Un magistrat transferat temporar la Curtea de Apel Centru se retrage din concursul pentru funcția deplină de judecător în instanță, cu câteva zile înainte de audierea publică
Judecătorul Roman Pascari, de la Judecătoria Chișinău, și-a retras candidatura din concursul pentru funcția de judecător la Curtea de Apel Centru, instanță la care este, în prezent, transferat temporar. Cererea de retragere a fost înaintată Comisiei de Evaluare a Judecătorilor joi, 10 decembrie, cu două zile înainte de audierea sa publică.
Conform unui comunicat de presă emis de Comisie joi, 11 decembrie, retragerea a intervenit în etapa audierii publice, după ce candidatul a fost informat cu privire la anumite aspecte de integritate ce urmau a fi discutate în cadrul audierii programate pentru vineri, 12 decembrie. Ca urmare, audierea nu va mai avea loc.
Comisia nu poate continua evaluarea în raport cu acest candidat, decât dacă Consiliul Superior al Magistraturii va respinge cererea de retragere din concurs.
Conform prevederilor Legii nr. 252/2013, care reglementează, printre altele, și procedura de evaluare a candidaților la funcția de judecător la Curțile de Apel, Comisia consemnează retragerea candidatului fără a emite decizii, hotărâri sau rapoarte suplimentare privind rezultatul evaluării. Singura consecință juridică a retragerii este imposibilitatea candidatului de a continua participarea la concurs. Legea nu prevede însă nicio interdicție privind participarea ulterioară la alte concursuri.
Magistratul transferat temporar la Curtea de Apel Centru, constatat că nu și-ar fi declarat corespunzător averea, a denunțat „intenții de răzbunare și defăimare”
ZdG a relatat anterior că, conform Autorității Naționale de Integritate (ANI), magistratul nu ar fi declarat două datorii, în valoarea totală de peste 54 de mii de euro, și două bunuri imobile. De cealaltă parte, Pascari susține că sumele pe care nu le-ar fi declarat, considerate de către ANI datorii, sunt, de fapt, drepturi de creanță și au fost declarate corespunzător.
Într-un comentariu pentru ZdG, în contextul actului de constatare privind încălcarea regimului juridic al declarării averii și al intereselor personale, judecătorul Roman Pascari, care urma să fie evaluat de Comisia Vetting, a denunțat „defăimări publice, utilizând conturi anonime pe rețele de socializare”, dar a evitat să dea nume.
„Scopul „autorului” sesizării depuse la ANI nu a fost de a informa autoritatea, sau eventual societatea, despre anumite nereguli, dar răzbunarea, defăimarea și intimidarea mea în calitate de judecător, iar titlurile și informațiile expuse în unele surse media sunt de o manieră de a manipula opinia publică”, a invocat judecătorul într-un răspuns expediat redacției.
ANI a constatat, în decembrie 2024, încălcarea regimului juridic al declarării averii și al intereselor personale de către judecătorul Roman Pascari, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, și membrii familiei acestuia. Magistratul a fost transferat temporar, din septembrie 2024, la Curtea de Apel Centru (redenumită din Curtea de Apel Chișinău începând cu 27 decembrie 2024, n.r.).
Constatările ANI: declararea necorespunzătoare a averii și intereselor personale
Sub aspectul declarării conforme și complete a averii și intereselor personale, inspectorul de integritate notează că în cadrul procedurii de control s-a stabilit declararea necorespunzătoare a averii și intereselor personale de către Roman Pascari după cum urmează:
- Datoria în valoare de 54 240 de euro (părți contractuale „Galsam Service” SRL și soția judecătorului) – această sumă ar fi fost omisă de a fi declarată în declarațiile pentru anii fiscali 2016 și 2017;
- Datoria în valoare de 850 de euro (părți contractuale „IKI-Invest” SRL şi soția judecătorului),
această sumă ar fi fost omisă de a fi declarată în declarațiile pentru anii fiscali 2016 și 2017; - Bunul imobil în construcție cu suprafața de 88,10 m², potrivit contractului de investiții în construcție din 31 martie 2012. Roman Pascari ar fi inclus acest bun în declarațiile de avere și interese personale pentru anii 2016 și 2017, însă, începând cu declarația din anul 2018, acest bun imobil viitor nu a fost declarat.
