Profilul demografic al corupției electorale în R. Moldova: „O femeie are o probabilitate cu 20% mai mare de a fi atrasă în aceste scheme comparativ cu un bărbat”

Femeile sunt mai des vizate în procesele-verbale contravenționale și dosarele penale pentru corupere pasivă, comparativ cu bărbații, ceea ce s-ar datora unei vulnerabilități economice mai mari. Aceasta este principala concluzie a unui raport analitic realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) „Corupția electorală în R. Moldova: profiluri sociale, disparități de gen și răspunsul instituțional”.

Potrivit CPD, raportul analizează profilurile socio-demografice ale celor implicați în cazuri de corupție electorală. Datele analizate acoperă perioada alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 2024. 

Profilul corupției electorale pasive: femeile, vârstnicii și persoanele neangajate

O analiză a 25 882 de procese-verbale contravenționale și a 77 de dosare penale din perioada septembrie 2024 – august 2025 arată că segmentele vulnerabile din punct de vedere social sunt cele mai implicate în acte de corupție:

• 61,9% dintre persoanele vizate sunt femei. „CPD estimează că o femeie are o probabilitate cu 20% mai mare de a fi atrasă în aceste scheme comparativ cu un bărbat.”
• Vârsta medie a celor implicați este de 52,6 ani, segmentul persoanelor de peste 60 de ani fiind cel mai afectat (38,1% din cazuri).
• Peste 85% dintre cei sancționați nu au un loc de muncă activ (57,5% neangajați și 28,3% pensionari).

Aceste date întăresc ipoteza că factorii economici – mai ales inactivitatea profesională – sunt direct corelați cu predispoziția către acceptarea mitei electorale, iar politicile de prevenție ar trebui să țintească explicit categoriile social-economice cele mai expuse.

„Deoarece corupția electorală afectează disproporționat femeile, persoanele de peste 40 de ani, neangajații și pensionarii, politicile publice trebuie să țintească direct aceste grupuri. E nevoie de a continua investițiile în măsuri de incluziune economică și protecție socială”, a menționat CPD.

Analiza a fost realizată de CPD cu susținerea PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca.