Maia Sandu, în Parlamentul de la Riga: „Legăturile noastre cu România și cu Europa au fost tăiate voit și sistematic”

În cadrul vizitei de la Riga, șefa statului Maia Sandu a susținut un discurs în Saeima, Parlamentul Letoniei, unde a vorbit despre istoria comună a celor două state: ,,Două țări, două limbi care nu au rădăcini comune, dar care au împărtășit aceeași voință încăpățânată: refuzul de a fi suprimate“. Aceasta a subliniat că „locul R. Moldova”, asemeni Letoniei, „este în Uniunea Europeană”.

Aflată la tribuna Legislativului din Letonia, președinta a declarat că „Moldova este astăzi aici datorită acestei încăpățânări — refuzul de a accepta că locul nostru este oriunde altundeva decât acolo unde am aparținut dintotdeauna. În familia europeană”.

În discursul său, ea a făcut o incursiune în istorie, reamintind despre pactul Ribbentrop–Molotov, în urma căruia Europa a fost împărțiră pe sfere de interese.

„În august 1939, doi oameni s-au așezat la masă la Moscova și au împărțit Europa pe hârtie. Pactul Ribbentrop–Molotov a trasat linii prin mijlocul unor națiuni, prin familii, prin vieți care nu au avut niciun cuvânt de spus. Ceea ce a stabilit a fost monstruos: că anumite popoare vor aparține unui imperiu pe care nu l-au ales niciodată.

Letonia știe acest lucru până în măduva oaselor. Parlamentul dumneavoastră a fost dizolvat peste noapte. Țara dumneavoastră a fost ocupată. Familii întregi au fost urcate în trenuri spre Siberia — nu pentru că au comis crime, ci pur și simplu pentru că erau letone.

Povestea Moldovei este similară — și a fost scrisă de aceeași mână. Ceea ce este astăzi Republica Moldova a fost rupt din România prin același protocol secret. Pământul nostru a fost ocupat. Limba noastră a fost redenumită. Istoria noastră a fost rescrisă. Legăturile noastre cu România și cu Europa au fost tăiate voit și sistematic.

Când Uniunea Sovietică s-a prăbușit, Letonia avea claritatea morală a unui popor care nu a acceptat niciodată cu adevărat ceea ce i s-a impus. Moldova a ieșit mai divizată — deceniile sub Imperiul Rus și apoi sub Uniunea Sovietică ne-au erodat conștiința de sine”, a declarat Maia Sandu.

Aceasta a subliniat că urmările pactului Ribbentrop–Molotov „nu vor fi pe deplin anulate — nu cu adevărat — până când fiecare țară pe care a aruncat-o în zone gri nu va fi ancorată în Uniunea Europeană, protejată, liberă, în sfârșit acasă”.

Președinta a reamintit despre războiul hibrid dus în ultimii ani de Rusia în R. Moldova.

„Forma mai periculoasă de interferență nu vine întotdeauna îmbrăcată în culorile Rusiei. Uneori poartă hainele îndoielii rezonabile. Întreabă: de ce să cheltuim atât de mult pe apărare? Nu ar trebui să vorbim cu Moscova în loc să o confruntăm? Nu ne afectează aceste sancțiuni pe noi mai mult decât pe ei? Acestea nu sunt întotdeauna întrebări de rea-credință. Dar în mâinile greșite devin instrumente — unelte pentru a eroda voința unei societăți de a se apăra. Și uneori scopul nu este alegerea candidatului Rusiei. Scopul este să genereze suficient zgomot, suficient cinism, suficientă oboseală, încât, în momentul deciziei, o societate să nu mai poată acționa cu claritate”, a explicat președinta.

Sandu consideră că Moldova „a fost un laborator”, iar Rusia „va învăța din eșecurile sale și își va calibra strategia pentru următoarea țintă”. „Forma concretă va fi diferită, logica de bază nu”, a spus președinta.

„Astfel ajung la faptul că aderarea Moldovei la UE nu este doar despre Moldova.

Moldova are 1 200 de kilometri de frontieră cu Ucraina. Ucraina rămâne scutul nostru. În fiecare zi în care Ucraina rezistă, Moldova rezistă. Suveranitatea ucraineană nu este separată de suveranitatea Moldovei, ci o asigură. Moldova nu va uita acest lucru.

Sprijinirea Ucrainei, ancorarea Moldovei în Uniunea Europeană și apărarea integrității democrațiilor noastre nu sunt trei obiective separate. Au aceeași logică strategică. O Europă serioasă în privința securității sale trebuie să fie serioasă și în privința vecinătății sale estice. Nu poate sprijini Ucraina cu o mână și, cu cealaltă, să lase națiuni democratice în zone gri. Și nu poate avertiza cetățenii despre forțele care încearcă să-i divizeze, lăsând în același timp acele forțe să aibă o țintă ușoară chiar la granițele sale.

Locul Moldovei este în Uniunea Europeană. Nu este un act de generozitate. Ci un act de coerență strategică”, a accentuat șefa statului.

Aceasta și-a încheiat discursul cu o adresare către deputații de la Riga.

„Vocea Letoniei la Bruxelles poartă greutatea unei țări care a făcut această călătorie și nu a uitat ce este în joc. Folosiți vocea dumneavoastră— în Consiliul European, în fiecare sală unde se decide viitorul nostru. Nu doar pentru Moldova. Ci pentru că aceleași forțe care încearcă să împiedice Moldova să adere la UE vor încerca, în toate modurile posibile, să divizeze Europa. Sprijinirea aderării noastre și apărarea propriei dumneavoastră democrații sunt, în esență, același act de rezistență. Aproape am ajuns. Ajutați-ne să încheiem călătoria”, a declarat Maia Sandu.

Deplasarea președintei de la Riga, de pe 1 aprilie, a avut loc la invitația președintelui Republicii Letonia, Edgars Rinkēvičs. Șefa statului a avut o întrevedere cu omologul leton, urmată de o conferință de presă comună, precum și întâlniri cu prim-ministra Evika Siliņa și cu conducerea Parlamentului leton.