FOTO Sondaje telefonice „cu iz de manipulare” efectuate înainte de alegeri. Cine se află în spatele lor?
„În pofida statutului de neutralitate, autoritățile promovează apropierea de NATO, care poate duce la repetarea scenariului din Ucraina… Sunteți pentru aderarea la NATO sau?” – aceasta este una dintre întrebările la care, înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie, mai mulți cetățeni sunt rugați să răspundă în cadrul unor așa-zise sondaje telefonice.
Una dintre operatoarele care efectuează pretinsele sondaje a anunțat că a fost angajată de către o asociație obștească, despre care ZdG a constatat că are adresa juridică în municipiul Comrat. Administratoarea asociației, care distribuie constant mesaje politice, iar în ultimul an a promovat pe contul ei doi concurenți înregistrați în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, a negat că asociația ar fi implicată în efectuarea sondajelor.
O secvență audio din timpul realizării unui așa-numit sondaj telefonic ne-a fost expediată la redacție de către o cititoare a Ziarului de Gardă. Persoana care a telefonat-o pe aceasta s-a prezentat ca fiind Lilia, operatoare la „Agenția Publică Independentă Centrul de Cercetări Sociale”. Majoritatea întrebărilor care sunt parte a așa-numitelor sondaje telefonice conțin date eronate, iar unele sugerează chiar și răspunsuri.
„Întrebări despre informarea copiilor privind dreptul de a-și alege sexul, despre datoriile statului…”
„Producția agricolă în R. Moldova a scăzut cu aproape 15%. Peste 20 de mii de podgorii, adică viță de vie, au fost tăiate. Producția de lapte a scăzut cu 80% în comparație cu anul 1990. Dvs. așteptați ca situația în industria agricolă să se îmbunătățească sau situația se va agrava?” a întrebat-o operatoarea Lilia pe cititoarea ZdG. Deși aceasta i-a spus că „situația deja s-a îmbunătățit”, pentru „că avem foarte multe fonduri, sprijin din partea Uniunii Europene pentru antreprenori, pentru fermieri”, și a întrebat-o pe operatoare de unde are aceste date, aceasta a evitat să ofere un răspuns clar și a trecut la următoarea întrebare – despre creșterea tarifului la gazele naturale, la alimentarea cu apă, la încălzire și energie electrică. Întrebată „ale cui jocuri le face”, operatoarea a spus că este o simplă angajată și i-a urat cititoarei ZdG o zi bună, fără a continua șirul de întrebări. Ea a refuzat să-și spună numele de familie, după care a închis apelul.
Între timp, mai multe persoane au scris pe rețelele de socializare despre așa-numitele „sondaje cu iz de manipulare”. Printre cei care au fost sunați se numără și jurnalista Lorena Bogza, care a anunțat că „a intrat în joc”.
„Pentru prima dată am fost sunată să particip la un sondaj telefonic. M-a sunat o doamnă care s-a străduit să vorbească românește (am apreciat), s-a prezentat de la Centrul de Cercetări Sociale (sic!) – de care nu am auzit, așa că am intrat în joc. Au fost vreo opt întrebări, dar redau câteva, ca să vedeți ce fel de «sondaje» fac unii.
(…) În pofida statutului de neutralitate, autoritățile promovează apropierea de NATO, care poate duce la repetarea scenariului din Ucraina. Întreb – cine a stabilit asta, cui îi aparține concluzia? – doamna repetă întrebarea. Îi răspund că întrebarea e tendențioasă. Ea o repetă din nou. Sunteți pentru aderarea la NATO sau… Îi răspund – da, sunt pentru. La care doamna, profund mirată și indignată, mai întreabă o dată – sunteți pentru aderarea la NATO? La 5 august, Evghenia Guțul a fost condamnată. Ați auzit despre asta? Este acesta un caz fabricat sau politic, sau a fost condamnată conform legii? Îi răspund că a fost condamnată conform legii. – Este un caz fabricat sau un caz politic? întreabă doamna indignată. M-a mai întrebat despre vânzarea către România a Portului Giurgiulești, tot printr-o întrebare capcană, și dacă autoritățile nu ar fi putut sa oprească creșterea facturilor pentru întreținere”, a scris jurnalista pe pagina sa de Facebook.
