PA solicită casarea sentinței de achitare a unuia dintre executorii judecătorești implicați în SCHEMA de deposedare a capitalei de peste 5 ha de terenuri, în valoare de sute de milioane de lei
Procuratura Anticorupție (PA) a contestat sentința de achitare în cazul lui Iacob Miron, unul dintre executorii judecătorești implicați în schema prin care municipiul Chișinău a fost deposedat de terenuri cu o suprafață de circa 5,5 hectare, care valorau, încă în 2018, la prețul de piață, peste 100 de milioane de lei. Procurorii spun că au depus demersul de casare integrală a sentinței pe 23 octombrie.
Procuratura Anticorupție a solicitat Curții de Apel Centru casarea integrală a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, și recunoașterea vinovăției lui Iacob Miron „pentru comiterea infracțiunilor de corupere pasivă și fals în acte publice, cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, amendă în mărime de 7 000 de unități convenționale și privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe o perioadă de 8 ani”.
„Acuzatorul a mai solicitat confiscarea sumei de 5 000 de lei, ca fiind obținută în urma comiterii infracțiunii, și trecerea în folosul statului a sumei de 20 000 de lei, recunoscută în calitate de corp delict”, relatează PA.
Procurorii consideră că sentința în privința lui Iacob Miron este „neîntemeiată, fiind bazată pe interpretări eronate ale probelor și pe o analiză incompletă a circumstanțelor cauzei”. În viziunea procurorilor, instanța „a reținut nejustificat existența unei «provocări» la comiterea infracțiunii”.
„Probele din dosar – înregistrările audio-video, declarațiile martorilor și rezultatele măsurilor speciale de investigație demonstrează că inculpatul a fost cel care a inițiat discuțiile privind transmiterea banilor și a pretins sume cuprinse între 3 000 și 10 000 de lei pentru fiecare bun sechestrat. De asemenea, instanța a analizat izolat declarațiile apărării, fără a corela cronologia faptelor și fără a ține cont de contradicțiile dintre afirmațiile inculpatului și probele din dosar”, se arată în comunicatul emis de PA.
Iacob Miron, unul dintre executorii judecătorești implicați în schema prin care municipiul Chișinău a fost deposedat de terenuri cu o suprafață de circa 5,5 hectare, care valorau, încă în 2018, la prețul de piață, peste 100 de milioane de lei, a fost achitat de magistrata Vasilisa Muntean de la Judecătoria Chișinău. Sentința a fost pronunțată pe 8 octombrie 2025, iar autoritățile din justiție NU au făcut niciun anunț public, deși în ultimele luni, obișnuiau să emită comunicate atunci când erau emise sentințe pe dosare de rezonanță.
Magistrata a ajuns la concluzia că „nu au fost aduse probe suficiente” și a reiterat că „probele administrate în ședința de judecată nu sunt de natură să demonstreze, cu certitudine și dincolo de orice dubiu rezonabil, existența unui interes material ori personal al inculpatului în săvârșirea faptei. Din contra, comportamentul acestuia pare a fi determinat mai degrabă de teamă și de presiunile exercitate asupra sa”.
Concluziile instanței au fost preluate din discursul lui Iacob Miron, care, fiind audiat, a relatat în mai multe rânduri că „în acest caz ar fi implicate persoane cu funcții înalte din instituții de drept” și că asupra sa, constant s-ar fi făcut acțiuni de „presiune, șantaj, intimidare și discreditare”.
În perioada 2016-2018, Ziarul de Gardă a relatat constant despre cum, printr-o schemă în care au fost implicaţi avocaţi, executori judecătoreşti, judecători, oameni de afaceri, dar şi diverşi funcţionari, municipiul Chişinău a fost deposedat de peste 30 de loturi de teren, cu o suprafaţă totală de aproximativ 5,5 hectare şi o valoare de piaţă de peste 100 de milioane de lei.
ZdG a urmărit cine sunt personajele care au pus schema în aplicare, dar şi care a fost traseul terenurilor. Încă în 2018, ZdG a constatat că o parte dintre ele au ajuns în proprietatea unor benzinării, altele, în portofoliul unor companii de construcţii şi a unor firme offshore din Marea Britanie sau insulele Marshall din Oceanul Pacific. Unele loturi de teren se vindeau atunci cu sute de mii de euro, deşi au fost adjudecate la preţuri de peste 20 de ori mai mici. Majoritatea acestor terenuri sunt și astăzi în proprietatea unor companii care au fondatori în zone off-shore, pentru a face complicat procesul de identificare a persoanelor care au stat în spatele schemei.
