Un fost procuror, care s-a vrut judecător la CSJ dar nu a promovat evaluarea integrității, pierde la CtEDO. S-a plâns că nu i-a fost oferită locuință de serviciu după ce a plecat din Poliție
Un fost procuror, care a candidat la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), dar nu a promovat evaluarea integrității și a fost demis, a pierdut la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) cauza împotriva statului. Este vorba despre ex-procurorul Ion Tețcu, care s-a plâns că nu a primit o locuință de serviciu, chiar și după ce nu a mai lucrat la Poliție.
În raportul de nepromovare a integrității, Comisia Vetting a inclus subiectul privind dreptul la locuință obținut în calitate de fost polițist la categoria „dubii care nu conduc la nepromovare”.
„Ca răspuns la întrebările Comisiei, subiectul a precizat că obligația de a-i oferi o locuință era valabilă și după demisia sa. De asemenea, el a declarat că și în calitate de procuror avea dreptul la locuință de serviciu potrivit legii cu privire la Procuratură, în vigoare la acea dată. Totuși, acesta nu voia să mai inițieze un proces. În cele din urmă, el a menționat că hotărârea nu a fost încă executată”, se arată în raportul de evaluare în privința lui Ion Tețcu.
Conform rezumatului deciziei efectuat de către Direcția agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al R. Moldova, cauza se referă la neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești irevocabile adoptate de către instanțele judecătorești naționale în favoarea lui Ion Tețcu, precum și la lipsa unui recurs intern efectiv.
Cincizeci de mii de lei, acordați de instanțele naționale drept prejudiciul moral pentru neacordarea unui apartament de serviciu în timp ce lucra în cadrul Poliției
Potrivit circumstanțelor cauzei, în perioada 3 iulie 2001-24 decembrie 2010, procurorul a fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Invocând prevederile legii cu privire la poliție (în vigoare la data evenimentelor), el a solicitat îmbunătățirea condițiilor sale de trai, având în vedere statutul său profesional.
Prin hotărârea sa definitivă din 29 septembrie 2009, Curtea de Apel Chișinău a admis cererea lui Tețcu și a obligat Consiliul municipal Chișinău să-i asigure o locuință adecvată (cu titlu de apartament de serviciu), procedura de executare fiind intentată la 9 octombrie 2009. Această hotărâre a fost menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 3 februarie 2010. Între timp, la 24 decembrie 2010, urmare a transferului său în Procuratură, Tețcu a fost eliberat din funcția ocupată în cadrul MAI.
Urmare a adoptării legii cu privire la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, Ion Tețcu a inițiat mai multe acțiuni în fața instanțelor naționale, solicitând recunoașterea încălcării drepturilor sale, precum și compensarea prejudiciului material și moral.
Astfel, prin hotărârea sa din 2 iulie 2018, Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău a constatat încălcarea dreptului lui Tețcu la executarea în termen rezonabil a hotărârii adoptate în favoarea sa. Instanța a acordat procurorului suma de 50 de mii de lei pentru prejudiciul moral, pentru perioada de neexecutare cuprinsă între 9 octombrie 2009-2 iulie 2018. Această hotărâre a devenit definitivă și irevocabilă, fiind menținută de către instanțele ierarhic superioare.
- Tețcu a prezentat instanțelor interne documente (contracte de închiriere și chitanțe) conform cărora a cheltuit 15 490 de euro și 1 350 de dolari pentru închirierea unei locuințe în perioada octombrie 2009-noiembrie 2019. Instanțele interne au respins cererile sale ca nefondate, întrucât contractele de închiriere nu fuseseră înregistrate la autoritatea fiscală.
De asemenea, ca urmare a unei noi acțiuni inițiate de către Tețcu, printr-o decizie definitivă din 22 iunie 2022, Curtea de Apel Chișinău a constatat că el și-a pierdut calitatea de „victimă”, întrucât fusese eliberat din funcția deținută în cadrul MAI. În consecință, instanța a reținut că hotărârea favorabilă pronunțată anterior a devenit lipsită de efecte juridice. Această soluție a fost ulterior menținută de către Curtea Supremă de Justiție.
- Conform deciziei CSJ din 30 noiembrie 2022, Tețcu Ion a solicitat, constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2009 pentru perioada începând cu 2 iulie 2018; încasarea de la bugetul de stat a sumei de 7 720 de euro cu titlu de prejudiciu material, încasarea sumei de 3 600 euro cu titlu de prejudiciu moral și încasarea sumei de 2 150 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
- Prima instanță a dispus încasarea de la bugetul de stat, în beneficiul lui Ion Tețcu, a sumei de 7 720 de euro cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 2 100 de euro cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 2 150 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate. În iunie 2022, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul declarat de Ministerul Justiției și a respins cererea de chemare în judecată depusă de Tețcu. Decizia a fost menținută de CSJ.
