Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   Un judecător de instrucție urmează…

Un judecător de instrucție urmează să fie eliberat din funcție. CSJ a respins contestația magistratului, care nu a promovat evaluarea integrității pentru instanța supremă

Sursa: Comisia de Evaluare a Judecătorilor - Judicial Vetting Commission/Facebook

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins contestația depusă de judecătorul Grigore Manoli, care nu a promovat evaluarea integrității pentru funcția la care candida, de judecător la instanța supremă.

Completul special, format din Stela Procopciuc, Diana Stănilă și Stella Bleșceaga, a luat decizia joi, 3 iulie, cu unanimitate de voturi, conform dispozitivului publicat.

Magistratul de judecătoria Chișinău, sediul Centru, a îndeplinit atribuțiile judecătorului de instrucție din ianuarie 2025, la sediul Ciocana, în baza unei decizii din septembrie 2024. Acesta nu a promovat evaluarea integrității în luna noiembrie 2024.

Raportul de nepromovare nu a fost publicat deocamdată de către Comisia Vetting. Acesta a fost aprobat la data de 19 noiembrie 2024 și a fost transmis Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru examinare. Potrivit prevederilor legale în vigoare la acel moment, raportul urma să fie publicat în termen de 3 zile de la adoptarea unei soluții de către CSM. La data de 16 ianuarie 2025, raportul fiind încă pe rolul CSM, Curtea Constituțională a constatat constituționalitatea parțială a normelor ce reglementau publicarea raportului, astfel că au avut loc modificări legislative. Conform reprezentanților Comisiei, raportul în privința lui Manoli urmează a fi publicat după adoptarea unei soluții definitive de către Curtea Supremă de Justiție.

UPDATE 18:50 Comisia Vetting a publicat raportul în privința lui Grigore Manoli. Conform documentului, dubiile care au dus la nepromovarea evaluării au fost în privința încălcării regimului juridic al conflictelor de interese.

Comisia Vetting: „Aspectul crucial a fost dacă un observator obiectiv ar concluziona că relația subiectului cu avocatul ar pune sub semnul întrebării obiectivitatea și imparțialitatea acestuia”

Examinarea primei cauze care implică fosta colegă a judecătorului: În perioada 2010-2015, Manoli a lucrat la B.A.A. „Avogrup”, unde S.A. a avut calitatea de avocat stagiar fiind sub supravegherea unuia dintre foștii săi colegi. Subiectul a declarat că relația sa cu S.A. s-a rezumat doar la faptul că ambii au activat în cadrul aceluiași birou. Acesta a adăugat că, în acea perioadă, nu a avut nicio comunicare cu S.A. și că S.A. nu i-a acordat nicio asistență juridică lui sau membrilor familiei sale. În cadrul audierii, subiectul a precizat că S.A. venea foarte rar la birou și, de obicei, doar atunci când trebuia să îndeplinească anumite formalități legate de contabilitate.

La 5 aprilie 2017, avocatul S.A. a depus în interesele unui terț (N.S.) o plângere la Judecătoria Chișinău (sediul Centru) împotriva procesului-verbal privind contravenția de desfășurare ilegală a activității de întreprinzător. La 13 iulie 2017, judecătorul a emis o hotărâre de admitere a plângerii. Conform hotărârii, procesul-verbal privind contravenția și decizia de sancționare au fost anulate, iar procesul contravențional împotriva clientului reprezentat de S.A. a fost încheiat. Magistratul a confirmat că nu a declarat abținere. Acesta a susținut că, la momentul examinării cauzei, nu a identificat nicio incompatibilitate conform articolul 33 din Codul de procedură penală și jurisprudenței CtEDO, care prevede că un judecător se poate abține de la judecarea cauzei chiar și atunci când o situație nu este reglementată de un text legal și când consideră că imparțialitatea și obiectivitatea sa pot fi afectate.

„Comisia remarcă faptul că, la acea etapă, relația dintre subiect și S.A. era cea de foști colegi. Comisia nu are niciun indiciu că aceștia au avut o relație mai apropiată. Nu există nicio dovadă că au fost implicați în alte cauze judiciare sau că au menținut o relație de comunicare după ce subiectul a devenit judecător.

Prin urmare, este posibil ca această relația colegială să nu-i fi impus obligația de a declara abținere. Cu toate acestea, subiectul ar fi trebuit cel puțin să informeze părțile cu privire la aceste circumstanțe și să le lase să decidă asupra recuzării sale”, se arată în raport.

