Drumurile noi s-au topit odată cu gheața. Străzi din capitală reparate în ultimii ani cu zeci de milioane de lei – pline de gropi
Pe mai multe drumuri din Chișinău reparate în ultimii ani cu zeci de milioane de lei au apărut în ultima lună gropi sau denivelări, care îngreunează deplasarea transportului. Primăria mun. Chișinău, prin vocea primarului Ion Ceban, anunță că problemele sunt cunoscute și sunt cauzate de condițiile meteo nefavorabile.
Un antreprenor care a reparat cu aproape 70 de milioane de lei una dintre străzile pe care au apărut gropi afirmă însă, într-un răspuns pentru ZdG, că problemele sunt cauzate de faptul că atunci când a fost reparat drumul, „conform caietului de sarcini, baza drumului părții carosabile nu s-a schimbat”.
„Piatra spartă (calcar), care este la baza drumului, își pierde proprietățile de-a lungul anilor, se distruge și influențează negativ la starea suprafeței carosabilului, iar în fisurile care se formează în asfalt în timpul exploatării drumului cad precipitații și, la schimbarea frecventă de temperaturi în timpul iernii (îngheț-dezgheț), determină formarea gropilor”, precizează antreprenorul.
Strada Testemițanu, reparată cu 12,6 milioane de lei, plină de gropi
Strada Nicolae Testemițanu din Chișinău a fost reparată capital în 2020. Conform informațiilor publicate de Primăria mun. Chișinău, inițial au fost reparate trotuarele, în complex cu cele de pe str. Ion Inculeț, fiind amenajată o suprafață pietonală totală de 8,4 mii de metri pătrați. Ulterior, a fost reabilitat integral carosabilul, pe o suprafață totală de 21 de mii de metri pătrați, iar costul total al lucrărilor a constituit 12,6 milioane de lei. La finalul anului 2025, autoritățile municipale se lăudau cu reparația străzii, publicând pe rețelele de socializare un video cu strada Testemițanu înainte și după efectuarea lucrărilor de reparație din 2020.
„Strada nu a fost reparată capital niciodată de la darea în exploatare, iar trotuarele, pe unde zilnic mergeau sute de oameni spre instituțiile medicale republicane, erau impracticabile. În anul 2020, Primăria Chișinăua reabilitat carosabilul și trotuarele pe strada Nicolae Testemițanu pe tronsonul: str. Grenoble – Constantin Vârnav – str. Gheorghe Cașu. Acum locuitorii din preajmă se bucură de o infrastructură modernă, adecvată pentru toate categoriile de persoane. Rezultate pentru oameni”, se precizează în mesajul care însoțește imaginile video.
„Mai bine calci în gaura aceea și strici puțin mașina, dar nu creezi situații de accident”
Peste doar câteva săptămâni de la publicarea acestui video, strada N. Testemițanu arată total diferit. Pe parcursul lunii ianuarie 2026, odată cu topirea zăpezii, strada care găzduiește unele dintre cele mai importante instituții medicale din țară, pe care circulă zilnic zeci de ambulanțe, a ajuns plină de gropi și denivelări, care pot fi observate cu ochiul liber. Imaginile surprinse de Ziarul de Gardă arată o realitate diferită față de cea prezentată în clipurile laudative ale autorităților municipale. Gropile de pe carosabil sunt un pericol pentru șoferi, dar și pentru ceilalți participanți la trafic.
„Calitatea drumurilor? Oribilă. În special aici, la Malina Mică, pe Testemițanu, se vede că lucrurile au fost făcute necalitativ și acum, primele două-trei zile de îngheț, s-a deteriorat foarte tare. Borțile astea apar fix în locul unde trebuie să treacă roata de la mașină și mă deranjează faptul că unii șoferi încearcă să evite găurile și, în felul acesta, creează situații de accident. Adică mai bine calci în gaura aceea și strici puțin mașina, dar nu creezi situații de accident, pentru că e pericol pentru cei din jur”, remarcă un șofer care circulă pe strada plină de gropi.