„În timp ce instanța de fond a acordat despăgubiri pentru prejudiciul moral și material și cheltuieli de judecată, instanțele superioare au respins acțiunea reclamantului din cauza pierderii calității de victimă în urma demisiei sale din Ministerul de Interne la 24 decembrie 2010 (transfer la Procuratură, o instituție de stat care garantează, de asemenea, angajaților locuințe de închiriat). Astfel, hotărârea din 29 septembrie 2009 a devenit caducă și a căzut în desuetudine”, se arată în decizia CtEDO.
Reclamantul s-a plâns în fața Curții de neexecutarea unei hotărâri judecătorești definitive pronunțate în favoarea sa, invocând încălcarea drepturilor garantate de Articolul 6 § 1 și Articolul 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și de Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.
Curtea a notat că, în ultima procedură cu privire la compensarea prejudiciului, instanțele naționale au respins acțiunea reclamantului, constatând că autoritățile nu mai aveau obligația de a-i asigura reclamantului o locuință după demisia sa din sa din cadrul MAI. Curtea a mai menționat că, întrucât hotărârea definitivă a Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2009 nu preciza modalitatea concretă de acordare a locuinței, durata acestui drept rămânea strâns legată de interpretarea dreptului intern pe care s-a întemeiat hotărârea.
Curtea a reținut că, la 24 decembrie 2010, reclamantul a demisionat din cadrul MAI și că niciun element al hotărârii din 29 septembrie 2009 nu obliga autoritățile să-i ofere o locuință după această dată. Prin urmare, începând cu 24 decembrie 2010, statul nu mai era ținut să-i acorde lui Ion Tețcu o locuință socială în baza acelei hotărâri, dreptul său social încetând odată cu încetarea raportului de muncă din poliție. Mai mult, instanțele judecătorești naționale au constatat că reclamantul nu mai îndeplinea condițiile legale pentru a beneficia de o locuință de serviciu.
CtEDO: „Concluziile la care au ajuns instanțele naționale nu pot fi considerate arbitrare sau vădit nerezonabile”
Prin urmare, Curtea a constatat că instanțele naționale au evaluat obligațiile autorităților în lumina deciziei definitive și a cadrului legal privind atribuirea locuințelor, iar concluziile la care au ajuns nu pot fi considerate „arbitrare sau vădit nerezonabile”.
De asemenea, Curtea a notat că, în cadrul primei acțiuni, instanțele naționale au constatat încălcarea termenului rezonabil de executare a hotărârii și au acordat reclamantului o „despăgubire substanțială” pentru prejudiciul moral. Nivelul acestei despăgubiri nu poate fi considerat nerezonabil în raport cu jurisprudența Curții în cauze similare.
În consecință, Curtea a constatat că reclamantul nu mai poate pretinde calitatea de victimă a pretinsei încălcări a Articolului 6 § 1 din Convenție și a Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.
Curtea, admițând excepția de inadmisibilitate invocată de către Guvern, a reținut că plângerile întemeiate pe Articolul 6 § 1 din Convenție și pe Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție sunt incompatibile ratione personae cu dispozițiile Convenției și le-a respins.
De asemenea, având în vedere constatările sale anterioare, Curtea a concluzionat că Tețcu nu a formulat o „plângere justificată”, în sensul Articolului 13 din Convenție. În consecință, ea a declarat și această parte a cererii vădit nefondată.
Începând cu 18 ianuarie 2023, Ion Tețcu a fost desemnat în calitate de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Călărași. Acesta și-a început cariera în 2004 în calitate de ofițer de poliție de sector în cadrul Comisariatului de Poliție Călărași. În 2006 a devenit ofițer de urmărire penală în orașul Rezina și apoi în sectorul Buiucani al orașului Chișinău. În decembrie 2010, Tețcu a devenit procuror în cadrul Procuraturii Călărași. În perioada 2011 – 2017 a activat în calitate de procuror în cadrul Procuraturii Strășeni. În martie 2017 a fost delegat la Procuratura Generală, în cadrul Secției investigarea fraudelor contra mediului și intereselor publice. În perioada mai 2022 – ianuarie 2023, a exercitat funcția de procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.
