„Ca să furi niște bani, tu trebuie să îi ai”. Dosarele fostului șef al CFM, Iurii Topală, acuzat că a spălat bani și a fraudat instituția, de aproape trei ani în instanță, cu cereri de conexare și de recuzare a judecătorilor

După mai bine doi ani și jumătate de la extrădarea din Belgia a lui Iurii Topală, fostul director al Căii Ferate din Moldova, cauza penală în care oamenii legii au anunțat că a fost pus sechestru pe bunuri în valoare de circa un milion de euro bate pasul pe loc. 

Între timp, în vara anului 2024, Iurii Topală a fost inculpat într-un alt dosar, pentru spălare de bani, iar anterior – în alte două, pentru abuz de putere și două episoade de depăşire a atribuţiilor de serviciu, săvârșite în interesul unui grup criminal organizat. 

În ultimele luni, în aceste dosare s-au examinat cereri de recuzare a unei judecătoare și cereri prin care s-a cerut conexarea tuturor dosarelor lui Topală, toate fiind respinse, astfel că ele vor fi examinate în continuare de judecători diferiți. 

Fostul șef al Căii Ferate susține că nu înțelege acuzațiile care i se aduc și se declară nevinovat. „Ca să furi niște bani, tu trebuie să îi ai (…). Sunt niște acuzații pe care eu până azi nu le știu, nu știu ce îmi invocă ei. Astăzi nu au venit să spună: «Iată, tu trebuie să dai atâta la Calea Ferată.» Ei spun că vor veni pe parcurs. (…) Au făcut un vinegret, că nu mai înțelege nimeni”, acuză Topală. 

Patru capete de acuzare, trei dosare penale și două cauze examinate în instanță

Iurii Topală a fost reținut de către ofițerii INTERPOL în Belgia, în ianuarie 2022, după ce oamenii legii au emis un mandat de arestare în cadrul cauzei penale în care era cercetat pentru fraudă, delapidarea averii străine, corupere activă și abuz de putere. Acesta a fost extrădat în R. Moldova după 10 luni.

Procurorii au anunțat în decembrie 2022 trimiterea în instanță a primului dosar, în care fostul șef al Căii Ferate din Moldova (CFM) era învinuit pe două capete de acuzare – depășirea  atribuțiilor de serviciu și abuz de serviciu. Dosarul a fost repartizat aleatoriu judecătoarei Renata Popescu-Balta, care a dispus la sfârșitul lunii ianuarie 2023, adică după trei luni de la extrădarea lui Topală în R. Moldova, eliberarea acestuia din arest preventiv și plasarea în arest la domiciliu. 

Tot în ianuarie 2023, magistrata a acceptat solicitarea avocaților de a transmite dosarul lui Topală judecătoarei Vasilisa Muntean, care examina din mai 2022 cauza fostului adjunct al directorului CFM, Grigore Condurache. Muntean a respins propunerea de conexare a cauzei penale, iar cauza a fost restituită judecătoarei Popescu-Balta pentru examinare în fond. 

„În cadrul urmăririi penale, procurorii Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), de comun cu angajații Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), au identificat și au sechestrat bunuri mobile și imobile atât ale persoanei acuzate, cât și ale celor interpuse, acestea fiind localizate în R. Moldova, dar și în jurisdicții străine precum România și Belgia. Valoarea totală a sechestrelor aplicate este de aproximativ un milion de euro”, a transmis Procuratura într-un comunicat de presă emis în decembrie 2022.

Procurorii îl acuză pe Topală de faptul că în urma depășirii atribuțiilor sale de serviciu, întreprinderea nu a încasat venituri de aproape 800 de milioane de lei. Acest fapt, la rândul său, nu ar fi permis acoperirea pierderilor interne înregistrate de CFM din alte activități, fapt care ar fi provocat patrimoniului întreprinderii daune în proporții considerabile, de aproape 100 de milioane de lei, rezultate din pierderile nete din 2018 și 2019, potrivit PCCOCS.

„De asemenea, fostul director general este învinuit că urmare a abuzului de serviciu, de  comun cu alți membri ai grupului criminal organizat, a favorizat două întreprinderi care acordau servicii de transport Căii Ferate, fiind beneficiari efectivi ai acesteia. Urmare a acțiunilor persoanei acuzate, cu participarea altor membri ai grupului criminal, întreprinderile favorizate au beneficiat de tarife preferențiale la serviciile de transport feroviar în perioada anilor 2017–2019, prejudiciind CFM cu peste 300 de milioane de lei”, se mai arată în comunicat.

