Încă o cerere depusă de Ion Ceban a fost respinsă într-un litigiu cu autoritățile române, în care acesta urmărește anularea interdicției de intrare în spațiul Schengen
Miercuri, 11 martie, Curtea de Apel București a emis o hotărâre prin care a respins o cerere depusă de Ion Ceban, primarul capitalei, în litigiul în care urmărește anularea măsurii prin care i s-a impus interdicție de acces în spațiul Schengen.
„Respinge excepţia tardivităţii, invocată de pârâţi prin întâmpinări ca nefondată. Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de anulare a Adresei nr. 00436494 din 07.07.2025 invocată de pârâtul S.R.I. prin întâmpinare ca nefondată. Respinge cererea ca nefondată. Definitivă. Pronunţată azi, 11.03.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată pe Portalul Instanțelor de Judecată din România.
ZdG a încercat să obțină o reacție de la Ion Ceban, dar consilierii săi pe comunicare nu au răspuns la apeluri.
UPDATE 15:45/ Ion Ceban a comentat decizia Curții de Apel București. „Vom ataca decizia Curții de Apel București conform procedurilor legale. În ședințele de judecată, poziția oponenților s-a limitat în principal la chestiuni de procedură. Ne vom apăra drepturile pe toate căile legale, inclusiv prin sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Justiția trebuie să rămână liberă de orice influență politică. Iar în cazul meu este strict politic, o înțelegere ca să mă denigreze. Cu toate acestea, cetățenii noștri sunt înțelepți și își dau foarte bine seama că este o comandă politică din partea conducerii de stat”, a scris Ceban, pe pagina sa de Facebook.
Pe 11 septembrie 2025, judecătorii de la București au respins cererea formulată de primarul Ion Ceban, care a cerut suspendarea executării dispoziției prin care i s-a interzis accesul în spațiul Schengen. Instanța a decis că cererea este inadmisibilă, dar putea fi atacată cu recurs în termen de cinci zile.
Publicația din România, Libertatea, scrie că deputatul Vasile Tarlev a atacat și el interdicția și se va judeca pe 1 aprilie 2026, în timp ce Natalia Morari abia a depus o cerere asemănătoare în instanță și nu a primit încă un termen de judecată. Toate cele trei procese se desfășoară la Curtea de Apel București – Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, iar instituțiile pârâte sunt Poliția de Frontieră și Serviciul Român de Informații.
Anterior, Curtea de Apel București a respins pe 11 septembrie cererea formulată de primar, care a solicitat suspendarea executării dispoziției prin care i s-a interzis accesul în spațiul Schengen.
În cadrul unui video publicat pe Facebook, Ceban a spus că va merge mai departe conform procedurii legale.
„Cu două săptămâni înainte de alegeri trebuie să răspund la toată mass-media, la toți deputații, la prim-ministru, la președintele țării vecine, la președintele țării noastre, la președintele Parlamentului. Căutați-vă, oameni, de treabă și haideți să discutăm problemele cetățenilor de zi cu zi”, a declarat anterior Ion Ceban.
Interdicția lui Ion Ceban
Pe 9 iulie, Ziarul de Gardă a scris că primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, nu mai are voie să intre în România. Acestuia i-a fost interzis accesul pe teritoriul României, dar și în tot spațiul Schengen, pe o perioadă de 5 ani.
„Din motive ce țin de considerente de siguranță națională, România a dispus măsura nepermiterii intrării pe teritoriul național pentru Ion Ceban și pentru încă doi cetățeni ai Republicii Moldova. Decizia este de resortul instituțiilor competente din România, în conformitate cu reglementările în vigoare în materie. Măsura este o interdicție de acces în spațiul Schengen”, au precizat autoritățile din România.
Ulterior, Ceban a anunțat că va contesta decizia cu privire la interdicția de a intra pe teritoriul României.
„Cred ferm în asta, acest lucru a fost în baza unei înțelegeri a Maiei Sandu cu președintele României. De ce? Pentru că este perioadă electorală, vor cu tot dinadinsul să mă discrediteze, să-mi creeze imagini și sperietori despre mine, ținând cont de relațiile lor personale”, a declarat anterior edilul capitalei.
