„Nu am sesizat că domnul Lazăr era subordonat sau cumva îngenuncheat în fața lui Plahotniuc”. Mărturiile foștilor funcționari aduse de avocatul lui Valeriu Lazăr în dosarul concesionării Aeroportului
Dezbaterile judiciare în dosarul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău (AIC) au continuat luni, 21 septembrie, cu pledoaria avocatului Victor Munteanu, care îl apără pe fostul ministru al Economiei, Valeriu Lazăr. Procurorii cer pentru Lazăr șase ani de închisoare. În dosar mai sunt alți șapte inculpați, inclusiv fostul premier Iurie Leancă.
Apărarea lui Valeriu Lazăr consideră că mărturiile depuse anterior în instanță de către Igor Corman și Valentina Buliga, foști membri ai Partidului Democrat, urmează a fi reținute ca și „credibile”, ținând cont de „reputația acestora”, funcțiile deținute anterior și „cunoașterea nemijlocită a relațiilor atât din interiorul PDM, dar și a relațiilor interpersonale dintre Valeriu Lazăr și Vladimir Plahotniuc”, făcând referire la acuzațiile procurorilor potrivit cărora fostul ministrul al Economiei ar fi acționat în interesele lui Plahotniuc.
În pledoaria sa, avocatul a contestat acuzațiile procurorilor potrivit cărora Valeriu Lazăr ar fi acționat în interesul unor persoane și ar fi urmărit obținerea unor beneficii materiale în procesul de concesionare a AIC. Apărarea susține că aceste acuzații nu sunt susținute de probe și a criticat inclusiv raportul de expertiză privind potențialul prejudiciu de circa 400 de milioane de lei.
„Acuzarea a eșuat să-și încadreze rechizitoriul și să-l susțină cu probe pretinsul interes material a lui Valeriu Lazăr”, a declarat avocatul Victor Munteanu.
Potrivit acestuia, procurorii au susținut în rechizitoriu că studiul de fezabilitate care a stat la baza concesionării AIC ar fi fost viciat și ar fi conținut date neveridice. Avocatul afirmă însă că aceste constatări nu corespund probelor administrate în dosar și a făcut trimitere la raportul de expertiză judiciară din 27 decembrie 2021.
„Pe durata întregului proces de judecată, nu a fost niciodată invocată participarea în oricare mod a lui Valeriu Lazăr la întocmirea raportului «PricewaterhouseCoopers» (Compania de consultanță care a întocmit un raport în anul 2012, care a stat la baza studiului de fezabilitate prin care s-a decis concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, n. red.). Mai important, lui Valeriu Lazăr nu i-a fost oficial incriminată infracțiunea de fals în acte publice”, a spus apărătorul.
Avocatul susține că procurorii îi impută lui Lazăr un interes material, fără să indice însă beneficiul concret pe care acesta l-ar fi obținut.
„Acuzatorul de stat, de facto aduce acuzații de corupție lui Valeriu Lazăr, invocând direct că acesta și-ar fi depășit atribuțiile de serviciu contra unui interes material, fără, însă, a identifica careva beneficii. (…) Procurorul de caz a recunoscut expres că nu are probe privind careva beneficii materiale obținute de către Valeriu Lazăr. Mai mult, chiar potrivit actelor din dosar, există rapoartele Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale și Agenției Naționale de Integritate, care au verificat minuțios averea domnului Lazăr, însă nu au constatat nicio circumstanță care ar fi trezit dubii privind obținerea unor beneficii sau avantajelor materiale urmare a concesionării AIC. Astfel, acuzarea lui Valeriu Lazăr privind comiterea infracțiunii din interes material contravine articolului 7 CEDO și a recomandărilor Comisiei de la Veneția care stabilește clar că «în cazurile în care implică interese economice, o cerință de câștig personal ar trebui să fie prezentă și probată de acuzare». Ori, în prezenta cauză, acuzarea a eșuat să-și încadreze rechizitoriul și să-l susțină cu probe pretinsul interes material a lui Valeriu Lazăr urmare a concesionării AIC”, a spus apărătorul.
Ce susține apărarea lui Lazăr despre concesionarea AIC
Potrivit procurorilor, Valeriu Lazăr este acuzat că „având interese materiale și personale, acționând de comun acord cu prim-ministrul Iurie Leancă au creat condiții, înlăturat obstacole și au contribuit direct prin inițierea concertată a parteneriatului public privat, elaborarea studiului de fezabilitate, crearea comisiilor de profil, inclusiv pentru organizarea concursului pentru selectarea concesionarului, punând accent doar pe necesitatea de concesionare, justificate în interesul grupului criminal organizat condus de Ilan Șor”.
Apărarea lui Lazăr respinge aceste acuzații și susține că acțiunile fostului ministru în perioada respectivă au fost legate în principal de acordurile de finanțare încheiate de Republica Moldova cu BERD și BEI.
„S-a dovedit cu certitudine faptul că în anii 2006–2008, AIC nu dispunea de resurse financiare pentru a efectua investiții majore necesare și obligatorii pentru menținerea securității pistei AIC, dezvoltarea capacității aeroportului pentru a corespunde standardelor ICAO (emise de Organizația Aviației Civile Internaționale, n. red.). În acest sens, s-a ajuns la semnarea acordului direct privind finanțarea AIC cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI), semnat la 18 decembrie 2008, în mărime 47,25 milioane de euro. Potrivit punctului 33.2 din acord, pe durata acestuia, Guvernul R. Moldova se obligă să nu încaseze careva dividende sau alte forme de distribuții până la rambursarea integrală a creditului acordat”, a spus avocatul.
Victor Munteanu a mai susținut că acțiunile lui Valeriu Lazăr din perioada 2010–2013 au vizat implementarea prevederilor acordurilor cu BERD și BEI și că acesta ar fi insistat ca eficiența modelului de concesiune să fie demonstrată.
„Din cumulul de probe cercetate, nu doar că nu s-au adeverit afirmațiile procurorului că Valeriu Lazăr ar fi fost acela care împreună cu Iurie Leancă au «creat condiții, au înlăturat obstacole și au contribuit direct prin inițierea concertată a parteneriatului public privat», dimpotrivă, anume Valeriu Lazăr a asigurat, prin probele prezentate și cercetate, implementarea acordului cu BERD și BEI, nu a participat la acțiunile care au stat la baza blocării implementării acordului și nu a fost el inițiatorul ideii concesionării activelor AIC, ci dimpotrivă a insistat să fie demonstrat justificativ eficiența modelului de concesiune”, a spus avocatul.
Mărturiile lui Vlad Filat și Veaceslav Negruța, invocate de apărarea lui Lazăr
În susținerea poziției sale, avocatul a invocat și declarațiile mai multor martori audiați în dosar, printre care foștii premieri Vlad Filat și membri ai fostului Partid Democrat.
Vlad Filat a declarat în instanță că în 2012 a fost discutată inițierea etapei concesionării AIC, iar Guvernul a aprobat ulterior hotărârea prin care Ministerul Economiei urma să efectueze studiul de fezabilitate.
„Într-un final, a fost constituită Comisia națională pentru parteneriat public privat, din care făceau parte membrii Guvernului și, probabil, erau atrași din alte instituții, nu-mi aduc aminte exact. În 2012, în luna iunie, probabil, a avut loc ședința Consiliului Național pentru parteneriat public privat în care am discutat mai multe proiecte. Dacă îmi aduc aminte, erau patru: 1. parteneriatul legat de căminele studențești a Universității de Stat din Moldova, 2. *nedeslușit, 3. Aeroportul Bălți, 4. inițierea etapei concesionării AIC. Ulterior, a fost ședința de Guvern în care s-au operat anumite modificări la parteneriatul public privat, cu ideea ca să nu trebuiască să intervenim pe fiecare caz, proiect. S-a votat proiectul de hotărâre de Guvern care prevedea inițierea procesului de concesionare a AIC, prin împuternicirea Ministerului Economiei pentru a efectua studiul de fezabilitate, în vederea stabilirii viabilității acestui proiect. După, la ședințe de Guvern nu au mai fost discuții tematice la acest subiect”, a declarat anterior în fața instanței Filat.
Apărarea a invocat și mărturia fostului ministru al Finanțelor Veaceslav Negruța, care a vorbit despre situația financiară a AIC la momentul inițierii procesului de concesionare.
„A fost invocat pe platforma Consiliului național de parteneriat public privat, că activul (AIC, n. red.) este într-o situație financiară proastă, ar putea să genereze pierderi mai departe și atunci, ipoteze respectivă te duce la gândul că nu este o certitudine că pe viitor ea va genera venituri, respectiv, de la care va fi calculată redevența. Necesitatea concesionării s-a argumentat prin situația în care se afla AIC la acea etapă”, a spus în fața instanței Negruța.
Ce spun martorii despre Serghei Iaralov și Vladimir Plahotniuc
Un alt aspect abordat de avocat a fost acuzația potrivit căreia Valeriu Lazăr ar fi acționat împreună cu Serghei Iaralov, pe care procurorii îl prezintă drept membru al organizației criminale conduse de Vladimir Plahotniuc, pentru a promova concesionarea AIC.
Victor Munteanu a prezentat declarațiile lui Vasile Buică, fost șef al Direcției juridice a Ministerului Economiei. Întrebat dacă știa despre un eventual interes al lui Serghei Iaralov în elaborarea documentelor privind concesionarea AIC, Buică a răspuns:
„Nu, absolut. Așa ceva nu a fost. Nu am auzit de la alți colegi că Serghei Iaralov ar avea un interes ca ministerul să elaboreze careva documente în legătură cu concesionarea AIC”.
Apărarea a invocat și declarațiile fostei ministre a Muncii și Protecției Sociale, Valentina Buliga, și ale fostului președinte al Parlamentului Igor Corman, ambii foști membri ai PDM. Buliga a declarat că nu a observat ca Valeriu Lazăr să fi fost subordonat lui Vladimir Plahotniuc.
„Eu personal nu m-am subordonat (lui Vladimir Plahotniuc, n. red.) și în ședințele noastre discutam, argumentam, aveam părerile noastre. Nu am sesizat că domnul Lazăr era subordonat sau cumva îngenuncheat în fața lui Plahotniuc. Pe atunci, Plahotniuc era responsabil de organizațiile teritoriale de partid, de comunicare, pentru că așa s-a decis. Asta dumnealui i-a plăcut să facă. La ședințele noastre a biroului (de partid, n. red.) eu nu am observat ca domnul Lazăr sau alt coleg de Guvern să se subordoneze sau să primească indicații de la Plahotniuc”, a declarat anterior Valentina Buliga.
Igor Corman a vorbit, la rândul său, despre relațiile din interiorul PDM și despre poziția lui Lazăr în partid.
„Este părerea mea subiectivă, dar din ceea ce am reținut, ca să vă închipuiți care era adevărul. Noi am venit la PDM în 2009, așa numita echipă nouă în frunte cu Marian Lupu. Noi am fost aduși ca să ne integrăm în echipă, iar peste un an de zile, înainte de alegerile anticipate, lista era aprobată în cadrul partidului și toată conducerea partidului se afla pe lista electorală. A fost o știre neașteptată pentru mulți dintre noi toți, când ne-am trezit cu oameni noi, veniți cu puțin timp înainte de alegeri. Au fost Vladimir Plahotniuc și încă câțiva oameni de-ai lui. Valeriu Lazăr mergea tradițional pe linia a doua pe listă, după Marian Lupu, așa fusese anterior și așa trebuia să fie de data aceasta. Locul lui a fost ocupat de către Vladimir Plahotniuc și alți oameni care au venit, s-au regăsit în primii 10, fie până la 20. Sigur că au fost nemulțumiri, așa e în politică. În aer plutea o nemulțumire, asta a fost realitatea, chiar dacă nu au fost conflicte deschise între Valeriu Lazăr și Vladimir Plahotniuc, în aer plutea o concurență. Cel puțin, nu era o prietenie”, a mărturisit anterior Igor Corman.
Apărarea critică și expertiza privind prejudiciul
În pledoarie, avocatul Victor Munteanu a criticat și raportul de expertiză efectuat de Centrul Național de Expertize Judiciare privind potențialul prejudiciu de circa 400 de milioane de lei. Apărarea a pus sub semnul întrebării metodologia utilizată de experți și a susținut că mai multe date relevante ar fi fost ignorate.
Victor Munteanu urmează să-și încheie pledoaria la o ședință ulterioară.
Ce pedepse cer procurorii pentru cei opt inculpați?
Dosarul penal privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău (AIC) a intrat pe ultima sută de metri, la ședința din 14 septembrie fiind inițiate dezbaterile judiciare, una dintre fazele finale din procesul de examinare a unui dosar penal în instanță. Cauza este examinată în prima instanță de un complet format din trei judecători: Ana Cucerescu, Olga Bejenari și Eugeniu Beșelea.
Concesionarea AIC a reprezentat transferul dreptului de gestionare a activelor aeroportuare către compania „Avia Invest” pentru 50 de ani. Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat în august 2013, beneficiarul final fiind controversatul afacerist Ilan Șor. Procurorii acuză inculpații de abuz în serviciu, prin comiterea infracțiunii în interesul unui grup și a unei organizații criminale.
Dosarul penal a fost trimis în instanță în mai 2023. În calitate de inculpați figurează opt persoane, pentru care procurorul Victor Munteanu a cerut pedepse cu închisoarea: ex-premierul Iurie Leancă – 6 ani de închisoare, ex-ministrul Economiei, Valeriu Lazăr – 6 ani de închisoare, fostul director general al Agenției Proprietății Publice (APP), Tudor Copaci – 6 ani de închisoare, fosta directoare adjunctă a APP, Angela Susanu – 6 ani de închisoare, fosta șefă adjunctă a Direcției administrarea proprietății publice a APP, Maria Șendilă – 5 ani de închisoare, ex-directorul general interimar al Întreprinderii de Stat (Î.S.) „Aeroportul Internațional Chișinău”, Petru Jardan – 6 ani de închisoare, fostul director financiar al întreprinderii, Alexandru Ciutac – 6 ani de închisoare, șefa Serviciului analiză economică a Aeroportului Internațional Chișinău, Ala Țubari – 5 ani de închisoare.
Pe lângă pedepsele cu închisoarea, procurorul a cerut, pentru toți inculpații, privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani, iar în scopul executării pedepsei, a cerut și aplicarea arestului preventiv cu luarea în custodie direct din sala de judecată, în cazul emiterii unei sentințe de condamnare.
Procuror: probe sunt destule
„Acuzarea de stat consideră că probe sunt destule ce atestă fapta și consecința survenită. Solicitarea pedepsei a survenit din mai multe motive: infracțiunea se atribuie celor grave, subiecții infracțiunilor sunt persoane de demnitate publică, mai mult, survenirea consecințelor care se atribuie la prejudiciul cauzat în proporții deosebit de mari și existența circumstanțelor agravante, prin comiterea infracțiunii în interesul unui grup și organizații criminale”, a menționat procurorul Victor Muntean după încheierea ședinței în care a anunțat pedepsele cerute pentru inculpați.
Agenția Proprietății Publice: prejudiciul există și este cert
La fel, procurorul Muntean a cerut admiterea în totalitate a acțiunii civile înaintate de către APP, privind repararea prejudiciului cauzat, în sumă de circa 392 de milioane de lei, cu încasarea banilor din contul inculpaților în beneficiul statului.
Conform APP, „suma de 392 de milioane de lei reprezintă venitul ratat de stat, ca urmare a stabilirii a unei redevențe (datorie, obligație, rentă care se plătește periodic la date fixe, n. r.) de numai 1% din veniturile din vânzări realizate din activitatea concesională, în condițiile în care studiul de fezabilitate prevedea în varianta de bază un model al unei redevențe care pornea de la 8% (…) Prejudiciul există și este cert”.