Examinarea celei de-a doua cauze care implică fosta colegă și avocată a judecătorului: La data de 18 aprilie 2018, S.A., reprezentând judecătorul, a depus o plângere în vederea anulării unei ordonanțe de începere a urmăririi penale emise în urmă cu 13 ani împotriva subiectului (clientul său). Această ordonanță a fost emisă la 21 februarie 2005 cu privire la infracțiunea prevăzută de articolul 361 alin. (1) din Codul penal – Confecționarea, deținerea, vînzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ștampilelor sau sigiliilor false. Ca urmare, Judecătoria Căușeni (sediul Ștefan Vodă) a admis plângerea și a anulat ordonanța de începere a urmăririi penale împotriva subiectului pe motivul încălcării dispozițiilor procedurale. Ulterior, S.A. a fost prezentă și a reprezentat judecătorul în fața Curții de Apel Chișinău în ședințele de judecată stabilite pentru examinarea recursului înaintat de procuror împotriva deciziei Judecătoriei Căușeni. La 17 septembrie 2018, Curtea de Apel a respins recursul ca inadmisibil.

Manoli a declarat că plângerea prin care se solicită anularea ordonanței de începere a urmăririi penale a fost întocmită de el însuși și că S.A. doar a semnat-o și a prezentat mandatul. Subiectul a declarat că el personal a depus (trimis) plângerea la instanță, susținând că asistența juridică acordată de S.A. a fost gratuită.

La 25 iunie 2018, subiectul a emis o hotărâre într-o cauză penală, în care a fost vizată o persoană (V.R.) acuzată de organizarea migrației ilegale. Avocatul S.A. l-a reprezentat pe V.R. Potrivit hotărârii, procurorul a solicitat aplicarea unei pedepse cu închisoare pe termen de patru ani, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea legată de gestionarea resurselor umane pe o perioadă de patru ani, în timp ce avocatul S.A. a solicitat în interesul lui V.R. aplicarea unei pedepse sub formă de amendă. Manoli a emis hotărârea și a aplicat o sancțiune sub forma unei amenzi de 14 000 de lei, care putea fi redusă la jumătate dacă era achitată în termen de 72 de ore din momentul în care hotărârea devenea executorie.

Procurorul a contestat hotărârea. Curtea de Apel Chișinău a emis o decizie la 26 septembrie 2018, prin care a modificat pedeapsa din amendă în închisoare pe termen de patru ani (pedeapsa fiind suspendată condiționat), cu privarea de dreptul de a exercita activitatea legată de gestionarea resurselor umane timp de patru ani. La 3 aprilie 2019, Curtea Supremă de Justiție a menținut această decizie, declarând inadmisibil recursul înaintat de avocatul S.A.

Manoli a confirmat că nu a declarat abținere. Acesta a susținut că, la momentul examinării cazului, nu a identificat nicio incompatibilitate în sensul articolului 33 din Codul de procedură penală și având în vedere jurisprudența CtEDO. Acesta a adăugat că nu a declarat abținere deoarece cauza penală a fost examinată în cadrul unei proceduri simplificate în temeiul articolului 364/1.

„Subiectul ar fi trebuit să cunoască că (…), în circumstanțele lui specifice, legea îi cerea să se abțină sau, de minimis, să dezvăluie potențialul conflict de interese în cauzele în care era implicat avocatul său și să lase clarificarea acestei chestiuni în sarcina unui alt judecător”, se arată în raport.

Examinarea celei de-a treia cauze care implică fosta colegă și avocat a judecătorului: La 25 mai 2023, judecătorul a emis o hotărâre de admitere a cererii depuse de avocatul S.A. în interesul lui L.L. Prin hotărâre, N.H. a fost declarat decedat după ce, timp de mai bine de trei ani, nu s-a mai știut nimic de el. Manoli a confirmat că nu a declarat abținere. Acesta a adăugat că persoana era dispărută fără veste de peste 40 de ani (1982). Nu a existat niciun litigiu juridic deoarece cazul a fost examinat în cadrul unei proceduri speciale – stabilirea faptelor care au valoare juridică. Comisia a menționat că, deși acest caz nu a fost litigios și nu a implicat părți adverse, subiectul nu a fost scutit de obligația de a declara abținere și de a lăsa această chestiune în sarcina unui alt judecător.