„După ploile astea, asta e peste tot: cum vine apa, cum sunt precipitații, drumurile se strică. De ce? Pot explica. Eu nu sunt doar șofer, sunt și mecanic. Când vine un om să-și repare mașina și trebuie să schimbe simeringurile, eu îi propun unele simeringuri cu 160 de lei. El spune: «Nu e mai ieftin?»Îi răspund: «Este cu 65», iar el zice:«Pune-le pe alea de 65.» După o lună vine din nou. Dar dacă pun ceea ce i-am spus eu, cele de 160, poate să uite de problema asta timp de un an întreg. Așa sunt și drumurile noastre: cum sunt reparate, așa și țin. Nu trebuie să ne zgârcim la bani când e vorba de repararea drumurilor”, consideră un alt locuitor al capitalei, pe care l-am surprins pe strada Testemițanu.
Lucrările de reparație a acestei străzi au fost realizate de Întreprinderea Municipală „Exdrupo”, condusă de Sergiu Tomiță. În iunie 2020, la scurt timp după efectuarea lor, o bucată din trotuarul proaspăt reparat s-a prăbușit după primele ploi. La o ședință operativă a Primăriei, primarul Ceban spunea că șeful Regiei „Exdrupo”, Sergiu Tomiță, a fost obligat să plătească din propriii bani pentru lucrările de reparație a trotuarului.
„Pentru trotuarul prăbușit pe strada Testemițanu, domnul Tomiță a achitat bani din propriul buzunar pentru a efectua lucrările de reparație. Așa vom face de fiecare dată și cu fiecare sau funcționarii responsabili își vor da demisia”, spunea, amenințător, Ion Ceban. În 2020, conform informațiilor din declarația de avere și interese personale, Tomiță avea un salariu lunar brut de circa 22 de mii de lei în funcția de șef al Exdrupo.
Strada Alba Iulia – gropi similare și același antreprenor
Strada Testemițanu nu este însă o excepție. Situații asemănătoare pot fi observate în mai multe zone ale Chișinăului. Pe strada Alba Iulia, în perimetrul intersecției cu strada Deleanu, s-a intervenit deja pentru plombarea gropilor formate chiar lângă stația de troleibuz. Pe lângă acea porțiune de drum, s-au putut identifica și alte probleme ale străzii, care îngreunează circulația pentru șoferi.
„S-a stricat după un an și jumătate. A fost făcut și gata, dar s-a stricat, ceea ce înseamnă că drumul nu era de calitate. Prea mulți bani s-au investit pentru un an și jumătate. Ar fi trebuit să țină minim 10 ani. Pe drumul ăsta s-a lucrat foarte mult, zi și noapte, și trebuia să fie o calitate bună. Eu cred că asfaltul probabil nu a fost pus cum trebuie, nu a fost făcut drumul corect. A fost temperatură potrivită, a fost vară, nu au fost ploi, a fost cum trebuie”, remarcă un șofer pe care l-am abordat în trafic pe strada Alba Iulia.
„Câteodată nici nu le observi când se umplu cu apă, le simți! Iată săptămâna trecută, când nimereai cu roata, simțeai, nu ca să le observai! Proastă calitate (a drumurilor, n.r.). Ar fi trebuit măcar vreo 10 ani să țină, dar așa, cât are? – 2 ani, și iată ce gropi au apărut”, a punctat un alt șofer.
Pentru reparația străzii Alba Iulia, care a început în 2021, s-au cheltuit, conform informațiilor publicate de autoritățile municipale, 3,2 milioane de lei, iar lucrările au presupus frezarea porțiunilor degradate de carosabil, asfaltarea suprafețelor, ridicarea la cota drumului a receptoarelor și a fântânilor de vizitare. Și aici, lucrările de reparație au fost executate de Exdrupo.
