Primele represalii împotriva judecătoarei Raluca Moroșanu: a fost revocată de colegi într-un dosar după ieșirea publică împotriva președintei Curții de Apel București
Judecătoarea Raluca Moroșanu, unul dintre puținii magistrați care au vorbit public despre neregulile grave din interiorul Curții de Apel București, a fost îndepărtată miercuri, 17 decembrie, dintr-un dosar printr-o decizie luată de două colege judecătoare apropiate de conducerea instanțe, notează Recorder.
Totul a pornit de la o cerere de recuzare depusă marți de un avocat invitat constant la televiziunea România TV, Alexandru Turiga. Motivul pe care acesta l-a invocat este „existența unei suspiciuni cu privire la imparțialitatea acesteia (…) față de informațiile apărute în spațiul public”.
Potrivit procedurii, cererea de recuzare a fost judecată de colegul de complet al Ralucăi Moroșanu, judecătorul Bogdan Dari, împreună cu o judecătoare aflată pe lista de permanență: Nicoleta Nolden, despre care presa a scris că a fost consilieră a lui Cătălin Predoiu. Nolden este descrisă de multiple voci din interiorul sistemului ca o apropiată a Liei Savonea, șefa Înaltei Curți.
Cum judecătorii Dari și Nolden au intrat în divergență, primul considerând că cererea de recuzare trebuie respinsă, iar cea de-a doua că ar trebui admisă, a fost nevoie de intervenția unui al treilea magistrat. Astfel, a intrat în complet nimeni alta decât Violeta Georgescu-Ashemimry, șefa secției I Penale, cea care a făcut parte din completul care l-a achitat pe Marian Vanghelie pentru abuz în serviciu și spălare de bani. Ashemimry a fost de aceeași opinie cu Nicoleta Nolden, astfel că Raluca Moroșanu a fost recuzată.
Deși dosarul din care a fost astfel scoasă judecătoarea Raluca Moroșanu este unul banal (verificarea măsurilor preventive în cazul unui inculpat pentru trafic de droguri), decizia poate constitui un precedent periculos. Admiterea cererii de recuzare pe motiv că un judecător nu mai poate fi imparțial din cauza afirmațiilor făcute în spațiul public despre problemele din sistemul de justiție va putea fi folosită și de alți avocați, în orice alt dosar penal pe care îl judecă Moroșanu.
Această decizie pare să aibă și rolul unei amenințări voalate transmise de conducerea Curții de Apel București și altor judecători care s-ar gândi să vorbească public despre posibile ilegalități și abuzuri din cadrul instanței.
Această decizie este în total dezacord cu cea dată recent în cazul Dănileț de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care spune că „judecătorii au dreptul, atunci când democrația sau statul de drept sunt grav amenințate, să se exprime public cu privire la aspecte de interes general”.
Contactată de Recorder, judecătoarea Moroșanu a transmis că prevederile legale nu îi permit să comenteze în vreun fel această decizie a colegelor sale, dar ne-a precizat că este singura recuzare admisă în cei 26 de ani de când este judecător.
Recored nu are deocamdată o motivare în baza cărora judecătoarele Nolden și Ashemimry au admis cererea de recuzare a avocatului Alexandru Turiga. Publicația a prezentat însă textul cererii pe care acesta a depus-o.
„Cu titlul prealabil, apărătorul ales al apelantului-inculpat, avocat Turiga Alexandru, având cuvântul, în temeiul dispozițiilor art. 67 alin. 1 și 4 și art. 64, alin. 1, lit. f din Codul de procedură penală formulează cerere de recuzare împotriva doamnei judecător Moroșanu Raluca, pe motivul existenței unei suspiciuni cu privire la imparțialitatea acesteia.
În susținerea cererii, arată că nu susține că această imparțialitate este dovedită în mod evident sau că ar exista probe din care să rezulte suspiciunea că există o cauză de imparțialitate raportată expres la inculpatul Badea Alexandru.
Apreciază că nu este suficient să știm că magistratul este obiectiv, ci trebuie să existe și aparența că magistratul care judecă cauza este obiectiv și este imparțial. Or, față de informațiile apărute în mediul public, în care se arată că percepția asupra unui inculpat, asupra unei cauze nu poate fi influențată de caracteristicile obiective, personale, subiective ale unei persoane, ținând cont că individualizarea sub toate mijloacele, atât când discutăm despre o pedeapsă, despre dispunerea unei măsuri preventive, aflându-ne într-o astfel de fază procesuală, pe lângă toate elementele concrete privind cauza, pe lângă toate elementele de ordin obiectiv cu privire la persoana inculpatului, se desfășoară la momentul deliberării și nu doar sub o manieră subiectivă.
