Cum iși propune Alexandru Tănase să realizeze reforma justiției

Deși Legea privind strategia de reformare a sistemului de justiție adoptată de Parlament în 2011 a dus la înlocuirea a peste 30% din judecători, un rezultat palpabil al reformei nu s-a simțit, strategia reformei fiind, în mare parte, un eșec. Declarația aparține Ministrulului Justiției, Alexandru Tănase, care a prezentat astăzi, 30 ianuarie, la trei săptămâni de la învestirea sa în funcție, direcțiile strategice și acțiunile prioritare privind reforma judiciară.

Pentru a elaborara și stabili prioritățile, ministrul Justiției declară că a purtat consultări ample cu reprezentanți ai ONG-urilor, partidelor politice, cu partenerii de dezvoltare ai R. Moldova, dar și cu cele mai importante ambasade de la Chișinău. O parte din acțiunile propuse vizează o serie de modificări legislative, care vor fi operate până la finalizarea sesiunii de iarnă-vară a Parlamentului R. Moldova. O altă parte vor sta la baza strategiei de reformă, care va fi aprobată de Parlament pentru următorii 5 ani.

„Strategia reformei din 2011, în mare parte a fost un eșec. Nu vreau să mă opresc asupra motivelor, cred că mai important este să vedem cum poate fi remediată această situației”, a declarat Alexandru Tănase la începutul conferinței de presă.

Prioritară pe agenda noului ministru al Justiției este soluționarea problemei privind numărul excesiv de arestări preventive. Ministrul Tănase promite ca până în luna octombrie, curent, să fie înregistrată o scădere procentuală de 30-40% a actualului număr de măsuri preventive aplicate. În acest scop, urmează a fi selectați și instituiți judecători noi pentru drepturi și libertăți, care vor avea altă calificare și alte atribuții, respectiv se va renunța la judecătorii de instrucție.

O altă problemă rămâne a fi modul în care sunt construite căile de atac în materie procesuală în sistemul judiciar. „Ele sunt construite astfel, încât încurajează o concentrare excesivă de competență la nivelul Curții Supreme de Justiție (CSJ), în detrimentul celorlalte două nivele de jurisdicție”, a declarat Tănase. Astfel, va avea loc o revizuire totală a abordării rolului CSJ.

„CSJ urmează a fi doar o instanță de casație, cu un număr mic de judecători, care ar avea cu totul alte competențe decât le are astăzi. CSJ urmează să-și ocupe locul pe care îl merită și pe care îl are în orice sistem de drept”, a specificat ministrul Justiției

Tănase s-a referit și la problema numărului mare de sentințe de condamnare, pronunțate în materie penală, despre care ministrul spune că „este imposibil de a schimba adminsitrativ aceste statistici”. Statisticile arată, de fapt, că mecanismul nu funcționează bine. În acest sens, urmează să fie propus un proiect de lege, care va asigura publicitatea ședințelor CSJ, în materie penală.

Reforma cadrelor justiției. La acest capitol, Alexandru Tănase  consideră că „orice reformă presupune în primul rând reforma persoanelor”.  Ministrul dă asigurări că acest fapt nu presupune eliminări de personal,  ci evaluarea permanentă a performanțelor judecătorilor în funcție de mai multe criterii. În acest scop, va fi propus un proiect de lege, care va uniformiza accesul de accedere în funcția de judecător. S-ar putea renunța la mecanismul de accedere în funcția de judecător la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

În procesul de evaluare permanentă a judecătorilor, Tănase mizează foarte mult pe Autoritatea Națională de Integritate. „Inspectorii de integritate urmează să fie selectați și angajați cât mai curând posibil, pentru a începe verificările”, a declarat ministrul Justiției.

Alexandru Tănase își propune responsabilizarea judecătorilor prin asigurarea criteriilor de integritate. În acest sens, va fi consolidată funcționarea Inspecției Judiciare, prin autonomizarea instituției. Instituției îi va fi oferită o marjă mult mai mare de acțiune pentru a examina cauzele, plângerile aflate în competența sa, dar o atenție deosebită va fi acordată persoanelor angajate acolo.

„Poți avea o instituție perfectă, dar daca nu ai oameni potirviti, această instituție nu va funcționa”, a declarat Alexandru Tănase cu referire la activitatea Inspecției Judiciare.

O altă acțiune vizează problema repartizării aleatorii a dosarelor, în privința căreia se va interveni cu modificări, care vor asigura  ca acest mecanism sa funcționeze adecvat.

Consolidarea independenței sistemului judiciar: vor fi introduse modificări în legislație pentru a limita calitatea de membru al CSM la un singur termen, astfel ca să nu mai existe persoane care beneficiază de durate prea lungi în această funcție. Totodată, urmează a fi modificat mecanismul de contestare a deciziilor CSM, pentru a permite examinarea în fond și controlul judiciar a deciziilor.

Procurorul General,  Președintele CSJ și Ministrul Justiției să fie limitați de dreptul de a vota numirea, promovarea sau sancționarea și destituirea judecătorilor, în cadrul CSM.

Referitor la secretizarea hotărârilor de judecată, Tănase a declarat că această acțiune „a plasat dubii” și „a înfuriat oamenii”. Astfel, Ministerul Justiției va veni cu o serie de modificări care va reglementa restrictiv cazurile de secretizare. Regula va fi ca toate hotărârile să fie publice, cu excepții, „clar definite în cele mai avansate modele europene”.

Alexandru Tănase a subliniat faptul că atunci când există pretenții mari la justiție, e necesar ca Guvernul să-și onoreze obligațiile de finanțare a justiției, menționând că în ultimii zece ani, alocațiile pentru justiție au crescut constant. Bugetul pentru justiție, din acest an, constituie circa 1% din PIB.

Alexandru Tănase a deținut funcția de ministru al Justiției în perioada septembrie 2009 – mai 2011. În această perioadă, el a inițiat reforma justiției, promovând schimbarea statutului specialiștilor din domeniul avocaturii, notariatului, executărilor judecătorești, aceștia devenind liberi profesioniști. O altă modificare a fost efectuată în structura instanţelor de judecată, fiind lichidate cele specializate economice şi militare. Alexandru Tănase şi-a încheiat mandatul de preşedinte al Curţii Constituţionale în mai 2017, unde a activat din 2011. Din iunie 2017 este membru al Comisiei de la Veneţia.

La începutul anului 2018, Alexandru Tănase a acceptat să revină în fruntea ministerului, motivându-și decizia prin faptul că nu este de acord cu foarte multe lucruri din acest sector. „Fiecare trebuie să folosească orice oportunitate de a face o schimbare spre bine”, a declarat Tănase după învestirea sa  în funcția de ministru al Justiției.