Am încercat să discutăm cu Sergiu Tomiță, care deține funcția de șef al Exdrupo și în 2026, despre problemele apărute la drumurile reparate recent de întreprinderea municipală. Acesta însă nu a răspuns la întrebări și ne-a direcționat către Serviciul de Presă al Primăriei mun. Chișinău. Am întrebat responsabilii de la Primărie despre motivele apariției gropilor pe străzile reparate recent. Instituția ne-a anunțat că a recepționat solicitarea, dar nu am primit încă un răspuns, după mai multe zile de așteptare.
Gropi apărute și pe o stradă reparată cu 67 de milioane de lei: antreprenorul enunță cauzele și promite că va „elimina defectele”
Strada Ion Creangă a fost reparată capital în perioada 2020–2022. Pe parcursul anului 2021, Ion Ceban, primarul capitalei, publica mai multe imagini cu strada aflată atunci în plin proces de reparație, iar în noiembrie 2021, când lucrările erau practic finalizate, primarul publica un mesaj prin care anunța că „strada Ion Creangă e altfel”. Datele publicate de Primărie arată că reparația străzii a costat circa 67 de milioane de lei. Primele probleme pe stradă au apărut la scurt timp după darea ei în exploatare. La începutul anului 2026, carosabilul prezintă, din nou, degradări vizibile, chiar dacă recent a fost efectuată plombarea unor porțiuni. Strada a fost reparată de compania „Genesis International”.
Într-un răspuns în scris la solicitarea ZdG, reprezentanții Genesis International au admis problemele apărute și susțin că firma „are obligația de a elimina defectele apărute în perioada de garanție”. Totodată, în răspunsul semnat de Sergiu Avram, compania precizează că atunci când a fost reparată strada Ion Creangă, în caietul de sarcini nu s-a cerut schimbarea bazei drumului.
„Conform documentației proiectului, au fost instalate borduri, așezate plăci de pavaj la trotuar și reparată partea carosabilă cu beton asfaltic. Dar, conform caietului de sarcini, baza drumului părții carosabile nu s-a schimbat. Piatra spartă (calcar), care este la baza drumului, își pierde proprietățile de-a lungul anilor, se distruge și influențează negativ la starea suprafeței carosabilului, iar în fisurile care se formează în asfalt în timpul exploatării drumului cad precipitații și, la schimbarea frecventă de temperaturi în timpul iernii (îngheț-dezgheț), determină formarea gropilor”, se precizează în răspuns.
„Iarna actuală din R. Moldova a avut un impact extrem de negativ asupra suprafețelor asfaltate, care se distrug atât în mun. Chișinău, cât și la fel pe drumurile republicane. Conform contractului, Genesis International SRL are obligația de a elimina defectele apărute în perioada de garanție, care expiră în 2027. În cel mai apropiat timp admisibil, vom repara gropile din str. Ion Creangă, mun. Chișinău, cu asfalt rece, iar cu începerea perioadei calde a anului, defectele apărute vor fi eliminate cu asfalt fierbinte din contul antreprenorului”, mai anunță compania.
Primarul Ceban, despre cauzele deteriorării drumurilor: „Cunoaștem situația la zi”
În ultima lună, pe rețelele de socializare, internauții au postat mai multe imagini care arată gropi pe diverse drumuri recent reparate din capitală. Într-o intervenție la ședința operativă a Primăriei mun. Chișinău de luni, 9 februarie, Ion Ceban, primarul capitalei, menționa că se va interveni pentru a repara drumurile „imediat cum ne va permite timpul”.
„Deja am stabilit că masiv și la scară largă se va interveni pe toate aceste porțiuni de drum, și noi le cunoaștem, deoarece toate sunt evaluate și sunt toate la evidență. Am avut situații similare practic în fiecare an când condițiile climaterice au fost mai dificile și am intervenit, la fel, imediat cum ne-a permis timpul. Alta este doar că temperaturile în acest an și aversele au durat continuu. Iată că avem practic o lună de zile și o asemenea situație este atestată pe toate drumurile, inclusiv pe cele locale, dar și naționale. Cunoaștem situația la zi. Am avut și discuții în acest sens cu specialiștii. Temperaturi de asemenea gen nu am avut practic ultimii 5–6 ani de zile, ca să nu zic chiar de mai demult. Între 0 și -1, -2 grade îngheață și se dezgheață, când materialele de antiderapant acționează asupra grișului asfaltic sau în urma trecerii cu acele unități de tehnică, tractoare, care strâng zăpada și, în consecință, avem acea situație pe care o avem pe anumite străzi din municipiul Chișinău”, a menționat edilul.
