UE în 2025: schimbări care dictează direcția pentru un deceniu

De la accesul la datele medicale și regulile mai stricte de protecție a mediului  până la fiscalitatea digitală și taxele pentru comerțul online – anul 2025 este marcat de o serie de schimbări care definesc direcția Uniunii Europene (UE) pentru următorul deceniu. Multe dintre acestea sunt rezultatul unor politici adoptate în ultimii ani care încep să intre în vigoare. Ele vizează, pe de o parte, protejarea cetățenilor – a sănătății, mediului și drepturilor de consumatori ale acestora – și, pe de altă parte, modernizarea economiei europene, prin digitalizare, reguli fiscale mai corecte și sprijinirea concurenței loiale. Impactul acestor decizii este resimțit și dincolo de granițele uniunii.

Acces transfrontalier la datele de sănătate

În 2025, Consiliul UE a aprobat regulamentul referitor la Spațiul European de Date privind Sănătatea (EHDS), iar acesta este un pas major spre digitalizarea sistemelor de sănătate din Europa.

Pe scurt, acest regulament creează un cadru comun european pentru dosarele medicale electronice. Respectiv, cetățenii UE vor putea să-și acceseze datele medicale – diagnostice, rețete, analize – indiferent dacă se află în țara de origine sau într-un alt stat membru. Mai mult, pacienții vor avea control sporit asupra propriilor date: vor putea adăuga informații, corecta erori și vedea cine le-a accesat dosarul medical.

Un alt element important se referă la faptul că EHDS va permite reutilizarea sigură și de încredere a datelor privind sănătatea pentru cercetare, inovare, elaborarea de politici și activități de reglementare, în acest sens urmând a fi dezvoltate platforme corespunzătoare. În practică, acest lucru poate accelera dezvoltarea tratamentelor, medicamentelor și politicilor mai bine adaptate realităților din regiune.

Pentru a pune în aplicare noile dispoziții, țările UE vor trebui să înființeze o autoritate privind sănătatea digitală, deoarece, în prezent, nivelul de digitalizare a datelor privind sănătatea în UE variază de la un stat membru la altul, ceea ce îngreunează schimbul de date între acestea. Regulamentul impune ca toate sistemele privind dosarele electronice de sănătate să respecte specificațiile formatului european pentru schimbul de dosare electronice de sănătate, garantând interoperabilitatea acestora la nivelul UE. Schimbările urmează să intre în vigoare treptat, până în 2035.

Decizii „verzi” pentru viața de zi cu zi

În 2025 au intrat în vigoare mai multe decizii adoptate în anii precedenți de structurile europene, astfel încât „tranziția verde” devine vizibilă pentru oameni și industrii.

Începe să funcționeze Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, una dintre cele mai importante reglementări în domeniu din ultimele decenii, care stabilește norme stricte pentru sustenabilitatea ambalajelor pe tot parcursul vieții lor.

Spre exemplu, până în 2030, ambalajele din plastic vor trebui să conțină între 10% și 35% material reciclat. Până în 2040, aceste procente cresc la 25%–65%, pentru o economie circulară mai sustenabilă. Excepțiile includ ambalajele pentru produse medicale și alimente pentru sugari.

Totodată, până la 1 ianuarie 2030, ambalajele trebuie să fie proiectate astfel încât să folosească doar materialul strict necesar pentru funcționalitatea lor, reducând greutatea și volumul.

Se interzic ambalajele cu pereți dubli, funduri false sau straturi inutile, care creează iluzia unui produs mai mare (cu excepția cazurilor protejate de drepturile de proprietate intelectuală înainte de 11 februarie 2025).

Până în 2027, Comisia Europeană va stabili standarde clare pentru greutatea și volumul maxim acceptabil al ambalajelor, asigurând conformitatea acestora cu cerințele de minimizare.

Începând cu 11 februarie 2025, ambalajele sunt considerate a fi reutilizabile doar dacă: sunt proiectate pentru a fi refolosite de mai multe ori; rezistă la mai multe cicluri de utilizare fără deteriorare; respectă normele de siguranță, igienă și protecția consumatorilor; pot fi reumplute sau reîncărcate fără a compromite calitatea produsului; îndeplinesc cerințele de reciclabilitate pentru a putea fi reciclate când devin deșeuri.

În același timp, din 2030, distribuitorii finali cu o suprafață de vânzare mai mare de 400 m² urmează să aloce 10% din suprafața de vânzare respectivă stațiilor de reumplere – atât pentru produsele alimentare, cât și pentru cele nealimentare.