În ultimele săptămâni, mesaje similare pe rețelele sociale au publicat mai multe persoane. Multe întrebări conțin nu doar informații manipulative, ci și date false. „Exemple de genul: conducerea țării a vândut Cricova la francezi în timpul vizitei lui Macron, care e cu Rothschild legat (este un fals pentru că Cricova nu s-a vândut). După care vine întrebarea dacă sunt de acord cu acțiunile conducerii. Au mai fost întrebări despre informarea copiilor privind dreptul de a-și alege sexul, datoriile statului și alte câteva teme care vin pentru a speria și a debusola pe cei care nu știu să simtă când sunt manipulați și mințiți. Să aveți o pauză de gândire când cineva vă întreabă părerea despre ceva ce nu există”, a scris Vlad Gusac pe Facebook.
Detalii despre asociația din Comrat vizată
Am telefonat la numărul de telefon de la care a fost contactată cititoarea ZdG timp de câteva zile, însă acesta nu era disponibil.
Datele publice arată că în R. Moldova există două asociații care au denumirea „Centrul de Cercetări Sociale”. Una dintre ele este lichidată, iar cealaltă figurează drept activă, fiind o asociație obștească înregistrată în decembrie 1999, cu adresa juridică în municipiul Comrat.
Administratoarea acestui centru este parajurista Alla Fedoristova. Conform informațiilor publice, aceasta a absolvit Academia Națională de Drept din Odesa, Facultatea de investigare și urmărire penală, precum și Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Chișinău. Anterior a lucrat șefă a departamentului juridic la Adunarea Populară din Găgăuzia.
Pe pagina sa de Facebook, Alla Fedoristova distribuie frecvent mesaje cu iz politic. Pe 2 noiembrie 2024, înaintea turului doi al alegerilor prezidențiale, ea distribuia un video cu Alexandr Stoianoglo, care lupta pentru șefia statului cu Maia Sandu, în care acesta îl lăuda pe Renato Usatîi.
În ultimele luni, Alla Fedoristova a distribuit postări ale Irinei Vlah, candidată la funcția de deputată pe lista Blocului „Patriotic”, dar și mesaje împotriva partidului de la guvernare.
„Partidul Republican «Inima Moldovei» (condus de Irina Vlah, n.r.) vă informează că nu a finanțat careva campanii de desfășurare a sondajelor, nu a comandat sondaje și nu are nicio colaborare cu Centrul de Cercetări Sociale menționat de dumneavoastră”, a precizat la subiect Diana Rosipanu, purtătoarea de cuvânt a partidului.
Centrul de Cercetări Sociale nu se regăsește pe lista celor 10 entități autorizate de Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru a efectua sondaje de opinie și exit-polluri în perioada campaniei electorale.
Șefa centrului: „Eu nu pot să sun și nu sun nimănui”
Într-un comentariu pentru ZdG, Alla Fedoristova ne-a zis că asociația sa oferea anterior „asistență juridică gratuită”, însă, susține femeia, de trei ani „nu se mai ocupă de centru”. Aceasta menționează că este singura administratoare a organizației și că aceasta nu ar efectua sondaje telefonice.
A. Fedoristova: Nu. Eu nu pot să sun și nu sun nimănui.
Reportera ZdG: Dar voluntarii dumneavoastră? Ați spus că ați avut voluntari la centru.
A. Fedoristova: Foștii voluntari. Nu știu… Dar cum ei pot să ofere datele mele, pentru că această organizație este înregistrată pe mine, cum ei pot activa, căci la mine acasă se află statutul organizației și așa mai departe?
Reportera ZdG: Deci, dumneavoastră nu știți nimic despre aceste sondaje, că oamenii sună și se prezintă ca angajați ai centrului dvs.? Nu știți nimic despre aceasta?
A. Fedoristova: Nu.
A doua zi după discuție, Fedoristova ne-a expediat și un mesaj: „Nu, nu este adevărat. Nu permit să se folosească de organizația mea și eu însămi nu o mai folosesc de mult timp”.
Cât costă un sondaj telefonic autentic
Potrivit sociologului Vasile Cantarji, costul unui sondaj telefonic veritabil, dacă chestionarul nu este exagerat de mare și este efectuat pe un eșantion de 1000–1100 de persoane, se ridică la aproximativ 10–12 mii de euro.
„Noi nu intervenim în întrebările care sunt supuse consultării publice”
Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, menționează că instituția nu a fost sesizată despre asemenea sondaje, dar, în opinia lui, organele de drept ar trebui să examineze cazurile prin prisma agitației electorale sau a publicității politice necorespunzătoare.
„Suplimentar, ar trebui să fie documentată și prin prisma finanțării, adică cine alocă resurse financiare. Este incontestabil faptul că aceste sondaje costă resurse financiare și, respectiv, ar trebui să se vadă cine sunt actorii și cine stă în spatele acestor sondaje (…)”, afirmă Pavel Postica în discuția cu ZdG.