Arată că pentru orice persoană, pentru apărător, pentru inculpatul care este trimis în judecată, care este actorul principal al procesului penal, care este o persoană și este epicentrul radiant al procesului penal, iar măsurile față de el se dispun atât raportat la limitele legale, care pot fi interpretate în mod subiectiv în favoarea sau în defavoarea acestuia, făcând referire atât la momentul la care se verifică o măsură preventivă, cât și în momentul în care se individualizează o pedeapsă, între limitele pedeapsă, modalitatea de individualizare a pedepselor, cât și existența unui minim și maxim special de pedeapsă ne pune în situația în care trebuie să ne raportăm și la persoana inculpatului, la caracteristicile acestuia, la chestiuni ce țin de echitate, care este indisolubil legată de om.
Or, ținând cont de faptul că în fața acestui complet se va discuta și măsura preventivă, cât și soluția ce se va dispune în urma apelului, ținând cont că planează o suspiciune că imparțialitatea față de orice inculpat și de asemenea și raportat la practica CEDO cu privire la prezumțiile în favoarea liberării, la dispunerea unei pedepse penale ca ultima rațio, ținând cont că inculpatul este actorul principal al procesului penal, față de analiza oricărui comportament al acestuia și analiza unor probe care sunt interpretate tot în mod subiectiv, în favoarea sau în defavoarea inculpatului, apreciază că se impune admiterea cererii de recuzare”, se arată în cerere.
Sistemul judiciar din România, capturat „de un grup de interese format din magistrați și politicieni”
Documentarul „Justiție Capturată” realizat de jurnaliștii Mihai Voinea și Andreea Pocotilă de la Recorder comprimă o muncă de investigație de peste un an și jumătate și încearcă să explice mecanismele complicate prin care sistemul judiciar din România, un pilon cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat.
Inculpați celebri achitați în apel după ce în prima instanță primiseră ani grei de închisoare, procese tergiversate până când faptele ajung la prescriere, condamnări definitive care sunt reevaluate și șterse cu buretele, acestea sunt consecințele unui sistem capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni.
Potrivit investigației, pactul dintre cele două tabere arată așa: politicul a oferit legi care au creat o organizare piramidală a sistemului de justiție, punând toată puterea în mâinile unui grup restrâns de magistrați, iar această mână de magistrați a oferit la schimb o justiție care nu-i mai deranjează pe cei puternici.
Curtea de Apel București a organizat joi, 11 decembrie, în premieră, o conferință de presă pentru a răspunde acuzațiilor dezvăluite de jurnaliștii de la Recorder în investigația „Justiția capturată”.
În debutul conferinței, judecătoarea Raluca Moroșanu a intervenit chiar înainte de președinta Curții de Apel București Liana Nicoleta Arsenie și a declarat că este alături de judecătorul Laurențiu Beșu, care a criticat șefii justiției în documentarul Recorder și a spus că „sunt terorizați cu acțiuni disciplinare”.
„Mă numesc Raluca Moroşanu. Sunt judecător la Secţia I Penală a Curţii de Apel Bucureşti. Am 26 de ani de magistratură, din care 19 la Curtea de Apel Bucureşti. Am venit aici ca să-l susţin pe colegul Laurenţiu Beşu şi să spun că tot ce a spus el acolo este adevărat. Dacă va fi contrazis este o minciună.
Aici, la Curtea de Apel Bucureşti, muncim foarte mult. Conducerea nu ne ajută de niciun fel. Suntem terorizaţi pur şi simplu, cu acţiuni disciplinare şi cu tot ce ştiţi dumneavoastră că ni se întâmplă. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera şi în ce situaţie toxică şi încordată suntem.
O parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine, nu ştiu cealaltă parte ce vor face, iată sunt aici unii care vor susţine probabil conducerea.
Așa ca paranteză – nu am fost nici ofițer acoperit, nici la „Doi și un sfert” (n.r. Direcția Generală de Protecție Internă), nicăieri. Am fost toată viața mea magistrat. Colegii din țară mă cunosc, pentru că am fost şi formator la Institutul Național al Magistratului și la Școala Națională de Grefieri aproape 15 ani. Și ei vor ști că nu mint, dacă nu-l cred pe colegul Laurențiu, măcar să mă creadă pe mine. Atâta am putut spune”, a declarat magistrata la începutul conferinței, fiind aplaudată.
