Cum justifică procurorii pedeapsa de 25 de ani de închisoare cerută pentru Vladimir Plahotniuc în dosarul „Frauda bancară”
Procurorii cer o pedeapsă de 25 de ani de închisoare pentru Vladimir Plahotniuc, acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în dosarul „Frauda bancară”.
Pentru a-și justifica solicitarea, în discursul său din cadrul dezbaterilor judiciare, procurorul de caz Alexandru Cernei a invocat, atât probe incluse în rechizitoriu de acuzare, cât și probe ale apărării, enumerând mai multe declarații ale unor martori aduși în instanță la solicitarea lui Vladimir Plahotniuc, care ar fi confirmat implicarea lui Vladimir Plahotniuc.
Inculpatul Vladimir Plahotniuc nu s-a prezentat în instanță. Avocatul său Lucian Rogac însă acuză că „această pedeapsă este impusă de către politic mai mult decât de către acuzarea de stat”.
Luni, 23 martie 2026, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a continuat examinarea dosarului de învinuire a lui Vladimir Plahotniuc în crearea și conducerea unei organizații criminale, prin intermediul căreia ar fi estorcat și spălat 39 de milioane de dolari SUA și 3,5 milioane de euro, ajuns la faza de dezbateri judiciare. Ședința s-a desfășurat în lipsa inculpatului, care a refuzat să se prezinte în instanță.
În cadrul ședinței din 23 martie 2026, procurorul a solicitat pentru Vladimir Plahotniuc o pedeapsă de 25 de ani de închisoare într-un penitenciar de tip închis, cu prelungirea arestului preventiv până când sentința va deveni una definitivă.
Procuror: „Au fost administrate probe care dovedesc vinovăția inculpatului Vladimir Plahotniuc”
Premergător solicitării însă, procurorul de caz a argumentat, timp de circa două ore, pedeapsa cerută.
Procurorul și-a început discursul, menționând că „în cadrul urmării penale au fost administrate probe suficiente și pertinente care dovedesc fără careva dubii vinovăția inculpatului Vladimir Plahotniuc, care a săvârșit infracțiunea de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani”.
„Pe parcursul examinării dosarului în instanța de judecată, circumstanțele descrise în învinuirea înaintată și-au găsit confirmarea atât prin declarațiile martorilor, cât și prin documentele ridicate și examinate în cadrul cauzei penale”, a continuat procurorul Cernei.
Organizația criminală Plahotniuc, constituită în 2009
Primul argument invocat de procuror, cu referire la capele de acuzare privind crearea și conducerea unei organizații criminale de către Plahotniuc a fost declarațiile martorului sub acoperire cu numele Maria Ursu, o femeie din anturajul lui Vladimir Plahotniuc, racolată de Serviciul de Informații și Securitate.â
„Martorul sub acoperire Ursu Maria confirmă existența organizației criminale Plahotniuc; structura și modul de organizare a activității organizației conduse de Plahotniuc. Totodată, martora explică modul e creare a fondurilor bănești și susținerea financiară a grupării. Precum și schemele utilizate pentru spălarea banilor sustrași și, respectiv, rolul persoanelor din anturajul lui Plahotniuc la funcționarea organizației criminale”, a explicat procurorul..
În continuare, procurorul a invocat declarațiile altei martore, Olesea Macari, care a deținut anterior funcția de asistentă a lui Vladimir Plahotniuc. Cernei a menționat că, prin declarațiile sale, „Macari relevă perioada constituirii organizației criminale, și anume anul 2009, precum și modul de organizare organizației criminale, prin implicarea unei grupări ierarhice cu personal specializat din diferite domenii de activitatea, care își avea sediul în clădirea Global Business Center (GBC)”.
totodată, procurorul a menționat că probele acumulate demonstrează că organizația criminală creată și condusă de Plahotniuc a fost constituită „pe două paliere: unul decizional din care fac parte membri ai familiei sau persoane apropiate și de încredere, și altul execuțional – din care fac parte oameni interpuși”.
Reprezentanți de fațată ai unor companii nerezidente controlate de Plahotniuc
Totodată, procurorul a adus drept argumente întru susținerea vinovăției lui Vladimir Plahotniuc declarațiile mai multor martori ai acuzării audiați în dosar, reprezentanți prin procură a mai multor companii implicate în frauda bancară. Potrivit procurorului, aceștia au declarat că erau angajați la unele dintre companiile rezidente ale lui Vladimir Plahotniuc, însă nu cunoșteau că reprezintă anumite companii nerezidente. Potrivit procurorului, aceștia ar fi ajuns să reprezinte formal acele companii, întrucât Plahotniuc, avându-i angajați în cadrul unor companii rezidente, avea acces la buletinele lor de identitate.
