Opoziția din R. Moldova vs. opoziția din Rusia: două realități politice contrastante
În timp ce în Rusia opoziția reală este redusă la tăcere prin încarcerări, etichete de „extremiști” și moarte suspectă în detenție, în R. Moldova vocile pro-ruse din opoziție acuză „teroare politică” într-un stat unde protestele sunt permise, alegerile sunt competitive și presa este liberă. O analiză comparativă demontează falsurile promovate de canale de Telegram pro-Kremlin și arată diferențele semnificative dintre cele două țări în ceea ce privește tratamentul opoziției și al drepturilor civile.
R. Moldova: Criticile privind libertatea presei și realități democratice
În R. Moldova, opoziția pro-rusă, reprezentată de blocuri precum „Victorie” și lideri ai Partidului Socialiștilor (PSRM), acuză guvernul de „intimidare sistemică” și „represiune politică”. Cu toate acestea, realitatea contrazice aceste afirmații.
Republica Moldova este clasificată drept democrație hibridă în raportul Democracy Index 2024 al The Economist Intelligence Unit, cu un scor de 6,19 (din 10), semnificativ mai mare decât cel al Rusiei (2,28), considerată regim autoritar.
Este adevărat că, în ultimii ani, guvernul Republicii Moldova a luat măsuri împotriva unor instituții media și organizații, invocând motive de securitate națională și combaterea dezinformării. Aceste acțiuni au fost criticate de organizații ale societății civile, care susțineau că unele măsuri au fost luate fără o transparență adecvată și fără o supraveghere judiciară corespunzătoare. Totuși, mass-media independentă funcționează liber, iar criticile la adresa Guvernului sunt frecvente și neîngrădite.
Opoziția are reprezentare parlamentară și participă activ la dezbateri și procese legislative.
Partidele de opoziție funcționează liber, participă la alegeri, organizează proteste și au acces la presă. Cazurile în care lideri politici, precum Marina Tauber sau Ilan Șor, au fost anchetați penal sunt legate de acuzații de corupție, spălare de bani și finanțare ilegală, nu de ideologia lor.
De exemplu, Partidul Șor a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională în 2023, după ce a fost demonstrat că a beneficiat de finanțare externă ilegală, cu dovezi furnizate de Centrul Național Anticorupție și SIS. Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a emis până acum nicio hotărâre care să contrazică legalitatea acestor măsuri.
Alegerile sunt monitorizate de observatori internaționali, iar rezultatele reflectă voința populară.
În acest context, acuzațiile de „teroare politică” par a fi mai degrabă o strategie de retorică politică decât o reflectare a realității.
Rusia: Un regim de represiune sistemică
Contrar situației din R. Moldova, Rusia sub conducerea lui Vladimir Putin prezintă caracteristicile unui regim autoritar, unde opoziția este supusă unei represiuni sistematice. Lideri ai opoziției, precum Alexei Navalnîi, au fost încarcerați sau forțați să părăsească țara. Navalnîi a murit în detenție în 2024, în condiții suspecte. Alți opozanți, precum Vladimir Kara-Murza sau Ilya Yashin, au fost condamnați la ani grei de închisoare pentru critici la adresa războiului din Ucraina sau pentru „discreditarea armatei”.
Legea privind „agenții străini” și alte acte normative permit autorităților să eticheteze și să persecute organizații și indivizi care exprimă opinii critice față de guvernare. Mass-media independentă este suprimată, iar internetul este strict controlat pentru a limita accesul la informații neaprobate de stat. Un raport al ONU din 2024 descrie Rusia ca fiind condusă de un „sistem de frică și pedeapsă supervizat de stat”, unde tortura este utilizată în deplină impunitate.
Potrivit Memorial, organizație pentru drepturile omului interzisă în Rusia, în 2024 existau peste 700 de deținuți politici în Federația Rusă – număr comparabil cu cel din perioada URSS.
Falsurile opoziției despre „teroarea politică”, o încercare de a discredita procesele democratice
„Prin falsurile despre instaurarea unei cenzuri și unui „regim autoritar” la Chișinău, opoziția afiliată Kremlinului încearcă să discrediteze procesele democratice din R. Moldova și instituțiile statului în ajunul alegerilor parlamentare din 28 septembrie”, spune Andrei Rusu, expert de la Comunitatea WatchDog.
„Dacă în Republica Moldova ar fi existat cenzură ca pe teritoriul Federației Ruse, opoziția pro-rusă nu ar fi avut acces la televiziuni și presă. Din contra, opoziția evită să participe la emisiuni televizate pentru a alimenta falsul că în R. Moldova actuala guvernare închide gura celor nemulțumiți.
Astăzi aceștia pot critica liber actuala guvernare, fapt pentru care în Rusia ar putea să facă pușcărie în cazul în care critică regimul de la Kremlin. Totodată, deși politicienii pro-ruși astăzi lansează zilnic falsuri, aceștia nu sunt închiși precum simplii cetățeni ruși care numesc deschis invazia rusă în Ucraina drept război. Pe teritoriul Federației Ruse, alegerile sunt falsificate astfel încât Putin să câștige din primul tur.
Dacă e să comparăm cu alegerile prezidențiale moldovenești din anul 2024, Maiei Sandu i-a trebuit să învingă în turul doi pentru a deveni președintă a țării. În Rusia nu există partide de opoziție, spre deosebire de Republica Moldova. Dacă astăzi opoziția din Rusia ar fi organizat proteste împotriva lui Putin pe teritoriul Rusiei, acestea ar fi fost desființate a doua zi, iar liderii lor trimiși la închisoare”, spune Andrei Rusu.