- Bunul imobil în construcție cu suprafața de 51,80 m², potrivit contractului de investiții în construcție din 31 martie 2012. Roman Pascari ar fi inclus acest bun în declarațiile de avere și interese personale pentru anii 2016 și 2017, însă, începând cu declarația din anul 2018, acest bun imobil viitor nu a fost declarat.
Totuși, pentru perioada 1 august 2016-13 iulie 2023, inspectorul de integritate nu a constatat diferență substanțială dintre averea subiectului declarării deținută la începutul perioadei în care acesta a devenit subiect al declarării, cumulată cu veniturile obținute în această perioadă, inclusiv veniturile membrilor de familie, pe de o parte și averea deținută la începutul verificării, inclusiv cheltuielile realizate în această perioadă, pe de altă parte.
Pascari: „Este inadmisibilă denaturarea unor date certe”
Roman Pascari a contestat la Curtea de Apel Centru actul de constatare al ANI. Într-un răspuns pentru ZdG, judecătorul a comunicat că „inspectorul indică încălcarea prevederilor art.4 alin.(1) lit.e) din Legea nr. 133/2016, deoarece nu am declarat datoriile valoarea cărora depășește valoarea a 10 salarii medii pe economie”. Acesta susține că cele peste 54 de mii de euro au fost declarate inițial la rubrica bunuri imobile, „fără a fi dublată și ca drepturi de creanță”, iar ulterior ca drept de creanță față de SRL „Galsam Service”, compania care a construit complexul „Palmieri și Stele”.
ZdG a scris într-o investigație din 2019 că primele probleme pentru „Galsam-Service”, reprezentanții cărora promiteau un complex locativ modern, dotat cu bazin și grădiniță, au apărut la începutul anului 2014, atunci când firmei i-au fost blocate conturile de către Serviciul Fiscal de Stat din cauza unor datorii la bugetul de stat. În august 2024, ZdG a relatat că lucrările de construcție în blocul I al complexului locativ „Palmieri și Stele” din sectorul Ciocana al capitalei au fost reluate după ce au fost puse pe stop timp de mai mulți ani.
„Este inadmisibilă denaturarea unor date certe și indicarea în actul de constatare a unor concluzii manipulatorii. Or, nicio încălcare din cele indicate în act nu se referă la careva datorii ce urmau a fi declarate și nu au fost declarate, deoarece cele indicate de ANI de fapt sunt drepturi de creanță, dar nu datorii.
- SRL „IKI Invest Grup” în proces de insolvabilitate (debitor) – de fapt este un drept de creanță în valoare de 850,00 euro, apărută în temeiul unui acord de subantrepriză din 2015, până la numirea în funcție de judecător, și în privința căreia nu există vreo normă legală că este obligatorie de a fi declarată;
- SRL „Galsam Service” în proces de insolvabilitate (debitor) – de asemenea este un drept de creanță în valoare de 54,240 mii de euro, apărută în temeiul a două contracte de investiții în construcții încheiate în 2012, până la numirea în funcție de judecător (august 2015).
- Totuși, în declarațiile pentru anii 2015, 2016, 2017 au fost reflectate ca bunuri imobile, drept deținut în baza notării în Registrul bunurilor imobile a contractelor de investiții din 2012 cu valoarea de 54,240 mii de euro, fără a fi dublată și ca drepturi de creanță.
- În cadrul seminarului din 18 martie 2019 organizat de Institutul Național al Justiției, pentru 40 de judecători, formatorul Lilian Chișcă, la acel moment vicepreședinte ANI, la întrebarea formulată personal de mine în legătură cu situația sus descrisă, a explicat că : „Nu este greșit de indicat nici ca bunuri imobile și nici ca drepturi de creanță, important ca raportul juridic să fie declarat. Totuși, dacă creanța este validată în cadrul unui proces de insolvabilitate, mai corect ar fi să fie reflectat ca drepturi de creanță”.
- Astfel, începând cu 2018, în toate declarațiile, în legătură cu intentarea procedurii de insolvabilitate în privința SRL „Galsam Service” și validării creanțelor în aceeași valoare de 54 240 de mii de euro, aceasta a fost reflectată deja ca drept de creanță față de SRL „Galsam Service”, fără a fi dublată și ca bunuri imobile”, a explicat Roman Pascari.
