„Nu este o umilire, este un mecanism normal”: ce a vrut să spună, de fapt, Marta Kos prin posibila „perioadă de probă” pentru noile state membre ale UE
Declarația comisarei europene pentru extindere, Marta Kos, despre o posibilă „perioadă de probă” pentru țările care urmează să adere la Uniunea Europeană, a fost deturnată de rețele pro-ruse într-o narațiune de umilire și pierdere a suveranității pentru R. Moldova. În realitate, potrivit oficialilor și experților de la Chișinău, consultați de Ziarul de Gardă, este vorba despre o idee tehnică și preliminară, care ține de modul în care Uniunea Europeană ar putea să își protejeze coeziunea internă și funcționalitatea în viitoarele etape de extindere.
Cum a apărut narațiunea „colonie UE”
Recent, câteva zeci de canale de Telegram și pagini de Facebook afiliate curentului pro-rus au răspândit mesaje potrivit cărora „R. Moldova va fi acceptată în UE doar ca o colonie”, „fără suveranitate” și „fără drepturi depline”.
Textele au deturnat un pasaj tehnic dintr-un interviu acordat de Marta Kos Financial Times, unde aceasta a menționat că Uniunea Europeană „ar putea institui o perioadă de tranziție, un fel de perioadă de probă”, pentru a garanta că noile state membre respectă normele democratice și principiile europene.
Mesajul original a fost reinterpretat drept o formă de „discriminare” a țării noastre, deși discuția viza, în realitate, ajustarea procesului decizional european pentru a evita blocaje precum cele create, în ultimii ani, de Ungaria.
Iulian Groza: „E doar o propunere, nu știm ce formă concretă ar putea avea”
Potrivit lui Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), declarațiile Martei Kos trebuie privite ca parte a unei discuții tehnice, nu ca o decizie politică deja luată.
„În general, ce s-a anunțat este doar o propunere pe care Comisia Europeană ar trebui să o formalizeze, dacă ajunge la un acord, cel puțin informal, cu statele membre. Aceasta ar putea să însemne o detaliere a principiului de reversibilitate a procesului de extindere, în cazul în care statul nou membru nu respectă angajamentele”, menționează liderul IPRE.
Groza a subliniat că, deocamdată, nu există detalii clare despre cum ar putea arăta un astfel de mecanism: „Încă nu putem ști ce ar însemna aceasta cu adevărat sau dacă, în general, statele membre ar accepta o asemenea propunere din partea Comisiei Europene. Trebuie privit aceste mesaje mai mult din perspectiva șirului de încercări creative din partea Comisiei de a oferi soluții pentru a depăși veto-ul unui stat membru și pentru a avansa negocierile tehnice conform politicii de extindere a UE”.
Nicu Popescu: „Nu este o noutate, nu este ceva exclusiv pentru Moldova, de umilire”
Nicu Popescu, emisar special al președintei R. Moldova pentru afaceri europene și parteneriate strategice, a explicat că ideea unei „perioade de probă” nu trebuie interpretată ca o sancțiune sau o umilire, ci ca parte a procesului firesc de reformare a modului în care Uniunea Europeană ia decizii atunci când se extinde.
„Nu este o noutate, nu este ceva exclusiv pentru R. Moldova, de umilire. Fiecare extindere anterioară a UE a ridicat întrebarea, cum poate fi păstrată capacitatea Uniunii Europene de a lua decizii fără ca fiecare stat să aibă veto-ul pe fiecare fleac. Înainte de majoritatea extinderilor procesul de luare a deciziilor din Uniunea Europeană a fost simplificat prin mărirea domenilor în care deciziile se iau prin majoritate, nu prin unanimitate, deci prin reducerea dreptului de veto, nu de vot, dar de veto. În 2023 s-a creat un grup de state membre — Germania, Franța, Belgia și România — care propun ca în politica externă deciziile să se ia nu prin unanimitate, dar prin majoritate. Deci, aceste discuții constant au loc, ele sunt normale, ele nu sunt direcționate împotriva R. Moldova și nu vizează să discrimineze noile state membre, ci, din contra, să se aplice noi reguli la toată lumea”, menționează oficialul.
Popescu a amintit că, înaintea fiecărei extinderi majore, Uniunea Europeană a modificat tratatele sale pentru a face procesul decizional mai eficient: „În 1993 este adoptat Tratatul de la Maastricht, înaintea aderării Austriei, Finlandei și Suediei. Apoi Tratatul de la Amsterdam, cel de la Nisa și, ulterior, de la Lisabona. Toate au avut scopul de a muta mai multe domenii de decizie de la unanimitate la majoritate calificată. Cu cât mai multe țări ai, cu atât mai complicat devine să iei decizii”.
Monitorizarea post-aderare nu e o sancțiune, ci o garanție
Un alt termen care a fost scos din context este cel de monitorizare post-aderare. Ministrul a amintit că România și Bulgaria au trecut printr-un asemenea mecanism, cunoscut sub numele de MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare), activ între 2007 și 2023.
„Aderarea la Uniunea Europeană nu se întâmplă într-o singură zi. Este un proces. Țările beneficiază de fonduri și de acces la infrastructură europeană, dar sunt monitorizate în domeniile unde mai au de recuperat. Este ceva absolut normal”, a subliniat Nicu Popescu.
Popescu a amintit că Uniunea Europeană are deja mecanisme legale prin care poate sancționa statele membre care se abat de la regulile democratice — inclusiv suspendarea finanțărilor, așa cum s-a întâmplat în cazul Ungariei.
„Nu trebuie să ne speriem dacă se discută despre forme de monitorizare și după aderare. Aceste lucruri nu se fac pentru că statele sunt noi sau vechi, ci pentru că unele demonstrează involuții, regres sau sabotează deciziile la nivel european. Nu este nimic grav. Este în interesul Republicii Moldova ca Uniunea Europeană să funcționeze bine, nu să fie blocată de orice stat membru pe orice chițibuș”, a mai declarat emisarul.
De la „umilire” la „optimizare”
În esență, discuțiile despre o „perioadă de probă” nu privesc statutul R. Moldova, ci adaptarea mecanismului european la o Uniune cu mai mulți membri. Reformele propuse de Comisia Europeană nu stabilesc „membri de clasa a doua”, ci urmăresc ca fiecare stat care aderă să contribuie la o Uniune funcțională, capabilă să ia decizii fără blocaje și veto-uri abuzive.
„Nici Moldova, nici alte țări candidate nu au interesul să adere la o Uniune disfuncțională”, a concluzionat Nicu Popescu.
Termeni esențiali ai procesului de extindere europeană
Procesul de extindere al Uniunii Europene este ghidat de mai mulți termeni-cheie importanți. Reversibilitatea presupune că un stat candidat poate fi oprit sau chiar întors la o etapă anterioară dacă înregistrează regrese majore în reforme.
Monitorizarea post-aderare se referă la evaluarea continuă pe care Comisia Europeană o poate menține și după aderare, pentru a se asigura că reformele sunt implementate efectiv — un mecanism aplicat anterior în cazul României și Bulgariei.
Conceptul de veto desemnează dreptul unui stat membru de a bloca o decizie comună, inclusiv în procesul de negociere a extinderii, ceea ce poate duce la întârzieri sau blocaje politice.
În schimb, deciziile luate prin majoritate calificată permit adoptarea lor fără unanimitate, atunci când 55% dintre statele membre, reprezentând cel puțin 65% din populația Uniunii, votează în favoarea unei propuneri — un mecanism implementat pentru a face procesul de extindere mai eficient.
