Parlamentul a votat, în prima lectură, denunțarea acordului între Guvernul R. Moldova și Federația Rusă privind înființarea și funcționarea centrelor culturale
Astăzi, 13 noiembrie, are loc ședința plenară a Parlamentului. Pe agenda Legislativului sunt 13 subiecte, inclusiv denunțarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, aprobat anterior de Guvern.
UPDATE 18:54 După mai multe luări de cuvânt, în prima lectură, a fost aprobat proiectul de lege privind denunțarea Acordului dintre Guvernul R. Moldova și Federația Rusă privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, cu votul a 60 de deputați.
UPDATE 17:17 PSRM și PCRM s-au arătat împotriva adoptării proiectului de lege.
UPDATE 16:17 Ministrul Culturii, Cristian Jardan prezintă proiectul de lege pentru denunțarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, semnat la Moscova la 30 octombrie 1998.
Documentul stabilea crearea centrelor pe teritoriile ambelor state, în scopul promovării schimburilor culturale și științifice, însă, în prezent, R. Moldova nu dispune de un Centru cultural pe teritoriul Rusiei, punctează autoritățile.
Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a precizat anterior în ședința de Guvern că „Centrul Cultural Rus nu era nicidecum cultural, era un centru sub acoperirea căruia se desfășurau activități de subminare a suveranității Republicii Moldova”.
Ministrul a menționat că, după invazia Rusiei în Ucraina, dar și în contextul tentativelor repetate de destabilizare și al atacurilor informaționale continue ale Moscovei în R. Moldova, acest Acord poate fi „utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narative distorsionate de către Federația Rusă, prezentând un risc pentru securitatea informațională a R. Moldova”.
Centrul Cultural Rus a fost înființat în 2009, în baza Acordului privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, sub administrarea directă a Ambasadei ruse. Centrul este finanțat de către Agenția Rusă Rossotrudnicestvo, instituție aflată în subordinea directă a președinției ruse și introdusă în sancțiuni internaționale, fiind calificată de UE drept „principala agenție de stat care proiectează puterea soft a Kremlinului și influența sa hibridă, inclusiv promovarea așa-numitului concept „Russkiy Mir”.
Astfel, în februarie 2025, a fost inițiată procedura de denunțare a Acordului, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe.
UPDATE 15:55 Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de facilitate de credit dintre Republica Moldova și Agenția Franceză pentru Dezvoltare „Programul pentru tranziția energetică verde” a fost votat în prima lectură, cu votul a 74 de deputați.
UPDATE 15:18 La data de 29 mai 2025, Ministerul Finantelor al R. Moldova a adresat Agentiei Franceze pentru Dezvoltare о solicitare de examinare a posibilității acordării unui imprumut bazat pe politici de dezvoltare, în valoare de 25 milioane euro, oferit în condiții concesionale, în vederea susținerii procesului de implementare a reformelor în sectorul energetic, anume pentru tranziția energetică verde.
Maturitatea împrumutului este de 15 ani, inclusiv perioada de grație de 5 ani. Rambursarea împrumutului urmează a fi efectuată semi-anual in 20 de tranșe egale.
UPDATE 15:16 Ion Gumene, secretar de stat al Ministerul Finanțelor prezintă proiectul Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de facilitate de credit dintre Republica Moldova și Agenția Franceză pentru Dezvoltare „Programul pentru tranziția energetică verde”.
UPDATE 15:13 Proiectul de lege privind modificarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 a fost votat în prima lectură, cu votul a 94 de deputați.
UPDATE 14:55 Dumitru Pîslaru, secretarul general al Ministerului Muncii și Protecției Sociale prezintă proiectul de lege privind modificarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025.
Conform proiectului, veniturile și cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat vor crește cu 903,3 milioane lei, de la 48,48 miliarde lei la 49,39 miliarde lei.
„Resursele suplimentare merg direct către oameni – către familii, copii, persoane în etate și persoane cu dizabilități. Este o decizie care consolidează sistemul social și oferă protecție celor mai vulnerabili cetățeni.”, a declarat Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale la ședința Guvernului de ieri, 12 noiembrie.
UPDATE 13:25 La ședință a fost anunțată o pauză până la 14:20.
UPDATE 13:24 După mai multe luări de cuvânt, proiectul de lege privind rectificările bugetului de stat pentru 2025 a fost votat în prima lectură. Proiectul a întrunit 61 de voturi.
UPDATE 11:30 Conform proiectului de rectificare bugetară, fondul de reducere a vulnerabilității energetice va fi completat cu 706,6 milioane de lei. Dintre acestea, 463,5 milioane de lei vor fi folosite pentru compensații la energie termică sub formă de plată monetară (prin transferuri către bugetul asigurărilor sociale de stat) și 232 de milioane de lei – pentru compensații în facturi la energia electrică. Suma totală a Fondului de reducere a vulnerabilității energetice în anul 2025 va constitui peste 4,3 miliarde de lei.