Ultimul dosar – expediat în instanță în iunie 2024, fără comunicare publică

După mai mult de un an, în februarie 2024, PCCOCS a finalizat urmărirea penală pe încă un capăt de acuzare, la fel pentru depășirea atribuțiilor de serviciu. Cauza a fost conexată la dosarul examinat de Renata Popescu-Balta. Topală este învinuit că ar fi închiriat fraudulos locomotive din stânga Nistrului, aducând prejudicii de peste 5 milioane de lei, conform unui comunicat de presă emis de PCCOCS.

Conform răspunsului PCCOCS la solicitarea de informații trimisă de ZdG, în luna iunie 2024, procurorii au trimis în judecată al treilea rechizitoriu în privința lui Topală, el fiind învinuit de săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor în formă continuată, comisă în cadrul unui grup criminal organizat. Deși anterior oamenii legii au anunțat public despre trimiterea în judecată a celorlalte două cauze pe numele lui Topală, de această dată, PCCOCS nu a  publicat un comunicat de presă. 

Cauza a fost repartizată inițial judecătorului Tudor Stambol. Acesta a transmis-o pentru conexare judecătoarei care avea deja în examinare celelalte cauze în privința fostului șef de la CFM – Renata Popescu-Balta. Magistrata a respins însă solicitarea, iar cauza i-a revenit lui Stambol. Ultimul a programat următoarea ședință abia pentru 5 decembrie 2024, aceasta însă nu a avut loc din cauza neprezentării inculpatului. Astfel, ședința preliminară în dosarul de spălare a banilor a avut loc abia în februarie 2025, după mai bine de opt luni de la recepționarea rechizitoriului. 

PCCOCS a precizat pentru ZdG că în privința lui Topală a finalizat în „volum deplin” urmărirea penală, cauzele fiind înaintate în instanță. 

„Potrivit actului de acuzare, în perioada 2015–2018, inculpatul a acționat în calitate de persoană publică în cadrul Întreprinderii de Stat «Calea Ferată din Moldova» și organizator al unui grup criminal organizat, fiind totodată unul dintre beneficiarii efectivi ai entităților juridice private care au obținut, prin abuz și depășirea atribuțiilor de serviciu, reduceri tarifare de la această întreprindere de stat. După demisia din funcția de director general, în scopul disimulării provenienței fondurilor obținute ilegal, inculpatul a organizat transferul unor sume importante de bani prin conturi bancare deschise în numele unor companii afiliate familiei sale, înregistrate în România și Belgia, dar și prin entitate asociată grupului criminal din Bulgaria. 

La fel, a fost fixată creditarea semnificativă a conturilor bancare a entităților familiei din România cu mijloace bănești în numerar. În cadrul acestor operațiuni, fondurile ilicite au fost convertite și utilizate pentru achiziționarea de bunuri imobile în Belgia, prin intermediul unor societăți comerciale care nu desfășurau activitate economică reală. Veniturile ilicite convertite în cadrul infracțiunii de spălare a banilor se ridică la peste 2,7 milioane de lei, fiind calificate drept sumă în proporții deosebit de mari”, se arată în răspunsul pentru ZdG semnat de procurora Stela Barbă, care a instrumentat cauzele ce îl vizează pe Topală.

Reprezentanții statului au explicat că transmiterea cauzei penale în privința spălării banilor nu a fost posibilă odată cu primul dosar, expediat în instanță în decembrie 2022, pentru că investigația privind infracțiunea de spălare a banilor a fost bazată pe materialele obținute prin comisii rogatorii internaționale din România, Polonia, Belgia și Bulgaria, formulate pe parcursul anilor 2021–2022, răspunsurile fiind recepționate deplin în 2024. 

„Necesitatea de a valorifica în mod complet rezultatele acestor cereri de asistență judiciară internațională și situația juridică a inculpatului aflat în arest au justificat disjungerea și trimiterea ulterioară a cauzei în instanța de judecată”, a notat acuzatoarea de stat.

Iurii Topală: „Ca să furi niște bani, tu trebuie să îi ai”

În cei peste doi ani și jumătate de la finalizarea urmăririi penale pe primele două capete de acuzare – abuz de serviciu și exces de putere, au fost programate aproximativ 40 de ședințe, dar cîteva dintre ele nu au avut loc, unele fiind amânate din motiv că judecătoarea era în concediu medical.