Tatăl – judecător, fiica – grefieră, în aceeași instanță
ZdG a întrebat Curtea de Apel Centru cum explică faptul că, după transfer, magistratul a activat în aceeași instanță cu fiica sa, grefieră, deși legea privind statutul și organizarea activității grefierilor din instanțele judecătorești interzice acest fapt.
Ziua în care am primit răspuns la întrebările ZdG adresate instanței de apel, 5 februarie, că a fost și ultima zi a fiicei judecătorului Roman Pascari, Beatrice Pascari, în funcția de grefieră în cadrul Curții de Apel Centru. ZdG a constatat că aceasta a fost transferată la o altă instanță la peste patru luni de când tatăl său a început să exercite funcția de judecător în aceeași instituție. Legea privind statutul și organizarea activității grefierilor din instanțele judecătorești prevede că „grefierul nu are dreptul să activeze în instanțele judecătorești în care una din rudele lui directe (părinții, frații, surorile, copiii) sau prin alianță (soțul, soția, părinții, frații, surorile soțului, soției) deține funcția de judecător”.
Potrivit instanței, Beatrice Pascari, a fost angajată în funcția de grefier la Curtea de Apel Chișinău la 19 iunie 2023, iar la 5 februarie 2025, a fost eliberată conform prevederilor art. 63 al.1 lit. j) din Legea nr. 158 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.
Legea indică faptul că „persoana/organul care are competența legală de numire în funcție va dispune eliberarea din funcția publică printr-un act administrativ, care se comunică funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei eliberării din funcția publică, ca urmare a transferului într-o altă autoritate publică, cu respectarea prevederilor art. 48 alin. (2), (5)–(7) şi (9), cu acordul ambelor autorități publice”.
„La data angajării în funcția de grefier, Roman Pascari nu activa în cadrul Curții de Apel Chișinău. Acesta a fost transferat doar temporar, începând cu 23 septembrie 2024, în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Administrația instanței despre un eventual conflict de interese între cei doi subiecți nu a fost informată”, a comunicat purtătoarea de cuvânt a Curții de Apel Centru Adela Roșca.
Contactat de ZdG, Roman Pascari a declarat că „ea demult intenționa să fie transferată”. Cât despre dacă el consideră că este o coincidență că fiica acestuia a fost transferată exact în aceeași perioadă când ZdG a întrebat instanța dacă nu este încălcată legea, Pascari a întrebat „ce vrem să ne răspundă acum? dacă este o coincidență sau nu?”. Acesta a făcut referire la Legea privind funcția publică, care „spune că este incompatibil cu exercitarea unei funcții publice în cazul în care este o subordonare directă”.
„Nu a fost niciodată în subordonare directă. Iar administrația instanței, din câte înțeleg eu, a stabilit în așa fel completele încât să nu fie incompatibilitate din acest punct de vedere”, a menționat Pascari, precizând că în opinia sa, nu a avut loc o încălcare a legii.
Detalii din cariera lui Pascari
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat transferul temporar, începând cu 23 septembrie, până la ocuparea a 30 de funcții, la Curtea de Apel Chișinău a trei magistrați care au depus cereri, inclusiv Roman Pascari, de la Judecătoria Chișinău.
Pascari a declarat că, în 2021, a depus cerere și pentru concursul pentru funcția de judecător la CA Chișinău, concurs care a fost anulat mai târziu, dar și la concursul anunțat în 2024.
Roman Pascari a fost numit, în august 2015, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, până atunci exercitând profesia de avocat. Acesta a activat în calitate de jurist din anul 1997.
Prin hotărârea plenului CSM din decembrie 2018, a fost desemnat judecător specializat în materie de drept civil din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
În iulie 2023, ZdG a scris că ANI a inițiat controlul averii și a intereselor personale ale judecătorului de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Roman Pascari.
Potrivit unui act de inițiere emis, ANI a înregistrat în luna iunie o sesizare în privința magistratului, cu privire la respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.
În octombrie 2016, Pascari a dispus ca judecătorului Gheorghe Popa, reţinut în flagrant după ce ar fi acceptat 200 de dolari de la un participant într-un dosar pe care-l avea în gestiune, dar declarat nevinovat ulterior, definitiv şi irevocabil, să-i fie achitat un prejudiciu moral în valoare de 200 de mii de lei, plus alţi 576 de mii de lei – plata salariului pentru perioada în care a lipsit forțat de la serviciu, dar și prejudiciul material pentru asistența juridică.