Urma milioanelor: rulajele bancare, răspunsuri de la comisii rogatorii, contracte de investiții sau ordine de plată
Totodată, procurorul susține că la dosar au fost conexate rulajele bancare, răspunsuri de la comisii rogatorii, contracte de investiții sau ordine de plată care demonstrează că circa 18,2 milioane de dolari SUA și 3,5 milioane de euro obținuți din cele trei bănci devalizate sub formă de credite au ajuns pe conturile a peste 10 companii nerezidente, al cărui beneficiar era Vladimir Plahotniuc, după un proces de spălare de bani. Acești bani se referă la primul episod de învinuire a lui Plahotniuc în infracțiunea de spălare de bani, acțiuni petrecute între 213 și 2014.
De asemenea, procurorul invocă aceleași tipuri de acte care ar demonstra că peste 21 de milioane de dolari SUA ar fi ajuns pe conturile firmei Seppota Services, controlată de Plahotniuc, pentru rpocurarea unei aeronave. Acești bani, potrivit procurorului, ar fi fost obținuți de la Banca de Economii a Moldovei drept credite neperformante de către companii afiliate lui Ilan Șor și Vladimir Andronachi.
Declarațiile martorilor apărării, printre argumentele acuzatorului
Procurorul a făcut trimitere și la depozițiile martorilor apărării. Cernei a invocat prezența în calitate de martori a mai multor învinuiți încauze conexe dosarului lui Plahotniuc, sugerând că „acești martori nu pot avea statut de martori veritabili în cadrul acestei cauze penale, iar declarațiile acestora urmează a fi considerate ca fiind tendențioase, având ca scop formarea unei poziții de parțialitate și dezvinovățire în interes propriu și în favoarea inculpatului”.
Totodată, acuzatorul a invocat în discursul său și declarații ale unor martori care ar confirma poziția acuzării prin indicarea unor circumstanțe care au fost incluse în rechizitoriu.
De asemenea, procurorul a ținut să analizeze și declarațiile inculpatului Plahotniuc, menționând că acesta, în discursul său, s-ar fi referit la circumstanțe care nu-i sunt incriminate în acest dosar, ci în cel de la faza de urmărire penală.
Avocatul, cu acuzații: „Această pedeapsă este impusă de către politic mai mult decât de către acuzarea de stat”
Unul dintre avocații lui Vladimir Plahotniuc, Lucian Rogac, a venit cu acuzații că pedeapsa solicitată ar fi impusă politic și nu argumentată faptic.
„Până în prezent, considerăm că acuzația înaintată domnului Plahotniuc este una nefondată. Considerăm că clientul nostru este nevinovat. Toate acuzațiile sunt nefondate, poartă un caracter pur declarator. Cât privește termenul solicitat de acuzare, considerăm că aceștia au luat drept bază termenul maxim posibil care poate fi aplicat unei persoane și din acest considerent doar au reieșit la solicitarea aplicării unei pedepse maxime. Considerăm că această pedeapsă este impusă de către politic mai mult decât de către acuzarea de stat”, a comentat avocatul Lucian Rogac solicitarea procurorilor.
Cât a condus R. Moldova, direct sau din umbră, Vladimir Plahotniuc nu a fost subiectul niciunui dosar penal. Rămas fără putere politică, în iunie 2019, Plahotniuc a fugit din R. Moldova. Plecarea sa a fost un catalizator pentru justiție, însă nu unul cu efect imediat și nici suficient de puternic pentru a duce la o finalitate. Până în februarie 2026, nu există nicio sentință pe numele său: un singur dosar este examinat în instanță, iar alte cinci se află la faza de urmărire penală.
Revenit în R. Moldova în septembrie 2025, în cătușe, Plahotniuc se află în prezent în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13. Astfel, a ajuns pe mâna unei justiții care cândva a fost la cheremul său.
Plahotniuc nu este însă cercetat penal doar în R. Moldova. El este vizat și de anchete în Federația Rusă, România și Grecia, fiind învinuit de crearea unei organizații criminale, contrabandă cu droguri sau fals în acte. ZdG vă propune o retrospectivă a tuturor dosarelor penale în care este vizat cel supranumit „Al Capone din Grozești”.
