controlului de către Ilan Șor asupra Banca Socială

Conform raportului realizat de Comisia de anchetă, în mai 2013, prin intermediului unui grup de persoane fizice, rezidente ale Ucrainei, pachetul majoritar al Băncii Sociale a fost preluat. 

„Mijloacele bănești proveneau din credite bancare eliberare de Banca Socială și transferate companiilor offshore din grupul Șor, dar și transferuri din conturile companiilor offshore din grupul Platon, ulterior rambursate cu mijloacele financiare de la BEM și Unibank”, concluzionează Comisia de anchetă.

Cedarea pachetului de control din partea statului

Membrii Comisiei de anchetă concluzionează că „acțiunile și inacțiunile mai multor persoane de demnitate publică în anul 2013, ce țin de pierderea statului a pachetului de control la BEM, inclusiv a fostului premier Iurie Leancă, au avut repercursiuni grave și pot fi calificate ca abuz și neglijență în serviciu”.

Situația în cele trei bănci la 1 – 26 noiembrie 2014

În raport este menționat că luna noiembrie 2014 a fost culminantă în ceea ce privește frauda bancară: „Toate cele trei bănci vizate și-au pus drept scop concentrarea tuturor resurselor financiare pentru sustragerea ulterioară a acestora din bănci”.

Conform estimărilor Kroll, în acea perioadă, companiilor grupului Șor le-au fost acordate împrumuturi noi în valoare totală de un miliarde de dolari SUA, în principal de la BEM și Banca Socială.

Totodată, potrivit informațiilor BNM, doar în perioada 7 – 27 noiembrie, cele trei bănci au acordat doar persoanelor juridice credite în suma aproximativă de 25,2 miliarde lei.

În concluzie, Comisia reține, din informațiile care se conțin în raportul Kroll, că beneficiarii finali ai furtului bancar au fost grupările Plahotniuc, Șor și Filat.

Recomandările Comisiei

În contextul raportului, Comisia de anchetă recomandă președintelui Parlamentului revocarea din funcție a doi viceguvernatori ai BNM. Totodată, deputații fac un apel către Guvern și BNM pentru examinarea desecretizării și publicării tuturor materialelor legate de devalizarea sistemului bancar și inițierea unor acorduri cu toate țările-zonele offshore privind schimbul informațiilor fiscale.

La rândul său, Procuraturii Generale i se solicită examinarea cauzelor stagnării admise de către Procuratura Anticorupție în perioada 2015 – 2019 în procedurile de investigare a procesului de devalizare a sistemului bancar și intensificarea colaborării cu serviciile speciale ale altor țări, în vederea investigării fraudei bancare