Zelenski şi Rutte fac presiuni pentru garanţii credibile de securitate pentru Ucraina. Şeful NATO propune o abordare în două etape. Război în Ucraina, ziua 1276
UPDATE 21:10 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, şi-au intensificat apelurile către aliaţii Kievului pentru garanţii concrete de securitate în cazul unui acord de pace cu Rusia. Vorbind în capitala ucraineană, ei au îndemnat aliaţii să treacă dincolo de gesturile simbolice şi să ofere un cadru care să semene cu articolul 5 din Tratatul NATO, scrie POLITICO.
„În prezent, negocierile privind conţinutul specific al garanţiilor de securitate pentru Ucraina se desfăşoară practic în fiecare zi”, a declarat Zelenski, pledând pentru „garanţii precum articolul 5. Acestea sunt garanţii de securitate cu adevărat eficiente. Acesta este rezultatul pe care trebuie să îl obţinem”, a insistat el.
Eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului declanşat de Rusia în urmă cu mai bine de trei ani s-au intensificat în urma întâlnirii de săptămâna trecută din Alaska dintre preşedintele american Donald Trump şi liderul rus Vladimir Putin. Aceasta a fost urmată de o întâlnire, luni, la Casa Albă, între Zelenski, liderii europeni, Mark Rutte şi Trump.
Orice acord de pace trebuie să garanteze că Ucraina nu poate fi atacată din nou de Rusia şi implică probabil atât trimiterea de arme suplimentare în Ucraina, cât şi desfăşurarea de trupe europene în această ţară. Cu toate acestea, Rusia a declarat deja că se va opune oricărei prezenţe a forţelor NATO în Ucraina.
Zelenski a formulat cererea în termeni practici: aliaţii trebuie să clarifice „care ţări ajută pe teren, care lucrează pentru securitatea spaţiului aerian, care garantează securitatea pe mare”.
UPDATE 19:43 Preşedintele american Donald Trump, care a promis să-i aducă la o întâlnire pe preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, pentru a negocia încheierea războiului dintre ţările lor, dar nu reuşeşte să-şi pună în practică această promisiune, a comparat vineri o reuniune între aceştia cu amestecul „uleiului cu oţetul”, relatează AFP, citează G4Media.
„Vom vedea dacă Putin şi Zelenski vor colabora. Ştiţi, este cumva ca uleiul şi oţetul. Nu se înţeleg foarte bine, din motive evidente”, a remarcat Trump într-o scurtă discuţie cu presa.
După summitul avut vinerea trecută cu Putin în Alaska, încheiat potrivit celor doi cu unele progrese către soluţionarea negociată a războiului ruso-ucrainean, deşi nu au existat rezultate concrete, intenţia preşedintelui american era să fie organizat un summit trilateral Trump-Putin-Zelenski.
Trump a avut la Casa Albă o întâlnire cu Zelenski şi cu un grup de lideri europeni susţinători ai Ucrainei, întâlnire pe care la un moment dat a întrerupt-o pentru a discuta la telefon cu Putin, iar la final a anunţat că se lucrează la organizarea mai întâi a unei întâlniri bilaterale Putin-Zelenski şi abia după aceasta ar urma să se desfăşoare şi trilaterala dorită.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că nu există încă o agendă pentru un potenţial summit între Putin şi Zelenski, întrucât acesta din urmă a refuzat toate propunerile de compromis, în timp ce preşedintele ucrainean acuză de partea sa Rusia că face totul pentru ca un astfel de summit să nu se poată desfăşura.
UPDATE 17:00 Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a sosit la Kiev pentru o vizită surpriză vineri, 22 august, și s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski, a declarat șeful Biroului Prezidențial al Ucrainei, Andriy Yermak, transmite The Kyiv Independent.
Vizita lui Rutte are loc la câteva zile după o întâlnire la nivel înalt de la Washington între Zelenski, președintele american Donald Trump și partenerii europeni, menită să asigure garanții de securitate pentru Ucraina.
„Lucrăm acum împreună – Ucraina, europenii, Statele Unite – pentru a ne asigura că aceste garanții de securitate sunt de un asemenea nivel încât Vladimir Putin, aflat la Moscova, să nu mai încerce niciodată să atace Ucraina”, a declarat Rutte într-o conferință de presă.
Potrivit șefului NATO, acordul de garanții de securitate va consta în două etape: consolidarea armatei Ucrainei și angajamente din partea SUA și a Europei menite să descurajeze Rusia în cazul unei viitoare agresiuni.
Bloomberg a relatat pe 19 august că pachetul de garanții de securitate pentru Ucraina ar putea fi finalizat săptămâna aceasta. Oficialii europeni ar fi discutat despre trimiterea de trupe britanice și franceze în Ucraina, împreună cu contingente din aproximativ 10 alte țări.
