Avocații Poporului așteaptă „maturitate politică” de la noul Parlament: 9 direcții-cheie pentru deputații aleși și sprijinul financiar pentru presă și societatea civilă

Oficiul Avocatului Poporului a elaborat un îndemn către noii deputați în Parlamentul R. Moldova, aleși în urma scrutinului din 28 septembrie. Avocații Poporului au trasat 9 direcții-cheie pentru consolidarea democrației, îmbunătățirea actului de guvernare și protejarea drepturilor omului. Totodată, ombudsmanii au evidențial necesitatea finanțării pentru sectorul civic și presa independentă. 

În context, Oficiul Avocatului Poporului a anunțat că va convoca o ședință comună cu reprezentanții societății civile pentru a stabili un plan de cooperare și responsabilizare a autorităților.

„(…) Societatea așteaptă de la noul legislativ și guvern maturitate politică, echilibru și respect față de drepturile omului, aplicarea proporțională a măsurilor privind securitatea statului și ordinea publică, reevaluare și resetare a unor mecanisme democratice, pentru a consolida independența funcțională și decizională a instituțiilor statului, în special în raporturile dintre puterea legislativă, executivă și judecătorească. Un accent sporit trebuie pus nu doar pe rezultate imediate, ci și pe calitatea proceselor și mecanismelor care stau la baza unei guvernări democratice și responsabile de lungă durată”, au declarat Avocații Poporului.

În acest context, aceștia au lansat un apel pentru asigurarea unei „guvernări de calitate” și au identificat 9 direcții-cheie care, spun ei, pot contribui la consolidarea democrației, îmbunătățirea actului de guvernare și protejarea drepturilor omului. „Scopul acestui demers este de a orienta acțiunile viitorului legislativ către politici publice mai incluzive, coerente și bazate pe dovezi și evidențe”, potrivit Oficiului.

Avocații Poporului au identificat 9 direcții-cheie:

• Guvernare participativă, transparentă şi predictibilă. Procesul de guvernare trebuie să fie deschis, participativ și bazat pe încredere publică. Transparența decizională și implicarea actorilor relevanți – experți, organizații ale societății civile și grupuri de persoane afectate – contribuie la calitatea și sustenabilitatea deciziilor. Este esențial să fie menținut un echilibru între rapiditatea și calitatea procesului decizional, astfel încât graba să nu afecteze substanța actelor adoptate. Or, din observațiile Oficiului Avocatului Poporului, Promo-LEX, CPR, CRJM și ale altor organizații ale societății civile, mecanismele de asigurare a transparenței decizionale nu au funcționat întotdeauna eficient. Practica modificării substanțiale a proiectelor de lege prin amendamente rapide trebuie revizuită, iar instituția amendamentului utilizată pentru îmbunătățire, nu pentru substituirea conținutului inițial. Astfel, este necesară încetarea utilizării amendamentelor fără legătură indispensabilă cu obiectul proiectului de lege înregistrat/ votat în prima lectură, cu eludarea procedurii consultărilor publice și avizării. Respectarea legislației privind transparența decizională și extinderea cercului celor consultați vor contribui la o mai bună asumare și previzibilitate a actului de guvernare.
• Stat de drept și controlul parlamentar efectiv. Consolidarea statului de drept presupune un Parlament care acționează ca garant al legalității, al separării puterilor și al controlului democratic asupra executivului. Un control parlamentar eficient nu trebuie să se limiteze la audieri formale, ci să asigure o monitorizare constantă a aplicării legilor, o evaluare obiectivă a politicilor publice și intervenții corective atunci când sunt identificate derapaje instituționale. Este necesară o delimitare clară între competențele puterilor statului și respectarea principiului echilibrului și controlului reciproc („checks and balances”), astfel încât nicio autoritate să nu-și depășească mandatul constituțional. Activitatea comisiilor parlamentare trebuie să devină mai transparentă, bazată pe date și orientată spre rezultate, iar mecanismele de supraveghere și raportare să fie aplicate uniform pentru toate instituțiile publice, inclusiv cele din domeniul justiției și securității.
• Integrarea sistematică a abordării bazate pe drepturile omului în procesul de guvernare și politici publice. Procesul de elaborare a politicilor și a actelor normative trebuie să integreze constant o abordare bazată pe drepturile omului, astfel încât impactul asupra persoanelor și grupurilor vulnerabile să fie evaluat încă din etapa de concepere. În prezent, multe strategii naționale nu includ analize privind efectele asupra drepturilor omului și nu sunt corelate cu Programul Național pentru Drepturile Omului (PNADO), care rămâne de ani de zile un instrument marginalizat în arhitectura legislativă. Este important ca Parlamentul și Guvernul să restabilească această legătură, asigurând ca fiecare strategie, reformă sau lege să fie fundamentată pe principii de egalitate, nediscriminare și participare. Într-un context regional dominat de preocupări pentru securitate și combaterea dezinformării, este esențial ca drepturile omului și procesele democratice să nu devină secundare, ci să rămână elementul central al unei guvernări durabile și legitime.
• Guvernare modernă şi digitalizare. O bună guvernare trebuie să se bazeze pe instrumente moderne care facilitează eficiența, transparența și luarea deciziilor bazate pe date (cât mai multe date !). Digitalizarea proceselor administrative, utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale și îmbunătățirea sistemelor de colectare și analiză a datelor, inclusiv a celor sensibile la drepturile omului, pot crește calitatea serviciilor publice și capacitatea instituțiilor de a reacționa prompt la nevoile cetățenilor.
• Evaluarea periodică a politicilor. Evaluarea periodică a politicilor publice este esențială pentru a asigura eficiența și adaptarea lor la realitățile sociale. Analizele de impact trebuie efectuate nu doar la etapa de elaborare, ci și pe parcursul implementării, pentru a identifica lacunele și a corecta direcția acțiunilor publice. În special politicile strategice și cele aplicate la nivel local necesită o monitorizare constantă, pentru a evita transformarea lor în simple documente formale. Lipsa unor evaluări periodice duce la pierderea resurselor și la reducerea încrederii publice, de aceea este necesar ca Parlamentul și Guvernul să instituie mecanisme clare de analiză și raportare a impactului politicilor asupra populației.
• Reducerea distanţei dintre lege şi practică. Deși Republica Moldova dispune de un cadru normativ complex și, în multe domenii, aliniat la standarde europene, aplicarea acestuia în practică rămâne inegală. Persistă o discrepanță între prevederile legale și modul în care acestea sunt implementate la nivel instituțional și local. Este necesară o abordare coerentă, inclusiv asigurarea resurselor necesare pentru transpunerea normelor în procese, proceduri și acțiuni concrete. Consolidarea mecanismelor de monitorizare, instruirea continuă a funcționarilor și aplicarea unitară a legislației pot reduce această distanță și pot transforma legea într-un instrument efectiv de protecție a drepturilor omului și de promovare a bunei guvernări.
• Dialogul cu UTA Găgăuzia şi protecţia persoanelor din regiunea transnistreană. Este necesară resetarea dialogului dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei prin reactivarea platformei parlamentare de cooperare și relansarea grupului de lucru comun, inactiv în ultimii ani. Această platformă trebuie să servească drept spațiu de discuții deschise privind aplicarea uniformă a legislației naționale, dezvoltarea regională și respectarea autonomiei locale în limitele Constituției. În același timp, pentru persoanele din stânga Nistrului, se impune consolidarea mecanismelor naționale de protecție și asistență, astfel încât persoanele din această zonă să beneficieze efectiv de drepturi. Totodată, autoritățile constituționale trebuie să continue demersurile și acțiuni de responsabilizare a așa-numitelor structuri de la Tiraspol privind respectarea drepturilor omului în regiune.
• Educaţia şi conştientizarea în domeniul drepturilor omului. Educația în domeniul drepturilor omului trebuie să devină o prioritate strategică, fiind esențială pentru consolidarea unei culturi civice bazate pe respect, responsabilitate și participare democratică. Dezvoltarea și consolidarea competențelor pentru cultură democratică, prin promovarea cunoștințelor despre drepturile și libertățile fundamentale la toate nivelurile de învățământ, dar și prin formarea continuă a funcționarilor publici, contribuie la prevenirea abuzurilor, a dezinformării și a corupției electorale. Este necesară elaborarea și implementarea unei strategii naționale pentru educația în domeniul drepturilor omului, care să integreze această tematică în sistemul educațional formal și nonformal, asigurând astfel o mai bună protecție a democrației și implicarea activă a cetățenilor în viața publică.
• Consolidarea instituţiilor autonome şi resetarea colaborării dintre Parlament și Oficiul Avocatului Poporului. Consolidarea statului de drept presupune funcționarea eficientă a instituțiilor autonome, care asigură monitorizarea, controlul și echilibrul între puterile statului. Încrederea cetățenilor în autorități nu se bazează doar pe structurile de securitate, ci și pe existența unei justiții sociale echitabile și a unui sistem instituțional responsabil. Este necesară fortificarea autorităților autonome cu rol de supraveghere și evaluare a calității acțiunilor publice, inclusiv prin alocarea resurselor necesare și garantarea independenței lor funcționale. Totodată, trebuie resetată colaborarea dintre Parlament și Oficiul Avocatului Poporului printr-un dialog deschis, responsabil și consecvent, inclusiv la nivelul comisiilor parlamentare, pentru a consolida protecția drepturilor omului, buna guvernare și încrederea publică în instituțiile statului.