Expert: „Un anumit impact sigur că este”
Potrivit președintelui comunității WachDog.md, Valeriu Pașa, cei care realizează așa-numitele sondaje telefonice operează atât din R. Moldova, cât și direct din Federația Rusă. Obiectivul principal al acestora ar fi, consideră el, pe de o parte, să influențeze opinia publică, iar pe de altă parte – să identifice cetățenii pe care ar putea să-i utilizeze ulterior în anumite scopuri, inclusiv pentru a-i bombarda cu dezinformare.
„(…) În afară de asta, vorbim și despre ceea ce se numește profilarea alegătorilor, adică se înregistrează datele cetățenilor, opiniile lor la anumite subiecte, ei fac o bază de date a numerelor de telefoane, după care îi bombardează cu mesaje reieșind din opiniile lor”, subliniază Pașa.
Întrebat cum oamenii ar trebui să răspundă la pretinsele sondaje, expertul a accentuat că, în primul rând, este important să se verifice dacă acestea sunt autorizate.
„În mod normal, un sondaj veritabil, fie făcut la telefon, are întrebările formulate astfel încât să nu te influențeze. În momentul în care te întreabă care este opinia ta și-ți dai seama că, de fapt, încearcă să te influențeze, atunci probabil îți dai seama că este un sondaj manipulatoriu. (…) Un anumit impact sigur că este. Dacă aceștia sună zeci de mii de oameni pe zi sau mii de oameni pe zi, le repetă falsuri, prezentându-le ca adevăruri, unii oameni încep să le creadă”, a punctat Pașa.
Promo-LEX: „Ar putea să existe tentative de clonare a numerelor de telefoane”
Mihaela Duca, șefa echipei analiză și cercetare a Misiunii de Observare a Asociației „Promo-LEX”, a declarat pentru ZdG că, potrivit informațiilor pe care le deține, pretinsele sondaje ar fi efectuate de către reprezentanții unor partide politice sau de unii „actori politici care nu neapărat sunt implicați în alegeri”.
„Vor să vadă care este bazinul lor de alegători și unde are rost să-și intensifice activitatea de campanie electorală (…). Pare să fie grav. Ar putea să existe tentative de clonare a numerelor de telefoane (…). Ar putea să apară mai multe dubii în privința corectitudinii și legalității desfășurării acestor sondaje. Din moment ce niciun partid politic sau concurent electoral nu și-a adjudecat desfășurarea acestor sondaje telefonice, nu au prezentat cheltuieli la CEC pentru efectuarea acestora, dacă se demonstrează că sondajele le aparțin, ar putea să riște sancțiuni electorale pentru nedeclararea mijloacelor financiare. Desigur că asta ar putea să influențeze opțiunea alegătorilor în mod neautorizat”, afirmă reprezentanta Promo-LEX.
Poliția: „Au loc acțiuni procesuale”
Diana Fetco, șefa Secției Comunicare și Protocol a Inspectoratului General al Poliției (IGP), a precizat pentru ZdG că oamenii legii cunosc despre aceste apeluri și că „la moment, au loc acțiuni procesuale”. „Plângeri de la cetățeni nu avem, dar avem mai multe informații utile anchetei. Vom oferi detalii la finalizarea acțiunilor”, subliniază Diana Fetco.
Ce prevede cadrul legal?
Conform Promo-LEX, în R. Moldova, cadrul legal prevede clar cine poate efectua sondaje privind preferințele politice ale alegătorilor, cum se autorizează acestea și ce reguli trebuie respectate.
Regulamentul CEC privind organizarea și desfășurarea sondajelor de opinie și a exit-pollurilor în perioada electorală prevede că fiecare cercetare de acest tip, care vizează preferințele politice ale alegătorilor, trebuie autorizată.
Dreptul de a comanda sau finanța sondaje de opinie o au competitorii electorali, persoanele juridice înregistrate în țară și cetățenii simpli. Din moment ce există intenția de a realiza un asemenea exercițiu, aceștia trebuie să înștiințeze organul electoral, care va decide dacă autorizează efectuarea sondajului. Cadrul legal prevede că cererea către CEC trebuie să conțină mai multe date pentru a fi asigurată transparența în ceea ce privește identitatea celui care urmează să efectueze sondajul, precum și date referitoare la identitatea finanțatorului, lista întrebărilor care urmează a fi incluse în chestionar etc.
Mecanismul ar trebui să asigure corectitudine și să prevină manipularea alegătorilor. Însă în practică, rețelele sociale și platformele online au devenit un teren „ideal” pentru sondaje la negru, imposibil de verificat, accentuează Asociația.