Potrivit lui Rutte, discuțiile privind desfășurarea de trupe străine în Ucraina ca parte a garanțiilor de securitate sunt în curs de desfășurare, dar „este prea devreme să spunem care va fi rezultatul”.
„Este încă prea devreme să spunem cine ar putea furniza trupe, cine va contribui cu informații, cine va fi prezent pe mare și cine — în aer”, a adăugat președintele Zelenski.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat pe 18 august că garanțiile nu vor implica aderarea la NATO, ci se vor baza pe o armată ucraineană puternică, susținută de angajamentele Coaliției Voluntare, care include peste 30 de țări.
Oficialii europeni au declarat că o serie de întâlniri între țările participante la Coaliția Voluntarilor ar putea avea loc în următoarele zile pentru a stabili detaliile.
Trump a declarat pentru Fox News pe 19 august că Washingtonul ar putea oferi sprijin aerian ca parte a garanțiilor, dar a exclus desfășurarea de trupe terestre americane.
La începutul acestei săptămâni, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că garanțiile de securitate pentru Ucraina nu pot fi discutate fără participarea Rusiei.
„Ucraina are nevoie de garanții de securitate, astfel încât noi, copiii și nepoții noștri să putem fi siguri că Rusia nu ne va ataca. Acestea sunt garanții de securitate împotriva unui agresor. Când Rusia ridică problema garanțiilor de securitate, ca să fiu sincer, nu știu cine anume îi amenință. Ei sunt cei care ne-au atacat”, a declarat Zelenski într-o conferință de presă, ca răspuns la remarcile lui Lavrov.
UPDATE 13:45 Echipele de urgență au salvat două persoane în timpul lichidării consecințelor atacurilor aeriene rusești din dimineața zilei de 22 august, în Constantinovka: victimele au fost transportate la spital, raportează Serviciul pentru Situații de Urgență.
Din cauza pericolului pentru personal, salvatorii au fost nevoiți să întrerupă temporar stingerea incendiilor din clădirile de locuit cu nouă și zece etaje, deoarece forțele ruse continua să bombardeze locurile în care se desfășurau lucrările.
Pe 20 august, echipele de intervenție au stins incendiile din clădirile administrative și pavilioanele comerciale, care au izbucnit în urma atacurilor inamice.
În total, un om a fost rănit în urma bombardamentelor, iar 21 de clădiri cu mai multe etaje, o casă privată, 5 clădiri administrative, 3 clădiri economice, un magazin, un centru comercial, 30 de pavilioane comerciale și o infrastructură au fost avariate.
UPDATE 11:55 În satul Kurhanne, cartierul Kupiansk, regiunea Harkiv, a avut loc un atac cu drone rusești, în dimineața zilei de vineri, 22 august, care a ucis o persoană și a rănit alte trei, anunță presa ucraineană.
Conform anchetei, în jurul orei 4:00 dimineața, drone rusești au vizat o zonă rezidențială privată, provocând un incendiu. Case private și anexe au fost avariate.
Un bărbat în vârstă de 59 de ani a fost ucis. Trei femei, în vârstă de 53, 60 și 62 de ani, au suferit răni și șoc acut.
„Sub îndrumarea procedurală a Parchetului Districtual Kupiansk din Regiunea Harkiv, a fost lansată o anchetă preliminară privind comiterea unei crime de război soldate cu moartea unei persoane (articolul 438 din Codul Penal al Ucrainei). Procurorii și anchetatorii poliției iau toate măsurile posibile și necesare pentru a documenta crimele de război comise de forțele ruse”, a scris Ukrinform.
UPDATE 10:30 La ora 7:40 continuă lichidarea incendiului din Mukacevo, care a izbucnit în urma bombardamentului din 21 august, anunță Serviciul pentru Situații de Urgență.
La stingerea și lichidarea consecințelor sunt implicați 54 de salvatori și 15 unități de tehnică.
De asemenea, sunt în acțiune 2 trenuri de pompieri ale Ucrainei.
În Mukacevo, în urma unui atac cu rachete, a izbucnit un incendiu la una dintre întreprinderile orașului. Pompierii sunt la datorie a informat Consiliul Local Mukacevo. Localnicii au fost îndemnați să închidă bine ferestrele și să nu iasă afară decât dacă este necesar. Zece persoane au fost transportate cu ambulanțele la Spitalul Sf. Martin, alte două victime au venit singure. Cinci pacienți sunt internați.
UPDATE 9:40 În noaptea de 22 august, forțele ruse au atacat cu 55 de dronede tip Shahed și alte drone de diferite tipuri din direcțiile: Shatalovo, Kursk, Millerovo, Primorsko-Akhtarsk și Crimeea, raportează Forțele Aeriene de Apărare.
Atacul aerian a fost respins de trupele antiaeriene, unitățile de război electronic și sisteme fără pilot, grupurile mobile de foc.
„Conform datelor preliminare, la ora 9:00, apărarea antiaeriană a doborât 46 de drone de tip Shahed și drone de diferite tipuri în nordul și estul țării”, au transmis Forțele.
