Patru observatori internaționali, despre modul de desfășurare a alegerilor din 24 februarie
Alegerile parlamentare din 24 februarie au fost competitive, drepturile fundamentale au fost în general respectate, însă campania electorală s-a desfășurat pe fonul dezamăgirii în raport cu instituțiile publice și a fost afectată de acuzații de presiune asupra angajaților publici, de indicii puternice de cumpărare a voturilor și de utilizarea necorespunzătoare a resurselor de stat. La această concluzie preliminară au ajuns observatorii internaționali care au urmărit cursul primelor alegeri petrecute după sistemul mixt în R. Moldova.
Observatorii au făcut referire la dificultăți și la confuzii provocate de introducerea unui nou sistem electoral, precum și la desfășurarea simultană a referendumului, fapt care, spun ei, a cauzat probleme în procedurile de numărare.
„Aceasta a fost o campanie activă, cu o luptă grea și polarizată, în contextul unor alegeri în general bine organizate. Nu este un secret faptul că există o dezamăgire generală în rândul cetățenilor față de procesele și instituțiile politice de aici ”, a declarat George Tsereteli, Coordonator Special și lider al misiunii de observare pe termen scurt a OSCE.
Tsereteli i-a invitat pe parlamentarii nou-aleși să-și îndeplinească promisiunile, să abordeze problemele identificate de către observatori și să răspundă așteptărilor poporului.
Șefa delegației Parlamentului European a punctat că pe lângă modificările aduse sistemului electoral, și decizia de a nu permite cetățenilor din diasporă să voteze decât cu pașapoarte valabile a ridicat semne de întrebare.
„Modificările aduse sistemului electoral și desfășurarea concurentă a referendumului au condus în mod clar la confuzie, atât din partea alegătorilor, cât și a anumitor lucrători la secțiile de votare. Decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) ca doar deținătorii de pașapoarte valabile să poată vota în străinătate a venit doar cu șase săptămâni înainte de ziua alegerilor și s-a îndepărtat de practica de la alegerile trecute. Au existat temeri legate de motivele din spatele acestei decizii”, a declarat Rebecca Harms, șefa delegația Parlamentului European.
De asemenea, șeful delegației APCE a vorbit despre temerile manifestate anterior de către Comisia de la Veneția, care, afirmă el, s-au confirmat în cadrul acestor alegeri.
„Ziua alegerilor a fost, în general, bine organizată. Așa cum s-a demonstrat și în campanie, noul sistem electoral a confirmat cu regret preocupările principale ridicate de Comisia de la Veneția, în special lipsa unor mecanisme eficiente care să prevină influența excesivă a oamenilor de afaceri bogați, combinată cu un sistem sărac de supraveghere a partidelor și candidaților, precum și cu sancțiuni necorespunzătoare”, a spus Claude Kern, șeful delegației APCE.
Totodată, șeful misiunii de observare a alegerilor de la ODIHR și-a exprimat speranța că autoritățile vor urmări recomandările experților și că vor lucra asupra problemelor punctate de observatorii străini.
„Alegerile au oferit votanților o gamă largă de alternative politice, campania a fost competitivă și drepturile fundamentale au fost respectate, dar rapoartele de presiune asupra angajaților publici, cumpărarea de voturi și utilizarea abuzivă a resurselor de stat trebuie abordată pentru a spori încrederea publicului în alegeri. Sperăm că autoritățile vor urmări recomandările cuprinse în raportul nostru final privind aceste alegeri pentru a aborda problemele respective”, a spus Matyas Eörsi, șeful misiunii de observare a alegerilor ODIHR.
În declarația comună semnată de observatorii internaționali se mai spune că deși CEC a înființat 123 de secții de votare în 37 de țări pentru votul în afara R. Moldova, lipsa de transparență a modului în care au fost alocate aceste secții de votare a contribuit la percepția că decizia a fost luată din motive politice.