Alocări de mijloace financiare sunt destinate pentru acoperirea necesităților la cheltuieli de personal în cadrul instituțiilor finanțate din bugetul de stat, în sumă de peste 1 miliard de lei, și prin transferuri către bugetele locale – peste 914 milioane de lei. Este vorba, în principal, despre plata salariilor în învățământ.
De asemenea, vor fi transferate resurse în valoare de 361,4 milioane de lei către bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru plata prestațiilor sociale.
În același timp, au fost diminuate cu circa 717 milioane de lei cheltuielile în cadrul proiectelor finanțate din surse externe, „reieșind din estimările privind valorificarea resurselor până la finele anului curent”. Totodată, vor fi majorate fondurile disponibile în cadrul unor proiecte care vizează modernizarea agriculturii.
Astfel, veniturile bugetului de stat vor însuma 75,79 miliarde de lei, cheltuielile vor totaliza 94 miliarde de lei, iar soldul bugetar va constitui circa 18 miliarde de lei.
Rectificări au fost făcute și la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025. Bugetul asigurărilor sociale de stat se majorează cu 903 milioane de lei, până la 49,39 miliarde de lei.
UPDATE 10:54 „Este regretabil că la această etapă de dezvoltare a R. Moldova, oportunitățile de finanțare pe care le obținem încă nu sunt întâmpinate cu aceleași capacități de absorbție și de implementare. Colegii noștri de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au acum o înțelegere destul de bună despre capacitățile existe pe piață, despre cât real poate sectorul privat să construiască, astfel încât să nu extindem ambițiile peste posibilități, dar în același timp să livărm la maxim și cu randament”, a declarat ministrul Finanțelor.
UPDATE 10:45 Ministrul Finanțelor a precizat că în 2025 că R. Moldova nu a mai avut misiuni de evaluare Fondul Monetar Internațional (FMI) și nu a avut debursări. „Ce privește relația de viitor, urmează în decembrie să dicutăm cu reprezentanții FMI despre un nou program”.
FMI a explicat că nu a debursat ultima transă din programul încheiat cu R. Moldova din motivul că „implementarea angajamentelor fiscale și de guvernanță rămase a fost întârziată”. R. Moldova nu a primit ultima tranșă de circa 170 de milioane de dolari de la FMI, în rezultat, Guvernul a votat o rectificare a bugetului pentru anul 2025.
UPDATE 10:40 Primul subiect examinat este proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2025, prezentat de ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță.
Ieri, 12 noiembrie, Guvernul a aprobat rectificări la Legea bugetului de stat pentru anul 2025. Modificările prevăd redistribuirea resurselor bugetare spre completarea Fondului de reducere a vulnerabilității energetice, acoperirea necesităților salariale, în special pentru profesori, și alocarea fondurilor necesare pentru plata indemnizațiilor și altor măsuri sociale, conform unui comunicat de presă.
Gavriliță a precizat că deficitul s-a majorat cu 304 milioane de lei.
UPDATE 10:39 A fost aprobată ordinea de zi a ședinței plenare cu votul a 62 de deputați.
UPDATE 10:25 Pe ordinea de zi a fost introdus proiectul de lege privind demisia din funcția de deputat a edilului capitalei, Ion Ceban, care a anunțat anterior că va rămâne la primăria Chișinău.
UPDATE 10:20 Igor Dodon a propus scoaterea de pe ordinea de zi a proiectul de lege pentru denunțarea Acordului dintre Guvernul R. Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, semnat la Moscova la 30 octombrie 1998. Inițiativa deputatului nu a obținut numărul necesar de voturi.
UPDATE 10:12 La începutul ședinței și-au înregistrat prezența 99 de deputați.
La fel, aleșii poporului vor examina mai multe demisii ale deputaților. Ieri, 13 noiembrie, președintele PAS, Igor Grosu a anunțat că deputații Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel, au decis să renunțe la mandatul de deputat și au „ales să-și continue activitatea pe care o aveau înainte”.
„Vă mulțumim, colegi, pentru munca pe care ați depus-o și cu siguranță, vom fi în continuare o echipă și fiecare va munci pentru pace, dezvoltare, UE și pentru o Moldovă membră a Uniunii Europene”, a declarat Grosu în ziua în care ZdG a publicat un articol despre o firmă administrată Maria Acbaș care ar fi primit, prin persoane interpuse, circa 20 de mii de euro care ar fi provenit de la condamnatul Ilan Șor.
La fel, două deputate din fracțiunea parlamentară „Partidul Nostru” renunță la mandate. Comisia juridică, numiri și imunități a examinat miercuri, 12 noiembrie, proiectele de hotărâre privind demisia deputatelor Nina Cereteu și Stela Onuțu.
Stela Onuțu și-a depus demisia vineri, 7 noiembrie, pentru eliberarea din funcție începând cu data de 14 noiembrie, „în legătură cu incompatibilitatea funcției cu exercitarea mandatului de primar al orașului Glodeni”.
Și Nina Cereteu a solicitat Parlamentului să accepte cererea de demisie din funcția de deputată începând cu data de 14 noiembrie, „în legătură cu incompatibilitatea funcției cu exercitarea mandatului de primar al orașului Drochia”.