Examinarea celei de-a patra cauze care implică fosta colegă și avocată a judecătorului: În octombrie 2023, judecătorul a primit spre examinare o cauză inițiată de C.A. împotriva lui C.R. pentru stabilirea domiciliului copilului minor, intervenient accesoriu – Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului. Avocatul S.A. a depus o cerere de amânare a examinării cauzei în numele unuia dintre participanții la proces.

În cea de-a treia rundă de întrebări, subiectul a prezentat o copie a unei declarații de abținere din 5 aprilie 2024 în cauza în care S.A. a reprezentat-o pe reclamanta C.A. Subiectul a prezentat, de asemenea, o copie a hotărârii de respingere a acestei declarații de abținere.

Atunci când, în timpul audierii, a fost întrebat de Comisie dacă a luat în considerare prezentarea unei declarații de abținere în primele trei cazuri menționate mai sus, subiectul a confirmat că a făcut acest lucru. Cu toate acestea, el a concluzionat că nu exista niciun temei juridic care să îl oblige să se abțină.

„Atunci când un judecător cunoaște un avocat datorită faptului că acesta l-a reprezentat, există un risc semnificativ de conflict de interese sau de aparență de părtinire. După cum a declarat subiectul în cadrul audierii, S.A. a semnat plângerea sa și l-a reprezentat în fața Curții de Apel Chișinău în mod gratuit. În esență, S.A. i-a făcut subiectului o favoare.

Subiectul nu a declarant abținere în trei cazuri identificate de Comisie. În astfel de situații, aspectul crucial a fost dacă un observator obiectiv ar concluziona că relația subiectului cu avocatul ar pune sub semnul întrebării obiectivitatea și imparțialitatea acestuia.

Având în vedere importanța aparențelor, atunci când apare o astfel de situație (care poate da naștere unei sugestii sau unei aparențe de părtinire) aceasta ar trebui să fie dezvăluită la începutul procedurii și ar trebui să se facă o evaluare. Aceasta este o garanție procedurală importantă care este necesară pentru a asigura imparțialitatea obiectivă și subiectivă”, a concluzionat Comisia.

Decizia CSM în privința raportului

Membrii CSM au aprobat, în luna martie, cu 9 voturi pro și 2 contra, raportul Comisiei de evaluare externă al candidatului la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, Grigore Manoli, și au constatat nepromovarea evaluării.

Conform legii, acesta va fi eliberat din funcția de la Judecătoria Chișinău și va fi decăzut din dreptul de a exercita funcția de judecător timp de 7 ani din data când decizia CSM rămâne definitivă.

Totodată, Agenția Națională de Integritate va fi informată că Manoli nu are dreptul de a exercita funcții de demnitate publică. În plus, Grigore Manoli este lipsit prin hotărârea Consiliului de dreptul la indemnizația unică de concediere.

Motivul pentru care Comisia a decis nepromovarea evaluării de către Grigore Manoli este faptul că acesta nu și-a depus declarațiile de abținere în două cauze – una din 2012 și alta din 2017. Acesta susține însă că nu au existat motive obiective de-ași declara abținerea.

Manoli a candidat și pentru funcția de judecător la Curtea de Apel Centru. Pe 13 noiembrie 2024, plenul CSM a anunțat învingătorii concursului pentru suplinirea funcțiilor de judecători la Curțile de Apel Bălți și Chișinău, printre aceștia fiind și Grigore Manoli.

Grigore Manoli și-a început activitatea în calitate de magistrat la 27 noiembrie 2015, fiind numit în funcția de judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău, prin decretul președintelui R. Moldova, pe un
termen de 5 ani. În rezultatul reorganizării instanțelor judecătorești, a fost desemnat în funcția de judecător la instanța nou-creată – Judecătoria Chișinău, începând cu 1 ianuarie 2017.

Potrivit hotărârii CSM din 11 decembrie 2018, a fost desemnat în funcția de judecător specializat în materie de drept civil la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, începând cu 1 ianuarie 2019. În rezultatul evaluării performanțelor, prin hotărârea Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor din 21 august 2020, activitatea acestuia a fost apreciată cu calificativul „foarte bine”. Prin decretul președintelui R. Moldova din 19 noiembrie 2020, a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Ulterior, prin hotărârea din 14 februarie 2023, magistratului i-a fost conferit gradul IV de calificare.