„Reiterez, imediat cum ne va permite timpul, se va interveni cu tot ce este necesar pentru această perioadă, întâi cu asfalt rece, după care cu celelalte nemijlocit acțiuni care se impun. Și chiar rog ca cei care discută acest subiect în spațiul public să fie un pic mai atenți, mai ales că se face referință că pe drumuri noi au apărut gropi. Noi știm fiecare locație și rog să nu existe în această privință manipulare. Vom interveni, vom face față, în momentul în care timpul ne va permite să facem acest lucru”, a punctat Ceban.
„O infrastructură învechită este întotdeauna plină de probleme de durabilitate”
Ilie Bricicaru, lector universitar în cadrul Facultății de Urbanism și Arhitectură din cadrul Universității Tehnice a Moldovei, constată că, „din păcate, situația meteo din ultima lună a influențat foarte mult ceea ce se întâmplă pe drumuri. Procedurile de îngheț-dezgheț influențează foarte mult structura drumului, mai ales că trebuie să recunoaștem că noi avem, în mare parte, o infrastructură rutieră învechită. O infrastructură învechită este întotdeauna plină de probleme de durabilitate, cum ar fi fisurile etc. În aceste fisuri se infiltrează apa, care ulterior îngheață și se dezgheață, iar rezultatul este apariția gropilor.”
Ilie Bricicaru a vorbit și despre importanța respectării regulilor de circulație pe timp de iarnă, fiind necesară multă precauție. Acesta a menționat că„cea mai mare problemă este faptul că oamenii își pot deteriora mașinile, mai ales acum, când toată zăpada și gheața urmează să se topească. Atunci, marele pericol va fi când toată apa va umple aceste gropi. Când se va topi toată zăpada și gheața de pe drum, din cauza suprasaturației foarte mari de apă, aceasta va inunda gropile, iar șoferii nu vor mai vedea golurile. Iată atunci este marele pericol și, din cauza vitezei, se pot întâmpla probleme destul de serioase, inclusiv deteriorarea gravă a mașinilor.”
„Nu poți avea o infrastructură de calitate dacă nu ai grijă de ea – este ca sănătatea unui om: dacă nu investești, nu poți avea sănătate”
„Există un ciclu de viață al unui drum. Acesta constă din mai multe etape – planificare, proiectare, construcție, exploatare, întreținere. Ciclul nu se încheie niciodată, este un proces continuu. Toate aceste etape trebuie respectate. Nu poți reface partea carosabilă fără proiect, fiindcă, dacă o faci fără proiect, nu o poți controla. Nu știi ce s-a pus acolo. Și atunci pot apărea multe întrebări. Dar aceste întrebări trebuie adresate celui care a construit sau administratorului drumului, deoarece el poartă responsabilitatea pentru infrastructura gestionată”, remarcă specialistul.
„Când vorbim despre întreținerea unui drum, trebuie să vorbim, în primul rând, despre resurse. În Moldova, întreținerea drumurilor se face din fondul rutier. Dacă facem o analiză, observăm că resursele alocate sectorului rutier sunt foarte mici, și atunci nu putem pretinde să avem o infrastructură rutieră de calitate. Problema este că specialiștii lucrează cu resursele pe care le au. Statul trebuie să învețe să aloce fondurile necesare pentru infrastructura rutieră, altfel vom continua să avem probleme, inclusiv cu infrastructura nou construită. Nu poți avea o infrastructură de calitate dacă nu ai grijă de ea – este ca sănătatea unui om: dacă nu investești, nu poți avea sănătate”, a concluzionat Ilie Bricicaru.
Cătălina VASILIAN, stagiară ZdG
