Mai multe organizații cer revizuirea legislației pentru protejarea jurnaliștilor, după mai multe cazuri recente de agresiune și intimidare. Președintele Parlamentului spune că ar urma modificări la Codul penal

În contextul creșterii numărului de cazuri de intimidare a jurnaliștilor, mai multe organizații mass-media fac apel către autoritățile R. Moldova să fortifice, în regim prioritar, garanțiile legale privind siguranța și protecția jurnaliștilor pentru a redresa amenințările emergente la adresa presei și a contracara cultura impunității.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat joi, 3 iulie, că Comisia juridică „o să lucreze împreună cu jurnaliștii să formulăm amendamente la Codul penal, astfel ca săptămâna viitoare să putem să intervenim și să votăm”. Și în luna martie, după ce o „protestatară” a agresat verbal și fizic doi jurnaliști ai Ziarului de Gardă, oficialul a transmis că va cere Parlamentului să examineze înăsprirea pedepselor pentru agresarea și intimidarea jurnaliștilor.

Potrivit unei declarații publicată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CSJ) și semnată de opt organizații de presă, în ultimele câteva luni, „atestăm cu profundă îngrijorare o escaladare alarmantă” a atacurilor împotriva reprezentanților presei, manifestate prin vătămarea integrității corporale, acostarea jignitoare și intimidarea reporterilor care relatează despre proteste sau abordează politicieni pentru a obține răspunsuri.

Doar pe parcursul ultimilor două săptămâni, cel puțin cinci reporteri au fost intimidați, agresați și/sau hărțuiți. La mitingul PSRM din 23 iunie, reporterii proiectului media Fără Filtre, Constantin Niculae și Veronica Gherbovețchi au devenit ținta intimidărilor și agresiunilor fizice din partea unor participanți la manifestație. Și Nadejda Roșcovanu, fotoreporteră Jurnal.md, a fost agresată săptămâna trecută, 27 iunie, în incinta Primăriei capitalei, de către consiliera municipală Ludmila Polodiuc, vicepreședinta fracțiunii MAN. La 1 iulie, în timpul unei ședințe de judecată pe dosarul penal al bașcanei Găgăuziei, jurnalista Măriuța Nistor de la Ziarul de Gardă a fost intimidată și amenințată de către Alexei Lungu, președintele partidului „Șansă”, afiliat lui Ilan Șor. Pe 3 iulie și jurnalistul TV8 Andrei Captarenco a devenit ținta agresiunilor. El a fost lovit cu un steag în cap de către un protestatar venit să o susțină pe bașcana Evghenia Guțul, la o nouă ședință de judecată

Organizațiile semnatare „condamnă cu vehemență” aceste cazuri, subliniind că acțiunile atacatorilor și hărțuitorilor constituie o încălcare a dreptului la integritatea corporală a persoanei, a libertății individuale și siguranței acesteia, precum și o ingerință adusă drepturilor speciale garantate jurnaliștilor.

Potrivit Legii cu privire la libertatea de exprimare, statul garantează libertatea de exprimare a presei, iar împiedicarea ilegală a activității mass-mediei atrage răspundere penală. Vătămarea integrității corporale sau a sănătății, injuria, precum și acostarea jignitoare în locuri publice a persoanelor constituie fapte incriminate de legislație.

„Constatăm cu regret că garanțiile speciale de protecție a mass-mediei consacrate în prezent în cadrul legal național – mai exact, art. 180/1 al Codului penal, care incriminează acțiunile de împiedicare intenționată a activității mass-media sau de intimidare a jurnalistului pentru critică – sunt insuficiente și ineficiente. Această constatare este sprijinită atât prin lipsa cazurilor de aplicare practică a acestui mecanism, cât și prin proliferarea impunității, în special în rândul unor categorii de făptuitori politizați cu atitudini ostile presei”, se arată în declarație.

Astfel, organizațiile mass-media fac apel către autoritățile Republicii Moldova să „trateze cu prioritate problema semnalată și să asigure”:

• Tragerea la răspundere a agresorilor.
• Revizuirea și consolidarea cadrului legal privind protecția jurnaliștilor, inclusiv prin îmbunătățirea reglementărilor ce instituie răspunderea juridică penală în cazul atacurilor și intimidărilor la adresa presei.
• Crearea unui mecanism de monitorizare, alertă și intervenție rapidă, prin care să se documenteze cazurile de agresiune împotriva jurnaliștilor și să asigure un răspuns prompt și eficient.
• Instruirea autorităților competente, în special Poliția și Procuratura, privind specificul investigațiilor în cazurile de violență sau intimidare împotriva presei, precum și alocarea resurselor necesare pentru aplicarea eficientă a legii.
• Asigurarea securității jurnaliștilor de către Inspectoratul General al Poliției în timpul protestelor și evenimentelor publice, precum și intervenția promptă ori de câte ori integritatea lor fizică sau morală este pusă în pericol.