Un procuror care ar fi utilizat un cont de card bancar al mamei sale decedate pierde definitiv procesul împotriva Comisiei de evaluare. CSJ: „Caracterul repetitiv și sistemic al omisiunilor denotă că acestea nu au fost accidentale”
Magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au respins contestația depusă de procurorul-șef în cadrul Procuraturii raionului Nisporeni, Iancu Zaporojan, care a candidat pentru funcția de membru în Colegiul de disciplină și etică al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), dar nu a promovat evaluarea externă din motiv că „nu corespunde criteriilor de integritate financiară şi etică”. Hotărârea a fost pronunțată pe 25 iunie de către judecătorii Ion Malanciuc, Diana Stănilă și Oxana Parfeni. Decizia este irevocabilă.
Comisia de evaluare a constatat patru neconformități în urma evaluării procurorului, una dintre care cu două subcapitole, reiterează Completul de judecată:
a) obținerea gratuită a unui teren pentru construcții în 2011, amplasat în orașul Drochia;
b) obținerea în folosință a locuinței sociale, amplasată în orașul Nisporeni;
c) utilizarea contului de card bancar al mamei decedate a candidatului;
d) nedeclararea bunurilor imobile în declarațiile anuale pentru 2016, 2018 şi 2019:
(i) nedeclararea a două terenuri agricole în declaraţia anuală pentru 2016;
(ii) nedeclararea a patru loturi de teren în declaraţia anuală pentru 2018 şi valoarea a șase loturi de teren în declaraţia anuală pentru 2019.
În decizia motivată, magistrații susțin că, din argumentele procurorului prezentate în fața instanței de judecată, nu se constată „existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării sale în fața Comisiei de evaluare și care ar justifica reluarea procedurii de evaluare a candidatului, în partea problemei obținerii gratuite a unui teren pentru construcții în 2011, amplasat în orașul Drochia”.
„Ba a declarat că nu știa că este cardul mamei, ba a afirmat că l-a primit de la fratele său”
„Instanța de judecată consideră că, atât în cadrul procedurii de evaluare, cât și în fața instanței de judecată, Iancu Zaporojan nu a putut desființa dubiile în privința obținerii, în anul 2018, a unei locuințe în blocul destinat proiectului de locuințe sociale din orașul Nisporeni, în condițiile în care acesta nu întrunea criteriile legale de eligibilitate prevăzute de Regulamentul aplicabil (…).
Cât privește constatările de la Capitolul V (Analiza) Problema c) din decizia nr. 28 din 12 septembrie 2024 (utilizarea contului de card bancar al mamei decedate a candidatului), completul de judecată special observă că, potrivit Comisiei de evaluare, în perioada ulterioară decesului mamei reclamantului (14 decembrie 2021), contul de card bancar al acesteia a rămas activ și a fost utilizat pentru efectuarea mai multor tranzacții financiare, inclusiv în contextul unor deplasări în străinătate (în aceeași perioadă în care reclamantul s-a aflat în afara țării). Operațiunile au inclus depuneri și retrageri de numerar, precum și plăți către 54 comercianți în România, Ungaria și Grecia, într-o perioadă în care contul bancar trebuia să fie indisponibil, în absența unei administrări succesorale formale (…)”, se spune în hotărâre.
În opinia instanței de judecată, explicațiile procurorului pe marginea acestui subiect „sunt contradictorii și evazive”.
„Or, acesta ba a declarat că nu știa că este cardul mamei, ba a afirmat că l-a primit de la fratele său, iar în alte rânduri susținut că nu l-a folosit deloc, deși tranzacțiile s-au suprapus exact pe itinerariile și perioadele în care se afla în străinătate (…). Mai mult, repetatele alimentări și retrageri de numerar din contul mamei, atât înainte, cât și după decesul acesteia, în proximitatea locului de muncă sau a domiciliului candidatului, confirmă dubiul Comisiei de evaluare în ce privește utilizarea de către reclamant a cardului mamei sale, inclusiv după decesul ei.
Nici în cazul călătoriei în Grecia, în care candidatul a recunoscut că a fost singur, explicațiile privind utilizarea cardului mamei decedate nu sunt coerente și oscilează între presupuneri și afirmații neclare, fără a prezenta o versiune univocă și convingătoare (…). În plus, completul de judecată special reține că, după decesul mamei, candidatul și fratele acestuia aveau obligația legală, la momentul deschiderii procedurii succesorale, să declare notarului existența contului bancar al defunctei. Informarea de către notar a băncii despre deschiderea procedurii succesorale avea ca efect blocarea contului și includerea disponibilităților bănești în masa succesorală. Această procedură nu împiedica în niciun mod pe moștenitori să revendice, pe cale legală, sumele aflate în contul bancar al defunctei. Faptul că Iancu Zaporojan a recunoscut în cadrul procedurii de evaluare că a utilizat cardul mamei sale în timpul vieții acesteia pentru a efectua diverse plăți la solicitarea acesteia, denotă că el cunoștea existența contului și nu poate invoca necunoașterea lui ca justificare pentru neindicarea acestuia în masa succesorală sau pentru utilizarea ulterioară neautorizată a cardului (…).