În luna mai, dosarul examinat de către magistrata Renata Popescu-Balta la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, este la etapa prezentării probelor acuzării. Cu toate acestea, în ședința de luni, 19 mai, instanța a examinat două cereri ale apărării. 

Avocații lui Iurii Topală au solicitat instanței eliberarea acordului pentru schimbarea destinației, din locativă în nelocativă, a unui bun imobil din centrul orașului Chișinău. Apartamentul a fost pus sub sechestru pentru repararea prejudiciului cauzat CFM și are o suprafață de 34,1 metri pătrați. Este un „apartament la sol”, conform datelor din Cadastrul Bunurilor Imobile. Familia Topală deține clădirea în care se află apartamentul și terenul de 0,1352 hectare aflat în apropiere de Ambasada Federației Ruse la Chișinău. În ultima sa declarație de avere, depusă după eliberarea din funcție în septembrie 2019, Topală a indicat că el și soția sa au intrat în posesia apartamentului în 2008, prin contract de vânzare-cumpărare.

Acuzarea de stat, reprezentată de procurora Tatiana Timofti-Rusanovscaia, a susținut că solicitarea „nu are la bază temei legal prevăzut de legislația procesual penală” și că prin schimbarea destinației ar putea fi diminuată valoarea bunului, declarații calificate drept „iraționale” de către avocatul Vasile Nicoară. De cealaltă parte, Topală a ținut să menționeze că „destinația comercială este de două ori mai scumpă”. „Vrei bine la țară… și ea nu vrea să ia mai mulți bani de la mine”, a comentat fostul șef al CFM în timp ce procurora își prezenta argumentele.

În fața instanței, Topală a afirmat că „nici până astăzi nu știe de ce este acuzat” și că nu i s-ar fi prezentat vreun act care să arate „că a furat atâta sau atâta”. 

Cea de-a doua cerere a avocaților a fost în privința sechestrului aplicat asupra unui apartament deținut de fiul ex-directorului CFM, Daniel Topală. Conform acuzatoarei de stat, care a solicitat respingerea solicitării, bunul imobil a fost dobândit de Daniel Topală în 2017, an în care nu a avut venituri oficiale. 

„Pierderi la întreprinderea de stat au fost și până la mine, și după mine (…). De la toți cere CFM despăgubiri sau doar de la mine? Ca să înțeleagă și Ziarul de Gardă”, s-a întrebat retoric Iurii Topală. Acesta a solicitat instanței să nu-i fie „afectată” familia. 

Ulterior, fiind întrebat de ZdG despre dosarul privind spălarea banilor, Topală a întrebat: „Care bani, de unde bani, dragă?”

„Ca să furi niște bani, tu trebuie să îi ai (…). Sunt niște acuzații pe care eu până azi nu le știu, nu știu ce îmi invocă ei. Astăzi nu au venit să spună: «Iată, tu trebuie să dai atâta la Calea Ferată.» Ei spun că vor veni pe parcurs. (…) Au făcut un vinegret, că nu mai înțelege nimeni”, a susținut Topală. 

Acesta a vorbit despre starea financiară actuală a întreprinderii și despre datoriile pe care le-a înregistrat în ultimii ani. Întrebat cum ar demonstra situația actuală nevinovăția sa, Topală a spus că „ei au distrus Calea Ferată”. 

„Lasă, pe mine deja m-au distrus. Mi-au omorât soția. Copiii mei au 32 de ani. Aceștia care sunt astăzi la putere au 32 de ani și au milioane, dar al meu nu are dreptul să aibă un apartament pe care eu l-am construit. Eu sunt venit din business, am avut 300 de autobuze. Ei au vrut să mă dea (acuze de, n.r.) și  îmbogățire ilicită. Și când au văzut că sunt mai sărac de cum eram, au renunțat. Când am venit la CFM, aveam totul. Și astăzi am. Numai nu am noroc că mi-au omorât soția, care a decedat din cauza la toată prostia care se întâmplă cu mine. (…) Dosarul acesta este politic, făcut de către Igor Dodon. L-au preluat aceștia, care habar nu au pe ce lume trăiesc, și mă chinuie pe mine prin judecăți ”, a relatat Iurii Topală. 

