GLOBSEC și ICCT: Rusia recrutează infractori pentru operațiuni hibride în Europa
Un raport comun realizat de organizațiile GLOBSEC și Centrul Internațional pentru Combaterea Terorismului (ICCT) scoate la iveală modul în care Rusia a construit un nexus crimă–terorism dirijat de stat, folosind actori din lumea interlopă pentru a-și avansa războiul hibrid împotriva Europei.
Potrivit raportului, tacticile Moscovei se desfășoară pe fundalul invaziei pe scară largă în Ucraina și reprezintă o componentă centrală a strategiei sale hibride. Așa cum ISIS recruta acum un deceniu infractori europeni, Rusia pregătește astăzi bărbați marginalizați social, de obicei vorbitori de rusă și cu antecedente penale, pentru misiuni de sabotaj, incendieri și atacuri pe teritoriul european.
În raport se menționează că accelerarea operațiunilor a venit după expulzarea a peste 600 de agenți ruși din Europa, începând din 2018. Lipsită de ofițeri acoperiți diplomatic, Moscova s-a reorientat către lumea interlopă, apelând la civili recrutați ad-hoc, considerați „de unică folosință”.
Raportul documentează 110 incidente violente atribuite Rusiei din 2022, cele mai frecvente în Polonia și Franța. Au fost identificați 131 de indivizi, dintre care cel puțin 35 aveau trecut criminal. Recrutările se făceau prin închisori, grupuri de crimă organizată, dar și online, pe platforme ca Telegram. Plățile variau de la câțiva euro pentru graffiti pro-rus până la sume consistente pentru tentative de atac asupra infrastructurii critice.
Totodată, studiul mai arată că aceste operațiuni sunt strâns legate de rețele de finanțare ilicită și mecanisme de eludare a sancțiunilor. Kremlinul folosește canale financiare obscure pentru a transfera bani, a plăti agenții și a-și menține economia de război, consolidând în același timp legăturile cu rețelele criminale.
Raportul subliniază că acțiunile Rusiei – atentate, incendieri, tentative de asasinat – fac parte dintr-un plan mai amplu de pedepsire a Europei pentru sprijinul acordat Ucrainei și de pregătire pentru eventuale conflicte extinse. Autorii recomandă o abordare mai cuprinzătoare a amenințărilor hibride și o cooperare consolidată între autoritățile publice și sectorul privat, alături de investiții sporite în securitatea internă a Europei.