Totuși, au fost înregistrate 9 lovituri de drone de atac în 4 locații.
UPDATE 8:10 Vladimir Putin cere Ucrainei să renunțe la întreaga regiune Donbas de est, să renunțe la dorința de a adera la NATO, să rămână neutră și să țină trupele occidentale în afara țării, au declarat pentru Reuters trei surse familiarizate cu gândirea de nivel înalt a Kremlinului.
Președintele rus s-a întâlnit pe 15 auguat cu Donald Trump în Alaska, pentru primul summit Rusia-SUA din ultimii peste patru ani, și a petrecut aproape toată perioada întâlnirii cu ușile închise, care a durat trei ore, discutând despre cum ar putea arăta un compromis privind Ucraina, potrivit surselor care au solicitat anonimatul pentru a discuta chestiuni sensibile.
Vorbind ulterior alături de Trump, Putin a spus că, sperăm, întâlnirea va deschide calea către pace în Ucraina – dar niciunul dintre lideri nu a oferit detalii despre ce au discutat.
În cel mai detaliat reportaj rusesc de până acum despre oferta lui Putin la summit, Reuters a reușit să schițeze contururile a ceea ce Kremlinul ar dori să vadă într-un posibil acord de pace pentru a pune capăt unui război care a ucis și rănit sute de mii de oameni.
În esență, au declarat sursele ruse, Putin a făcut compromisuri în ceea ce privește revendicările teritoriale pe care le-a prezentat în iunie 2024 , care impuneau Kievului să cedeze integral cele patru provincii pe care Moscova le revendică ca parte a Rusiei: Donețk și Luhansk în estul Ucrainei – care alcătuiesc Donbasul – plus Herson și Zaporijiea în sud.
Kievul a respins acești termeni, considerându-i-i echivalentul unei capitulări.
În noua sa propunere, președintele rus și-a respectat cererea ca Ucraina să se retragă complet din părțile din Donbas pe care încă le controlează, potrivit celor trei surse. În schimb, însă, Moscova ar opri actualele linii ale frontului din Zaporijia și Herson, au adăugat acestea.
Rusia controlează aproximativ 88% din Donbas și 73% din Zaporijia și Herson, conform estimărilor americane și datelor open-source.
Moscova este, de asemenea, dispusă să cedeze părți mici din regiunile Harkov, Sumy și Dnipropetrovsk din Ucraina pe care le controlează, ca parte a unui posibil acord, au declarat sursele.
Putin se menține, de asemenea, la cerințele sale anterioare ca Ucraina să renunțe la ambițiile sale NATO și la un angajament obligatoriu din partea alianței militare conduse de SUA că aceasta nu se va extinde mai departe spre est, precum și la limite impuse armatei ucrainene și la un acord prin care nicio trupă occidentală nu va fi desfășurată pe teren în Ucraina ca parte a unei forțe de menținere a păcii, au declarat sursele.
Totuși, cele două părți rămân departe de a fi atacate, la mai bine de trei ani după ce Putin a ordonat trimiterea a mii de soldați rusești în Ucraina, într-o invazie de amploare care a urmat anexării peninsulei Crimeea în 2014 și luptelor prelungite din estul țării între separatiștii susținuți de Rusia și trupele ucrainene.
Ministerul de Externe al Ucrainei nu a făcut niciun comentariu imediat cu privire la propuneri.
Președintele Volodimir Zelenski a respins în repetate rânduri ideea retragerii de pe teritoriul ucrainean recunoscut la nivel internațional ca parte a unui acord și a declarat că regiunea industrială Donbas servește drept o fortăreață care împiedică înaintarea Rusiei în Ucraina.
„Dacă vorbim pur și simplu despre o retragere din est, nu putem face asta”, a declarat el reporterilor în comentariile publicate joi de Kiev. „Este o chestiune de supraviețuire a țării noastre, care implică cele mai puternice linii defensive.”
Între timp, aderarea la NATO este un obiectiv strategic consacrat în constituția țării și unul pe care Kievul îl consideră cea mai fiabilă garanție de securitate. Zelenski a declarat că nu este de competența Rusiei să decidă cu privire la apartenența la alianță.
Casa Albă și NATO nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii cu privire la propunerile Rusiei.
Politologul Samuel Charap, președinte al departamentului de Politici Rusiei și Eurasiei la RAND, un think-tank de politică globală cu sediul în SUA, a declarat că orice cerință ca Ucraina să se retragă din Donbas rămâne un inconvenient pentru Kiev, atât politic, cât și strategic.
„Deschiderea către «pace» în termeni categoric inacceptabili pentru cealaltă parte ar putea fi mai degrabă o performanță din partea lui Trump decât un semn al unei adevărate dorințe de compromis”, a adăugat el. „Singura modalitate de a testa această propunere este de a începe un proces serios la nivel de lucru pentru a clarifica aceste detalii.”