Încercările Procuraturii de a conexa cauzele 

În luna decembrie 2024, PCCOCS a înaintat o cerere de recuzare a judecătoarei Renata Popescu-Balta. Aceasta a fost respinsă de judecătorul Sergiu Stratan.

„Acuzarea a solicitat judecătorului transmiterea acestei cauze (spălare de bani, n.r.)  spre soluționarea conexării la cauza în care aceluiași inculpat i se impută comiterea infracțiunilor prevăzute de articolele 327–328 din Codul penal. Urmare a refuzului neîntemeiat al instanței de a admite conexarea cauzei de spălare a banilor cu dosarul privind infracțiunile predicat (infracțiuni care servesc drept bază pentru săvârșirea unei infracțiuni mai complexe, n.r.), acuzarea a formulat o cerere de recuzare a judecătorului care a dispus respingerea conexării, invocând afectarea principiului bunei administrări a justiției și necesitatea respectării dreptului la un proces echitabil”, a relatat procurora Stela Barbă într-un răspuns pentru ZdG.

Când dosarul privind spălarea de bani a revenit pe masa lui Tudor Stambol, procurora Stela Barbă a cerut din nou conexarea acestuia la cauza examinată de Popescu-Balta. 

Acuzatoarea de stat a susținut că, „deşi infracţiunea de spălare a banilor este recunoscută, potrivit practicii CtEDO şi a jurisprudenţei R. Moldova, ca o infracţiune distinctă şi autonomă faţă de infracţiunea principală, iar examinarea separată a acestora nu afectează dreptul la un proces echitabil, consider necesar a înainta instanţei o cerere privind transmiterea spre conexare a cauzei judecătorului Renata Popescu-Baltă, atât pe motivul circumstanţelor noi, invocate de apărare în cererea din 5 februarie 2025, cât şi în vederea asigurării în cadrul prezentului proces a principiului bunei administrări a justiţiei şi evitării  pronunţării unor hotărâri contradictorii pe aceste cauze”. Cererea a fost respinsă la 10 februarie de către Tudor Stambol. 

Chiar dacă legea nu prevede o cale de contestare separată a deciziei în astfel de situații, nefiind de acord cu încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, procurora Stela Barbă a înaintat cerere de recurs prin care a solicitat transmiterea cauzei penale de învinuire a lui Iurii Topala, aflată în procedura judecătorului Tudor Stambol, pentru soluţionarea posibilităţii conexării cu cauza penală aflată în procedura judecătoarei Renata Popescu-Balta.

Colegiul penal al Curții de Apel Centru a respins ca inadmisibil recursul, fără a se expune asupra motivelor invocate de procurori.

„Colegiul reține că încheierile prin care s-au respins solicitările cu privire la a transmiterea cauzei penale aflate în procedura unui judecător pentru soluţionarea posibilităţii conexării cu o altă cauză penală aflată în procedura unui alt judecător nu pot fi atacate cu recurs, astfel, în speță se atestă lipsa dreptului prevăzut de Lege de a contesta astfel de încheieri. Încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentinţa, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs. La caz, legiuitorul nu a prevăzut faptul că încheierea în speță poate fi contestată separat cu recurs”, se arată în decizia Curții de Apel Centru din 8 mai. 

În cauza denumită generic „CFM”, PCCOCS a anunțat anterior că a investigat acțiunile unui grup criminal organizat, constituit în perioada 2015–2019 de către persoane din conducerea CFM care ar fi urmărit obținerea de foloase materiale din contul patrimoniului întreprinderii. 

În perioada 2022–2024, pe lângă dosarele lui Topală, PCCOCS a finalizat și a înaintat în instanță alte două cauze penale privind acțiunile fostului adjunct al directorului general al ÎS „CFM”, Grigore Condurache, acuzat de comiterea abuzului de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu. Dosarele au fost conexate, fiind acum la etapa prezentării probelor la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. 

Anterior, instanța a fost sesizată cu rechizitoriu și în privința unei foste angajate a Serviciului economic și membre a comisiei tarifare, Marina Cneazeva, inculpată pentru neglijență în serviciu. Prin sentința din 14 februarie 2024, aceasta a fost găsită vinovată, procesul penal fiind încetat ca urmare a intervenirii termenului de prescripție. Sentința se află în prezent în procedură de contestare din partea apărării la Curtea de Apel Centru, unde nu a avut loc niciuna dintre cele două ședințe programate timp de un an.