Îndemnul Avocaților Poporului

În viziunea Avocatului Poporului Ceslav Panico: „Patru ani reprezintă o perioadă importantă în viața unui om (cât durează un mandat de deputat) și o etapă semnificativă pentru o democrație. Înțelegem că acolo unde nu există securitate și siguranță, nu putem vorbi despre o protecție efectivă a drepturilor omului. Totuși, aceste obiective trebuie urmărite în paralel, printr-un echilibru între securitate și mecanismele democratice. Oficiul Avocatului Poporului va continua să fie o instituție incomodă, dar necesară — un actor independent care solicită mai multă asumare, responsabilitate și consecvență în decizii. Chiar dacă uneori pozițiile noastre pot părea neplăcute, ele sunt acel antidot necesar împotriva derapajelor, menit să mențină echilibrul între puteri și protecția drepturilor fundamentale.”

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi: „Procesul de integrare în Uniunea Europeană constituie o oportunitate excelentă de avansare a drepturilor copilului în Republica Moldova. Respectarea drepturilor omului, cu accent deosebit pe copii și alte grupuri vulnerabile, are potențialul nu doar să îmbunătățească viața întregii comunități, ci și să ne recomande în calitate de partener de încredere pentru instituțiile europene și statele democratice. Trăim un moment istoric, în care responsabilitatea noastră a tuturor, dar mai ales a celor care iau decizii care afectează toți cetățenii sau anumite categorii de cetățeni, va modela societatea în care vom trăi noi și generațiile care vin. Oficiul Avocatului Poporului va continua să susțină acest proces, inclusiv prin monitorizare și responsabilizare.”

Societatea civilă – partener indispensabil în procesul de buna guvernare

În îndemnul lor, Avocații Poporului spun că societatea civilă reprezintă „un element esențial al democrației și un partener indispensabil în procesul de guvernare și în dialogul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În ultimii ani, organizațiile societății civile și apărătorii drepturilor omului s-au confruntat cu provocări majore – reducerea fondurilor de finanțare, presiuni publice și atacuri la adresa credibilității lor”.

„Parlamentul și Guvernul ar trebui să identifice soluții sustenabile de finanțare internă și să insiste, în dialogul cu partenerii de dezvoltare, asupra necesității menținerii și extinderii sprijinului financiar pentru sectorul civic. Totodată, este necesar un cadru de protecție mai solid pentru apărătorii drepturilor omului și pentru organizațiile independente, care să prevină intimidarea, hărțuirea sau marginalizarea lor. Consolidarea și extinderea societății civile, inclusiv la nivel rural, este esențială pentru implicarea cetățenilor în procesele de luare a deciziilor, pentru monitorizarea politicilor publice și pentru creșterea rezilienței democratice a statului”, spun ombudsmanii.

Importanța mass-mediei şi libertății de exprimare

În același timp, aceștia au remarcat că „o presă liberă, pluralistă și profesionistă este un pilon al democrației și o garanție a transparenței instituționale”.

„În Republica Moldova este necesar să fie consolidată o mass-media independentă, transparentă în privința surselor de finanțare și protejată de influențe politice sau economice. Guvernarea trebuie să creeze mecanisme de sprijin sustenabil pentru presa liberă, inclusiv prin fonduri publice administrate transparent și prin instrumente de protecție împotriva presiunilor, atacurilor și campaniilor de discreditare. În același timp, este esențială respectarea și promovarea dreptului la libertatea de exprimare și a accesului la informație, inclusiv prin aplicarea eficientă a legislației privind accesul la informațiile de interes public. Presa trebuie implicată constant în viața publică – nu doar în perioadele electorale, ci pe întreg parcursul mandatului parlamentar – iar opiniile și constatările jurnaliștilor privind guvernarea, transparența sau corupția trebuie luate în considerare ca parte a unui mecanism democratic de control și responsabilizare”, au punctat Avocații Poporului.

Paşi următori

Oficiul Avocatului Poporului a anunțat că va convoca o ședință comună cu reprezentanții societății civile pentru a stabili un plan de cooperare și responsabilizare a autorităților, bazat pe transparență și buna guvernare. Totodată, Avocații Poporului vor solicita organizarea unei întrevederi cu conducerea Parlamentului și fracțiunile parlamentare, cu participarea societății civile și a instituțiilor independente, pentru definirea principiilor de colaborare, monitorizare și responsabilizare reciprocă.