R. Moldova și Israelul au semnat un Memorandum care „deschide cooperarea în proiecte agricole și parteneriate comerciale”
La Chișinău a fost semnat miercuri, 3 septembrie, un Memorandum de Înțelegere între R. Moldova și Statul Israel, care ar marca „o nouă etapă de cooperare în domeniul agriculturii”, anunță Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Documentul a fost parafat de secretara generală adjunctă a ministerului, Ina Butucel și de ministrul israelian al Agriculturii și Securității Alimentare, Avi Dichter, care vizitează R. Moldova.
Conform unui comunicat de presă, printre prioritățile stipulate în Memorandum se regăsește inițiativa „Treat the Wheat”, un proiect ce urmează să fie implementat în format de parteneriat public-privat.
„Acesta vizează creșterea productivității și a calității grâului moldovenesc, prin transfer de tehnologii și implicarea comună a experților și cercetătorilor din ambele țări.
Un alt capitol al Memorandumului se referă la comerțul cu grâu. Documentul prevede crearea unui cadru de facilitare a exportului de grâu autohton către Israel. În acest sens, vor fi lansate apeluri de propuneri menite să conecteze operatorii economici interesați de cooperare”, se mai arată în comunicat.
Criza foametei din Gaza se află într-un punct critic, rezervele extrem de scăzute de lapte fortificat și alimente nutritive speciale, duce la un număr tot mai mare de copii în foame, potrivit agențiilor umanitare, experților în malnutriție și Organizației Națiunilor Unite (ONU), scrie Reuters.
Cea mai mare asociație academică mondială de cercetători în domeniul genocidului a adoptat o rezoluție în care se afirmă că au fost îndeplinite criteriile legale pentru a stabili că Israelul comite genocid în Gaza, a declarat luni, 3 septembrie, președintele acesteia, a relatat presa internațională. 86% dintre cei care au votat în cadrul Asociației Internaționale a Cercetătorilor în Genocid, care numără 500 de membri, au susținut rezoluția care declara că „politicile și acțiunile Israelului în Gaza” îndeplinesc definiția juridică prevăzută la articolul II din Convenția ONU din 1948 privind genocidul.
Ministerul de Externe al Israelului a calificat declarația ca fiind rușinoasă și „bazată în întregime pe campania de minciuni a Hamas”. În trecut, Israelul a negat că acțiunile sale în Gaza constituie genocid și susține că acestea sunt justificate ca act de autoapărare. Israelul se află într-un proces la Curtea Internațională de Justiție de la Haga, care acuză țara de genocid.
Rezoluția de trei pagini solicită Israelului să „înceteze imediat toate actele care constituie genocid, crime de război și crime împotriva umanității împotriva palestinienilor din Gaza, inclusiv atacurile deliberate și uciderea civililor, inclusiv a copiilor; înfometarea; privarea de ajutor umanitar, apă, combustibil și alte bunuri esențiale pentru supraviețuirea populației; violența sexuală și reproductivă; și strămutarea forțată a populației”.
Israelul a lansat atacul asupra Fâșiei Gaza în octombrie 2023, după ce luptătorii din Hamas, gruparea militantă palestiniană care controlează teritoriul, au atacat comunități israeliene, ucigând 1 200 de persoane și capturând peste 250 de ostatici.
De atunci, acțiunea militară a Israelului a ucis 63 000 de persoane, a avariat sau distrus majoritatea clădirilor din teritoriu și a forțat aproape toți locuitorii să-și părăsească locuințele cel puțin o dată. Un monitor global al foametei, pe care se bazează Organizația Națiunilor Unite, afirmă că anumite părți ale teritoriului suferă în prezent de o foamete provocată de om, lucru pe care Israelul îl neagă, de asemenea.
