MAE de la București solicită clarificări Ucrainei după afirmaţiile lui Zelenski referitoare la „ocuparea Bucovinei de Nord de România”
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la București i-a solicitat astăzi, 23 ianuarie, ambasadorului Ucrainei să vină cu clarificări în privinţa afirmaţiilor recente ale preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a spus că „Bucovina de Nord a fost ocupată de români”.
„Partea română a solicitat clarificări privind referirile la România apărute în discursul public recent al președintelui Ucrainei, exprimând surprinderea față de acestea și evidențiind necesitatea unei înțelegeri corecte a istoriei”, a transmis MAE într-un comunicat de presă.
Clarificările au fost solicitate în cadrul unei întâlniri la sediul MAE între secretarul de stat Dan Neculăescu și ambasadorul Ucrainei la București.
Reacția MAE vine după ce președintele ucrainian, Volodimir Zelenski, a declarat în cadrul unui discurs ținut cu ocazia Zilei Unităţii şi Libertăţii Ucrainei că „România a ocupat nordul Bucovinei în 1918”.
„Nu după mult timp Republica Populară Ucraineană a cedat Kievul sub presiunea bolșevicilor, o bună parte din teritoriile Galiției au fost ocupate de trupele poloneze, Bucovina de Nord de români, iar Transcarpatia i-a revenit Cehoslovaciei”, a declarat Zelenski, președintele Ucrainei.
Contextul istoric
La 28 noiembrie 1918, Consiliul Național Român convoacă Congresul General al Bucovinei. În acea zi Congresul a votat în unanimitate, cu sprijinul majorității reprezentanților germani și polonezi, unirea cu Bucovinei România. Ulterior, aceasta a fost recunoscută prin tratatul de la Saint Germain, semnat pe 10 septembrie 1919.
„După sforțări și jertfe uriașe din partea României și a puternicilor și nobililor ei aliați, s-au întronat în lume principiile de drept și umanitate pentru toate neamurile și când în urma loviturilor zdrobitoare monarhia austro-ungară s-a zguduit din temeliile ei și s-a prăbușit și toate neamurile încătușate în cuprinsul ei și-au câștigat dreptul la libera hotărâre de sine, cel dintâi gând al Bucovinei dezrobite se îndreaptă către Regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdile dezrobirii noastre. De aceea, noi, Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a Țării și fiind învestit singur cu puterea legiuitoare, în numele suveranității naționale, hotărâm: unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”, se arată în declarația din 28 noiembrie 1918.
Cu toate acestea, Bucovina istorică nu se mai află integral în graniţele României. Jumătatea nordică a fost pierdută în urma Pactului Ribbentrop-Molotov prin care Iosif Stalin şi Adolf Hitler şi-au împărţit teritorii în Estul Europei. Pe 28 iunie 1940, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administrației civile și a armatei române de pe teritoriul dintre Prut și Nistru, cunoscut ca Basarabia, și din partea nordică a regiunii Bucovina. În cea mai mare parte a teritoriului ocupat, sovieticii au proclamat RSS Moldovenească, iar partea sudică a Basarabiei, Bugeacul, și nordul Bucovinei au fost alipite la RSS Ucraineană.