Leancă: Eu sper foarte mult că instanța va asculta și va analiza lipsa totală de probe și va veni cu o achitare
Fostul premier Iurie Leancă pledează nevinovat, la fel ca toți ceilalți inculpați din dosar. „Nicio faptă demonstrată de acuzator astăzi, astfel, nici nu prea știi ce să comentezi. Atunci, în 2013, existau toate motivele de a continua acest proces (de concesionare, n. r.), inițiat în 2012. Nu eu l-am inițiat în fruntea Guvernului. S-a invocat (de către procuror, n. r.) și faptul că aș fi prejudiciat interesul cetățenilor R. Moldova. Am sentimentul că cetățeanul doar a beneficiat, eu nu sunt avocatul concesiunii Aeroportului, dar cetățenii R. Moldova au beneficiat în urma concesiunii. (…) Spuneți-mi un efect negativ? Dincolo de faptul cine a fost în spatele concesionarului (Ilan Șor, n. r.), despre care, încă o dată, am aflat din presă. (…) Eu sper foarte mult că instanța va asculta și va analiza lipsa totală de probe și va veni cu o achitare, sper asta să se întâmple”, a declarat Leancă, după prezentarea acuzării de stat.
Completele de judecători care au examinat dosarul
Cauza penală privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău a fost repartizată magistratei Djeta Chistol. În cadrul primei ședințe, avocații au înaintat o cerere pentru formarea unui complet din trei judecători. Cererea a fost acceptată, fiind constituit completul de judecată alcătuit din Djeta Chistol, Tatiana Bivol și Petru Păun.
La 13 februarie 2024, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au aprobat o hotărâre prin care s-a dispus specializarea magistraților Judecătoriei Chișinău în domeniul examinării cauzelor penale care au fost trimise în instanța de judecată de către Procuratura Anticorupție (PA). Ca urmare a deciziei CSM, completul de judecată format inițial a fost substituit, o lună mai târziu, de un nou complet, format din Olga Bejenari, Vitalie Budeci și Stella Bleşceaga.
La 13 iunie 2024, judecătoarea Stella Bleșceaga și-a început activitatea în cadrul Curții Supreme de Justiție (CSJ), după ce a fost înaintată președintei Maia Sandu de Consiliului Superior al Magistraturii spre numirea în funcția de judecătoare la CSJ. La 17 iunie, și Vitalie Budeci a părăsit judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, fiind transferat temporar la Curtea de Apel (CA) Chișinău.
Ca urmare a transferului celor doi magistrați, cauza penală privind concesionarea aeroportului a fost repartizată aleatoriu unui alt complet, format din Ana Cucerescu, Olga Bejenari și Eugeniu Beșelea, raportor magistrata Cucerescu.
În ce condiții aeroportul a revenit în gestiunea statului
Pe 23 noiembrie 2022 Curtea de Apel (CA) Chișinău a decis că Aeroportul Internațional Chișinău revine în gestiunea statului. Atunci, magistrații au examinat în ședință publică apelul declarat de compania „Avia Invest”, afiliată deputatului fugar Ilan Șor, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 21 februarie 2022, prin care a fost respinsă cererea companiei „Avia Invest” împotriva Agenției Proprietății Publice (APP) privind anularea rezoluțiunii contractului de concesiune a activelor aeroportului. Decizia primei instanțe a fost pronunțată de magistrata Ludmila Holeviţcaia, care activează în sistemul judecătoresc din 2008. În document se menționează că Avia Invest a admis „neexecutarea condițiilor contractuale privind prezentarea garanției de bună execuție”.
În decizia motivată a CA Chișinău, consultată de ZdG, se menționează faptul că pe 28 noiembrie 2019 și pe 22 ianuarie 2020 APP a atenționat compania „Avia Invest” asupra expirării termenului de acțiune a garanției de bună execuție a etapei II investiționale (31 decembrie 2019) și asupra obligativității prezentării unei noi garanții, însă Avia Invest nu și-a onorat obligațiile contractuale de prezentare a garanției de bună execuție în valoare de un milion de euro, cu termenul de valabilitate de 3 ani.