În 2025 au intrat în vigoare și prevederi ale Regulamentului UE privind restaurarea naturii, adoptat în 2024. Acesta obligă statele membre să restaureze ecosistemele degradate (terestre, marine, de apă dulce, urbane) pentru a atinge obiectivele de climă și biodiversitate ale UE, ce vizează protecția mediului și îndeplinirea angajamentelor internaționale. 

Acest act legislativ urmărește să instituie măsuri pentru restaurarea a cel puțin 20% din zonele terestre și maritime ale UE până în 2030 și a tuturor ecosistemelor care au nevoie de restaurare până în 2050.

Se introduc cerințe specifice pentru statele membre, astfel încât până în 2030: să fie inversat declinul populațiilor de polenizatori, să fie majorată populația de păsări specifice pădurilor, să fie evitată pierderea netă de spații verzi urbane, să fie plantate cel puțin încă trei miliarde de arbori la nivel european, să fie transformate cel puțin 25 de mii de kilometri de râuri în râuri cu curgere liberă.

În temeiul noilor norme, statele membre trebuie să desfășoare o muncă de planificare în avans și să prezinte Comisiei planuri naționale de restaurare, care să arate modul în care își vor îndeplini obiectivele. De asemenea, statele membre trebuie să monitorizeze progresele înregistrate și să raporteze cu privire la acestea  pe baza indicatorilor de biodiversitate la nivelul UE.

Accesați mai jos pentru a citi un meterial explicativ al Consiliului UE referitor la urbătoarele subiecte:

• Care este starea actuală a naturii?
• De ce este esențială restaurarea naturii?
• Cum vor restaura țările UE natura?
• Normele privind restaurarea naturii în practică

Sfârșitul avantajului produselor ultraieftine

Un subiect care afectează direct consumatorii este introducerea taxei pentru coletele mici importate din afara UE.

Începând cu iulie 2026, coletele cu o valoare sub 150 de euro care vor intra pe teritoriul UE vor fi taxate cu câte trei euro. O asemenea decizie a fost luată la mijlocul lunii decembrie de miniștrii de finanțe ai statelor membre ale blocului comunitar. Măsura este parte a eforturilor de limitare a afluxului produselor ieftine din China, vândute prin platforme de comerţ electronic precum Shein, Temu sau AliExpress.

Taxa se va aplica pentru fiecare tip de produs şi va rămâne în vigoare până la identificarea unei soluţii permanente de eliminare a scutirii de taxe vamale pentru achiziţiile online sub pragul de 150 de euro.

Scopul nu este creșterea poverii pentru cetățeni, ci corectarea unei situații considerate inechitabile: aceste colete intrau până acum în UE fără taxe vamale, respectiv, creau concurență neloială pentru comercianții europeni și riscuri legate de siguranța produselor și de mediu.

Pe termen lung, prin reducerea avantajului produselor foarte ieftine, UE urmărește protejarea producătorilor locali, reducerea fraudei și creșterea standardelor de calitate pentru produsele ajunse la consumatori.

TVA în era digitală: mai multă corectitudine, mai puțină birocrație

La începutul anului 2025, Consiliul UE a dat undă verde finală unui set de acte legislative menite să adapteze normele UE privind taxa pe valoarea adăugată (TVA) la era digitală – „TVA în Era Digitală” (ViDA).

Pachetul ViDA este împărțit în trei mari piloni: digitalizarea completă a raportării TVA, noi reguli în materie de TVA pentru platformele online și înregistrarea unică în scopuri de TVA.

Noile reguli:

• vor asigura până în 2030 digitalizarea deplină a obligațiilor de raportare în materie de TVA pentru întreprinderile care vând bunuri și servicii unor întreprinderi dintr-un alt stat membru al UE;
• vor impune platformelor online să plătească TVA pentru serviciile de închiriere a locuințelor pe termen scurt și pentru serviciile de transport de persoane în cele mai multe dintre cazurile în care furnizorii individuali de servicii nu percep TVA;
• vor îmbunătăți și vor extinde ghișeele unice online în materie de TVA, astfel încât întreprinderile să nu fie nevoite să efectueze înregistrări costisitoare în scopuri de TVA în fiecare stat membru în care își desfășoară activitatea.

Altfel spus, TVA devine digital și rapid pentru a opri fraudele, platformele online devin responsabile de plata TVA, nu micii furnizori, iar firmele pot opera în UE cu un singur cont de TVA. 

Pentru cetățeni, mesajul este simplu: nu apar taxe noi, dar sistemul devine mai corect, fraudele sunt reduse, iar bugetele publice sunt mai bine finanțate. Impactul major va fi resimțit de marile companii și platforme digitale, nu de consumatorii obișnuiți.