În opinia instanței de judecată, continuarea accesării contului după decesul titularului, în lipsa unei dispoziții legale sau testamentare și în afara cadrului procedural succesor, constituie o încălcare gravă a normelor de drept civil și bancar (…). Deși, în cadrul procedurii de evaluare, inițial Iancu Zaporojan a afirmat că nu cunoștea de utilizarea cardul bancar al mamei sale, după decesul ei și că acesta s-ar fi aflat exclusiv în posesia fratelui său, ulterior, în momentul când Comisia de evaluare i-a prezentat dovezi privind utilizarea cardului în timpul unei călătorii personale în Grecia, în care se afla singur, fără fratele său, candidatul și-a revizuit declarațiile. În acest context, explicația potrivit căreia „a folosit cardul pentru a face cumpărături pentru fratele său” sau că „probabil i l-a dat fratele” este lipsită de logică, de fundament faptic și de verosimilitate”, se spune în hotărârea CSJ.
De asemenea, instanța de judecată consideră că reprezentanții Comisiei de evaluare „just au conchis că acțiunile candidatului Iancu Zaporojan, în vederea obținerii în locațiune a unui apartament din categoria locuințelor sociale, sunt apte să genereze dubii serioase și obiective cu privire la integritatea etică a acestuia, iar prin comportamentul său în cadrul procedurii de evaluare Iancu Zaporojan a admis ca aceste dubii să se fortifice și să se transforme în dubii serioase”.
(…) Caracterul repetitiv și sistemic al omisiunilor denotă că acestea nu au fost omisiuni accidentale, ci indicii de conduită neglijentă din partea reclamantului, or, în declarația pentru 2018 acesta a omis să declare patru terenuri, în declarația pentru 2019 încă două terenuri și nu a indicat valoarea acestor imobile. Aceste omisiuni nu sunt incidente unice, au fost comise în mod repetat, pe parcursul a mai multor ani, se referă la bunuri similare, dobândite consecutiv și au fost justificate prin explicații superficiale și contradictorii „din grabă”, „neatenție”, „greșeală tehnică”, „probabil” (…). Comisia de evaluare a menționat că candidatul a explicat neindicarea terenurilor achiziționate prin contractele din 21 decembrie 2018 și 01 februarie 2019 în declarația pentru anul 2018, depusă la 29 martie 2019, ca fiind o greșeală tehnică. Iar neindicarea valorii bunurilor imobile în declarația anuală pentru 2019 s-a datorat cel mai probabil grabei şi că „valoarea acestor bunuri a fost declarată pentru anii precedenți”, precum și dintr-o greșeală tehnică (…)”, se spune în document.
Poziția procurorului în instanța de judecată
În motivarea acțiunii, procurorul a invocat că comunicările Comisiei s-au limitat la „formulări generale privind existența unor „dubii serioase”, fără precizarea clară a faptelor și circumstanțelor exacte care fundamentează aceste dubii”.
„Această lipsă de transparență i-a afectat capacitatea de a formula un răspuns complet și convingător în cadrul procedurii, fiind privat de posibilitatea efectivă de a combate punctual suspiciunile formulate de Comisia de evaluare. În esență, nu a fost pus în situația de a se apăra cu deplină cunoștință de cauză, ceea ce reprezintă o atingere dreptului la un proces echitabil. Iancu Zaporojan a considerat că niciuna dintre situațiile reținute de Comisia de evaluare nu îndeplinește, în mod individual sau cumulat, exigențele prevăzute de art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022 (standardului legal privind „dubii serioase”) pentru a justifica constatarea că nu întrunește criteriile de integritate etică sau financiară (…)”, mai arată documentul.
Iancu Zaporojan activează în sistemul procuraturii din aprilie 2014, atunci când a fost numit în funcția de procuror în Secția investigații financiar economice a Procuraturii Generale, conform procuror.magistrat.md. Doi ani mai târziu ajunge în funcția de procuror-șef în cadrul Procuraturii raionului Nisporeni.
În august 2021, CSP a propus procurorului general de atunci numirea lui Zaporojan în funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Nisporeni, pentru al doilea mandat de cinci ani, iar în martie 2025, CSP a respins interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Ungheni, șef al Oficiului Nisporeni dispus lui Iancu Zaporojan prin ordinul fostului procuror general Ion Munteanu.
Pe 12 septembrie 2024, Comisia de evaluare a procurorilor a emis o decizie în privința candidatului Iancu Zaporojan, subliniind că acesta „nu corespunde criteriilor de integritate financiară şi etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică şi financiară”.
