Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   Comisia de la Veneția a…

Comisia de la Veneția a adoptat opinia preliminară referitoare la proiectul de lege privind reformarea CSJ și a organelor Procuraturii

Foto: Facebook/Alexandru Tănase

Comisia de la Veneția a considerat că situațiile critice în sfera judiciară – cum ar fi nivelul înalt al corupției – pot justifica soluții radicale, precum inițierea unui proces de verificare a judecătorilor actuali.

Comisia a adoptat opinia preliminară referitoare la proiectul de lege privind reformarea CSJ și a organelor Procuraturii. Opinia finală urmează a fi adoptată la următoarea sesiune, care va avea loc în decembrie, a anunțat reprezentantul permanent al Republicii Moldova la Comisia de la Veneția, Alexandru Tănase.

„Este de competența autorităților Republicii Moldova să decidă dacă situația prezentă în instanțele moldovenești constituie un temei suficient pentru a justifica evaluarea extraordinară a întregului plen al Curții Supreme de Justiție, așa cum prevede proiectul de lege. Comisia și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că proiectul de lege combină procesul de verificare a judecatorilor cu reformarea Curții Supreme de Justiție, având drept scop înlocuirea actualei Curți Supreme cu o instanță nouă de casație. Comisia a reținut că actualul proces de reformă nu implică nici o modificare a prevederilor Constituției și că modificările propuse sunt doar de rang legislativ. De aceea, Comisia consideră că orice mecanism de verificare prevăzut de proiectul de lege, precum și implementarea acestuia, trebuie să respecte prevederile Constituției”, a notat acesta într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Potrivit lui Tănase, Comisia a propus mai multe recomandări:

  • pentru ca proiectul de lege să corespundă prevederilor constituționale, toate deciziile cu privire la transferul, promovarea sau demiterea judecătorilor trebuie să fie luate de Consiliul Superior al Magistraturii;
  • Consiliul Superior al Magistraturii trebuie împuternicit să-i fie încredințată competența de a adopta să adopte decizii în baza recomandărilor prezentate în rapoartele comitetului de evaluare.
  • decizia CSM trebuie să fie publică și pe deplin motivată, și să rezulte automat în baza raportului comitetului de evaluare;
  • proiectul de lege trebuie să prevadă posibilitatea contestării în instanța de judecată a deciziei CSM emisă în baza unui astfel de raport. Această instanță trebuie compusă din afara corpului de judecători din cadrul Curții Supreme de Justiție. Criteriile de selecție a membrilor acesteia, precum și procedura, trebuie sa fie stabilite expres în lege;
  • criteriile care vor fi utilizate în cadrul evaluării extraordinare trebuie indicate clar și exhaustiv în proiectul de lege și trebuie să fie același ca și cele în vigoare privind răspunderea disciplinară și evaluarea performanțelor judecătorilor;
  • numărul membrilor comitetului de evaluare cu experiență judiciară (foști judecători sau foști judecători constituționali) trebuie mărit astfel, încât o parte substanțială (dacă nu chiar jumătate) a membrilor săi să aibă experiență experiența judiciară;
  • comisia a recomandat excluderea din proiect a inversării sarcinii probațiunii puse pe seama judecătorilor;
  • judecătorului care va pica evaluarea integrității nu trebuie să i se ofere nici o altă funcție judiciară, inclusiv în instanțele ierarhic inferioare, fie numit judecător în nici o instanță, ci acesta trebuie să fie supus sancțiunilor disciplinare proporționale cu gravitatea abaterii comise. Situația este diferită în cazul în care judecătorul va pica evaluarea profesională;
  • în conformitate cu prevederile Constituției, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să fie abilitat cu competența de a decide în privința candidaților la Curtea Supremă care vor fi înaintați Parlamentului în baza propunerilor comitetului de evaluare.
Foto: Facebook/Alexandru Tanase